• storytorrent.com
  • Autor: Oana-Medeea Groza

    În cadrul emisiunii „Golden Hour cu Jessie”, prezentată de Jessie Baneș la Radio Gold FM, îndrăgitul artist Dan Bittman a vorbit despre noile sale proiecte, le-a oferit un motiv de bucurie fanilor, anunțând lansarea unui nou album marca Holograf, a vorbit despre industria muzicală din România și a dezbătut pe scurt problemele cu care se confruntă societatea noastră. Nu în ultimul rând, întrebat dacă i-ar fi teamă să devină bunic, Dan Bittman a oferit o lecție de normalitate venită ca o gură de aer proaspăt în aceste vremuri tulburi și pline de dezechilibru.  

    Despre colaborarea Holograf – Arsenium

    Trupa Holograf, a cărei solist îndrăgit de public este Dan Bittman, a lansat o nouă piesă în colaborare cu artistul moldovean Arsenium, cunoscut încă de pe vremea când cânta alături de O-zone. Dan Bittman a mărturisit că s-a bucurat să scoată o nouă piesă alături de Arsenium, pe care l-a catalogat ca fiind un artist de talie mondială deja, cu o voce foarte puternică și cu un talent desăvârșit. Deși piesa e lansată de doar două săptămâni, ea se bucură deja de un milion de vizualizări. Cu toate acestea, Dan Bittman a spus că adevărata bătălie se dă pe radio.

    Bătălie pe viață și pe moarte pentru a fi difuzat la radio

    Deja este bine cunoscut faptul că, din păcate, în România sunt promovați artiști apăruți peste noapte pe posturile de radio și de televiziune, în timp ce adevărații artiști sunt umbriți și stau la mila radiourilor, așteptând să fie băgați în seamă.

    „Sunt câțiva producători în România care și-au impus numai artiștii lor pe radiouri. Marea majoritate a artiștilor pe care îi auzim astăzi sunt arondați unor label-uri. Aceste label-uri normal că își pun doar artiștii lor în față și atunci este foarte greu să mai intri cu piese dacă nu ești ’al cuiva’ sau dacă nu ai semnat cu o casă de discuri mai cunoscută. Eu spun că ar mai trebui relaxată puțin piața, adică ar trebui să aibă loc și alte genuri muzicale”, a punctat Dan Bittman, arătând astfel că există o lipsă de corectitudine în ziua de astăzi și un fenomen de concurență neloială care a acaparat industria muzicală din România.

    În plus față de asta, artistul a scos la iveală un detaliu mai puțin cunoscut. Se pare că există o anumită împărțire pe procente a pieselor românești și a pieselor străine care ajung să fie difuzate pe posturile de radio. „Raportul de muzică românească față de muzica străină nu e unul just, din păcate”, a afirmat Dan Bittman, justificând problemele care și-au făcut loc de-a lungul timpului în industria muzicală românească prin faptul că nu a existat o unitate a artiștilor care să lupte împreună pentru a le fi respectate drepturile și, de asemenea, prin faptul că lumea se grăbește și există această tendință și dorință de a ajunge la rezultate într-un timp cât mai scurt.

    Nou album Holograf după o pauză îndelungată de 5 ani!

    Dan Bittman a anunțat în exclusivitate pentru Radio Gold FM, în cadrul emisiunii „Golden Hour cu Jessie”, că trupa Holograf urmează să înregistreze și să lanseze un album cu piese noi după o pauză de 5 ani! Pe lângă asta, trupa va organiza un spectacol la Sala Palatului în luna februarie, prilej cu care și-a propus să lanseze noul album Holograf.

    Cum a fost anul 2022 pentru artistul Dan Bittman?

    Dan Bittman a mărturisit că s-a bucurat, odată cu mulți alți artiști, că s-a revenit la o oarecare normalitate și că lumea s-a mai potolit cu propaganda Covid și cu panica exagerată. Așadar, a fost un an benefic pentru artiști, pentru că și-au putut recăpăta viața pe scenă, au putut lua din nou contact cu publicul și le-a fost îngăduit să-și facă meseria de suflet.

    Cu toate acestea, artistul a subliniat totuși că România a fost batjocorită, în special în ultima perioadă, prin prisma șantajului legat de intrarea în Schengen. „Din păcate, nu avem negociatori adevărați, nu avem oameni care să aibă puterea de a negocia; ei nu-și văd decât interesele proprii. Trebuie să apară și oameni care să știe să zică NU’! Îi doresc României să aibă lideri adevărați!”, a declarat Dan Bittman în cadrul emisiunii. Artistul a menționat că salvarea românilor este educația corespunzătoare în toate domeniile.

    Statutul femeii în România

    Dan Bittman este de părere că femeia, în România, încă mai are de suferit și de luptat pentru drepturile sale. Femeile ar trebui tratate în mod egal și în mod corect. „Noi, în general, ar trebui să fim mult mai atenți cu femeile din România, pentru că de multe ori ele au de suportat anumite gesturi sau comportamente urâte pentru a ajunge într-un post sau chiar se confruntă cu faptul că bărbații sunt invidioși pe femeile deștepte și puternice”, a conchis Dan Bittman, invitând oamenii să aibă o atitudine echilibrată, adică să nu facă din țânțar armăsar, dar nici să ignore problemele reale care există în societatea noastră.

    Îi e frică lui Dan Bittman să devină bunic?

    Fanii îndrăgitului artist sunt la curent cu faptul că acesta are 3 fii, Alexandru, Patrick și Mark Nicolas, dintre care doi sunt chiar majori și pășesc cu pași repezi spre o maturitate veritabilă. Își dorește Dan Bittman nepoți? „Sigur că da! Sunt lucruri firești, viața are cursul ei. Cu toții cred că trecem prin asta și le doresc tuturor să înțeleagă ce înseamnă să fii părinte”,  a declarat Dan Bittman.

    Se pare că artistul este complet la polul opus față de Delia, care ne îndeamnă să nu facem copii că și-așa suntem prea mulți pe planetă. „Ni se tot spune că suntem prea mulți pe Pământ, că am ajuns la 8 miliarde. Când eram pe la 7 miliarde s-a făcut o statistică și cineva a întrebat: păi voi știți ce înseamnă 7 miliarde de oameni? Dacă i-am pune unul lângă altul, 7 miliarde de oameni ar intra într-un triunghi cu latura de 65 km. Deci imaginați-vă un triunghi de la București la Ploiești și de acolo până la Pitești, ceva de genul acesta. Toată populația lumii ar încăpea în acest triunghi. Hai să nu ne mai gândim că suntem prea mulți, că poate nu-i acolo problema”, a sugerat Dan Bittman la sfârșitul emisiunii.

    Emisiunea „Golden Hour”, moderată de Jessie Baneș, se difuzează de luni până joi, de la ora 18, la Radio Gold FM, frecvența 96.9 Mhz. Înregistrările complete pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro

    Autor: Oana-Medeea Groza

    Andreea Raicu, fostă prezentatoare TV, antreprenoare și om cu suflet cald și cu influență în social media, a fost invitată în emisiunea „Golden Hour cu Jessie”, prezentată de Jessie Baneș la Radio Gold FM, și a vorbit cu multă sensibilitate și rafinament despre noile sale proiecte, printre care se numără lansarea propriului magazin, despre tendințele din lumea modei, despre eleganță și despre cheia unui stil de viață potrivit, care să ne aducă mai aproape de fericire.

    Lansarea concept store-ului Andreea Raicu

    Se pare că renumita Andreea Raicu va încheia anul acesta cu multe proiecte frumoase și multe realizări inedite. Printre acestea se numără lansarea oficială a magazinului personal. Totodată, vedeta își propune să lanseze noi produse din colecția de toamnă, dar și o agendă mult așteptată, proaspăt ieșită de la tipar.

    „Lansăm oficial magazinul pe care l-am deschis în urmă cu 3 săptămâni! Este un concept store pe care l-am creat în jurul a tot ceea ce am realizat de-a lungul timpului și e un loc în care îmi doresc foarte tare să mă întâlnesc cu comunitatea mea și aceasta să aibă parte de o experiență în care să se liniștească”, declară Andreea Raicu.

    Lucrurile nu au fost din prima simple! Andreea Raicu a trecut prin tot felul de provocări înainte ca showroom-ul să ajungă la varianta visată

    După cum spune Andreea Raicu, majoritatea oamenilor care vor să facă un nou pas în viața sau afacerile lor se gândesc cel mai și cel mai mult la partea plină a paharului, la rezultatele frumoase la care urmează să ajungă, și mai puțin la ce eforturi implică întregul proces. „Transformările aduc cu ele foarte multă incertitudine, disconfort, stres, anxietate și vin la pachet cu imprevizibilul”, punctează Andreea Raicu. „Transformarea aceasta mi-a depășit complet toate așteptările”, spune Andreea Raicu, sugerând că s-a depus foarte multă muncă înainte pentru ca brand-ul său să ajungă la calitatea și aspectul dorite.

    Eleganță emanată prin toți porii

    Andreea Raicu mărturisește că a avut o pasiune pentru haine și eleganță dintotdeauna; e parte din firea sa. Pe de-o parte, vedeta mărturisește că a moștenit atracția pentru frumos din familie, căci mama și mătușile ei, în general toate rudele de pe partea feminină, i-au insuflat acest simț estetic, manierele, bunul gust și eleganța. Pe de altă parte, și cariera în televiziune a adus un aport la adoptarea unei discipline și la dorința permanentă de a arăta impecabil.

    „Ne-am propus să le facem pe femei să se accepte, să se descopere și să se simtă foarte frumoase în pielea lor! Ne dorim ca femeile să aibă curajul să-și îmbrățișeze feminitatea!”, subliniază Andreea Raicu.

    Care sunt tendințele vestimentare pentru Revelionul acesta?

    Andreea Raicu dezvăluie secretul rafinamentului pentru orice tip de eveniment:

    „Tendința principală ori de câte ori ne alegem o ținută trebuie să fie să ne simțim bine în ea și să ne definească!”

    Designer-ul dezvăluie că tendința sezonului este mai puțin relevantă, pentru că este mult mai importat să ne simțim bine: „Am văzut multe femei care urmează tendințele și care se chinuie și se simt încorsetate în niște rochii care, deși sunt frumoase, ori nu se potrivesc, ori nu le lasă să se relaxeze”.

    Social media și influența asupra trend-urilor din rândul tinerilor

    Social media și noile tendințe care-și fac ușor, ușor loc în societatea zilelor noastre influențează foarte mult generațiile tinere… și nu neapărat în bine. Deși fiecare dorește să se manifeste într-un anumit fel care să-l facă să fie unicat, totuși unele stiluri vestimentare sunt exagerate. Andreea Raicu atrage atenția că: „nu trebuie să mergem cu valul, unde se duce toată lumea, pentru că, de cele mai multe ori, acea direcție este greșită”. Tendința exagerată de a imita te face să uiți cine ești tu cu adevărat și să te pierzi în alți oameni, potrivit Andreei Raicu. Ceea ce prezintă social media este o realitate distorsionată, unde totul este frumos și pozitiv, dar asta și pentru că de mici am fost învățați să ne ascundem durerea.

    Principii pentru redobândirea fericirii

    Așa cum este firea umană, și Andreea Raicu a trecut prin momente de rătăcire și a simțit nevoia să facă o schimbare radicală în viața sa. Așa a pornit pe drumul spre regăsirea sinelui. „Am vrut să descopăr care este adevărul meu! Pentru că am trăit o perioadă în care voiam să fiu plăcută de ceilalți cu orice preț și am realizat că nu-mi face bine. Mi-am promis să caut totdeauna adevărul meu, pentru că doar așa poți trăi o viață autentică”, mărturisește Andreea Raicu.

    Drumul spre fericire și spre a trăi în perfectă armonie cu valorile sinelui este o călătorie continuă și dificilă, dar și rezultatele sunt pe măsură. Cheia este să ne canalizăm atenția pe bunăstarea personală, să facem mișcare, să ne alimentăm cum trebuie și să avem grijă în ce ne investim energia.

    Emisiunea „Golden Hour”, moderată de Jessie Baneș, se difuzează de luni până joi, de la ora 18, la Radio Gold FM, frecvența 96.9 Mhz. Înregistrările complete pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe platforma goldtv.ro

    Autor: Oana-Medeea Groza

    În cadrul emisiunii „Golden Hour cu Jessie” moderată de Jessie Baneș la Radio Gold FM, psihologul Sorin Lucian a vorbit despre lansarea cărții „Mitul normalității” de Gabor Mate, un bestseller în domeniul psihologiei. Cartea a primit numeroase recenzii din partea psihoterapeuților și psihologilor de renume din întreaga lume.

    Psihologul Sorin Lucian îl descrie pe Gabor Mate ca fiind „unul dintre cei mai celebri speakeri la momentul actual”. Activitatea sa însumează peste 4 decenii în care și-a exercitat funcția de medic și apoi de psihoterapeut. El trăiește în Canada, unde își desfășoară activitatea de cercetare științifică. Gabor Mate se ocupă și de un centru pentru reabilitarea și vindecarea persoanelor dependente de anumite substanțe.

    „Mitul normalității. Trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică”, cartea scrisă de Gabor Mate împreună cu fiul său, a fost lansată prima dată în limba engleză și a fost tradusă în limba română la scurt timp. Pentru cei interesați, autorul cărții va susține o serie de conferințe la București în viitorul apropiat, conferințe în cadrul cărora va avea loc și lansarea cărții în România.

    Cartea scrisă de Gabor Mate își propune să delimiteze mai clar granița dintre normalitate și anormalitate, dintre obicei și adicție, și vorbește despre presiunile sociale care cad asupra indivizilor și îi determină să acționeze într-un anumit fel. Ea conține multe studii de caz care să demonstreze exact ideile expuse de autor și să permită cititorului să se identifice sau să se regăsească în ceea ce citește. „Gabor Mate are un stil auto-confesiv, în care el încearcă să vină cu experiențele sale de viață, dar și cu cercetările și studiile științifice pe care le-a realizat. Este o carte plină de empatie, compasiune, iubire și blândețe”, adaugă Sorin Lucaci.

    Emisiunea „Golden Hour”, moderată de Jessie, se difuzează de luni până joi, de la ora 18, la Radio Gold FM, frecvența 96.9 Mhz. Înregistrările complete pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe noua platformă goldtv.ro

    Autor: Oana-Medeea Groza

    În emisiunea „Golden Hour”, moderată de Jessie Baneș, a fost invitat îndrăgitul artist Paul Surugiu Fuego pentru a prezenta cele mai noi proiecte ale sale și pentru a aduce o rază de speranță cu ajutorul sensibilității sale în aceste vremuri de restriște.

    Pe 23 august, chiar de ziua sa, Paul Surugiu a lansat prima lui carte, intitulată „Confesiuni. Cu sufletul pe scena vieții”. Paul Surugiu își descrie cartea ca fiind o autobiografie a gândurilor sale, pentru că această carte cuprinde mari personalități ale României care au o semnificație aparte pentru artist. Fuego a decis să le mulțumească încă o dată oamenilor care l-au învățat de-a lungul vieții tainele meseriei sale și cum să rămână demn în această industrie prin faptul că i-a inclus în prima carte scrisă de el. Paul Surugiu precizează că e posibil să conceapă și un al doilea volum, tot în colaborare cu profesioniștii de la Editura Bookzone.

    Pentru că este un artist complet, Paul Surugiu cochetează și cu pictura. În principal, îl pasionează florile și casele. Picturile sale s-au răspândit în întreaga Europă și au ajuns chiar și în SUA. Proiectul inițiat este unul caritabil, dorind să vină în sprijinul tinerilor artiști și în ajutorul artiștilor bolnavi. În cei 8 ani de când a fost demarat proiectul „Art by Fuego – Artă pentru Suflet”, Paul Surugiu a reușit să sprijine aproape 500 de artiști.

    Pe data de 2 decembrie, Fuego pregătește un spectacol grandios la Sala Palatului în București, intitulat „Drag de România Noastră”, după numele emisiunii pe care o prezintă. Spectacolul se va realiza alături de orchestra fraților Vasile și Vitalie Advahov, artiști îndrăgiți și foarte populari la rândul lor. Concertul va dura 3 ore și vor participa invitați speciali, precum Irina Loghin, Angela Buciu, Mioara Velicu, Angelica Stoican și alții. Biletele s-au pus deja la vânzare pe multe platforme, precum IaBilet.ro, dar și la casieria de bilete a Sălii Palatului.

    Emisiunea „Golden Hour”, moderată de Jessie, se difuzează de luni până joi, de la ora 18, la Radio Gold FM, frecvența 96.9 Mhz. Înregistrările complete pot fi urmărite pe pagina de Facebook a Radio Gold FM România, dar și pe noua platformă goldtv.ro

    Sorana Cârstea s-a calificat în turul 2 la US Open, după ce a învins-o pe Laura Siegemund. Meciul s-a decis în două seturi, iar scorul care i-a adus victoria a fost 6-4, 6-4. Pentru această victorie, Sorana Cârstea este recompensată cu 70 puncte WTA și un cec de 121.000 de dolari. Jurnalistul Grigore Culian nu a ratat ocazia să-i ia un interviu jucătoarei de tenis care a reprezentat România a US Open.

    Sorana a declarat pentru Romanian Television of New York: „La Grand Slam mereu joc destul de bine, probabil datorită energiei, adrenalinei și presiunea ideii că e vorba de un turneu mare. Mereu scot ce-i mai bun din mine și este mereu o plăcere și o onoare să pot participa la un Grand Slam”.

    Sportiva punctează că US Open este un Grand Slam diferit și special. Totul se desfășoară asemenea unui adevărat show, iar energia continuă pare să acapareze întreaga atmosferă. Sorina Cârstea a avut recent covid, însă nu s-a lăsat răpusă de boală și s-a recuperat rapid pentru a se pregăti de marile turnee la care va participa.

    Tenismena a ținut să mulțumească publicului român pentru participarea numeroasă de la meciurile sale și pentru susținerea constantă pe care o transmit. Admirația publicului și susținerea acestuia sunt elemente importante pentru motivația unui sportiv, iar faptul că Sorina Cârstea a reușit să cucerească publicul român, publicul din țara mamă, nu poate decât să o bucure.

    Sorina Cârstea este pregătită de noile provocări aduse de restul meciurilor din turneu. Știe că parcursul nu va fi ușor și că va juca împotriva altor tenismene de top, însă promite să dea totul pe teren.

    Natalia Gavriliţa, ministrul Finanţelor din Republica Moldova

    Natalia Gavriliţa s-a născut la 21 septembrie 1977 în Chişinău, Republica Moldova. Studiază la Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău (licenţă în drept, cu specializare în drept internaţional, 2000). Este titulara unei burse academice de doi ani (Edmund S. Muskie Graduate Fellowship Program, 2003) prin care îşi continuă studiile la Harvard University, John F. Kennedy School of Government din Cambridge, Massachusetts (masterat în politici publice, 2005).

    Lucrează în calitate de asistent politic (Biroul de Afaceri Politice şi Economice al Ambasadei Statelor Unite al Americii în Republica Moldova, 2000-2003), consultant (Biroul Vicepreşedintelui pentru Europa şi Asia Centrală de la Banca Mondială, Washington, DC, Statele Unite, 2005; Direcţia Generală de Afaceri Economice şi Financire, comisia Europeană, Bruxelles, Belgia, 2005-2006), şef de departament (Departamentul pentru Politici şi Dezvoltare Macroeconomică, Ministerul Economiei şi Comerţului al Republicii Moldova, 2007-2008; Departamentul de politică şi coordonare a ajutoarelor, Guvernul Republicii Moldova, 2008-2009), consultant superior (Programul de Finanţare şi Management al Sectorului Public, Oxford Policy Management, Oxford, Marea Britanie, 2009-2011), manager de portofoliu (Metode de evaluare, Programul de Statistici, Dovezi şi Responsabilitate, Oxford Policy Management, Oxford, Marea Britanie, 2011-2013), şef de stat major (Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, 2013-2014), secretar de stat (Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, 2014-2015) şi director general (Fondul Global pentru Inovare, Londra, Marea Britanie, 2015-2019).

    Natalia Gavriliţa devine ministru al Finanţelor al Republicii Moldova (8 iunie 2019 – până în prezent).

    În perioada 18-19 septembrie 2019 doamna ministru Natalia Gavriliţa face parte dintr-o delegaţie a Guvernului Republicii Moldova, condusă de doamna prim-ministru Maia Sandu, care a efectuat o vizită în Statele Unite. La 18 septembrie 2019, în contextul vizitei în Statele Unite a delegaţiei, a avut loc la Washington, la sediul Congresului SUA (Rayburn House Office Building) o întâlnire cu diaspora. La sfârşitul acelei întâlniri, doamna ministru al Finanţelor al Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, a avut amabilitatea să îmi acorde un interviu în exclusivitate.

     

    1. Doamna ministru Natalia Gavriliţa, sunteţi ministrul Finanţelor al Republicii Moldova. Spuneţi-ne, care sunt obiectivele vizitei dumneavoastră în Statele Unite?

    Am venit împreună cu doamna prim-ministru [Maia Sandu] pentru ca să avem o serie de întrevederi cu oficialii americani. Şi, pe de-o parte, să informăm despre provocările şi oportunităţile cu care se confruntă guvernul Republicii Moldova şi, pe de altă parte, să cerem susţinerea şi asistenţa Statelor Unite pentru reformele sau programul de reforme iniţiat de această administraţie.

    2. Şi pe linie financiară?

    Pe linie financiară avem, am avut întrevederi şi cu Treasury, cu Ministerul Finanţelor Statelor Unite. Acolo am solicitat, pe de-o parte, considerarea asistenţei în relaţiile, în investigarea furtului miliardului [de dolari din Republica Moldova] şi pedepsirea celor care se fac vinovaţi de această fraudă bancară şi, pe de altă parte, asistenţa tehnică pentru dezvoltarea sectorului financiar şi sectorul pieţii de valori mobiliare de stat al Republicii Moldova.

    3. Foarte interesant. Care sunt provocările cu care se confruntă acum Republica Moldova pe linia domeniului dumneavoastră de activitate?

    În primul rând, am avut o provocare de termen scurt, de stabilizare bugetară şi relansare a relaţiilor cu FMI şi Uniunea Europeană, pentru ca să beneficiem în continuare de suport direct bugetar. Pe de altă parte, avem nevoie de surse de finanţare a deficitului bugetar. Dar pe viitor avem câteva provocări majore. Deci, este formularea unui buget pentru anul 2020, care ar orienta resursele spre priorităţile de dezvoltare ale guvernului şi creşterea unor programe, ceea ce presupune să găsim din nou surse adiţionale de finanţare. Şi avem şi priorităţi în ceea ce priveşte capacitatea de absorbţie a Moldovei pentru fondurile care sunt disponibile, transparentizarea modului în care se cheltuie banul public, responsabilizarea celor care, deci, cheltuie banul public. Şi cam astea sunt priorităţile.

    4. Ultima întrebare, doamna ministru. Cum vedeţi, în opinia dumneavoastră, rolul României în îndeplinirea dezideratelor pe care Republica Moldova şi le-a propus?

    România este un partener foarte important pentru Republica Moldova. Avem relaţii foarte bune. În special, avem priorităţi pe domeniul cooperării energetice, pentru a asigura independenţa energetică, sau a creşte gradul de independenţă energetică a Republicii Moldova. Pe dimensiunea Ministerului Finanţelor suntem în discuţii pentru accesarea unor împrumuturi pentru finanţarea deficitului bugetar. Şi, de fapt, avem o serie de programe de cooperare pe toate domeniile. Ministrul de Externe [Nicu Popescu] a vorbit chiar astăzi despre discuţia noastră în privinţa eliminării tarifelor pentru roaming. Avem proiecte comune în educaţie, în cultură, în cercetare, în sănătate. Deci, de fapt, pe orice dimensiune a lucrului acestui guvern, atât colaborarea cu România, cât şi asistenţa României şi împărtăşirea experienţei de integrare europeană este crucială pentru noi.

    5. Este foarte îmbucurător ceea ce îmi spuneţi. Vă mulţumesc mult, doamna ministru.

    Da, mersi mult.

     

    NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

    Variante ale articolului au fost publicate în INTELLECTUAL CONSERVATIVE şi MEDIUM.

     

    TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

     

    *****

     

     

    Nicolae Popescu, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova

    Nicolae „Nicu” Popescu s-a născut la 25 aprilie 1981 în Chişinău, Republica Moldova. Studiază la Universitatea de Stat de Relaţii Internaţionale din Moscova, Federaţia Rusă (licenţă în ştiinţe politice şi relaţii internaţionale, 2002) şi Universitatea Centrală Europeană din Budapesta, Ungaria (masterat în relaţii internaţionale şi studii europene, 2003; doctorat în ştiinţe politice magna cum laude, 2009).

    Lucrează în calitate de cercetător (Centrul pentru Studii Politice Europene din Bruxelles, Belgia, 2005-2007), şef de programe şi cercetări (Biroul Consiliului Euorpean de Relaţii Externe/ECFR din Londra, 2007-2009, 2011-2012), consilier pe politică externă şi integrare europeană (Cabinetul Prim-ministrului Republicii Moldova, 2010, 2011-2012), analist principal (Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate, 2013-2016), lector universitar (Institutul de Studii Politice din Paris, Franţa, 2016-2019), director de program („Europa Extinsă”, Consiliul European pentru Relaţii Externe, 2018-2019).

    Nicu Popescu devine ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (8 iunie 2019 – până în prezent).

    În perioada 18-19 septembrie 2019 domnul ministru Popescu face parte dintr-o delegaţie a Guvernului Republicii Moldova, condusă de doamna prim-ministru Maia Sandu, care a efectuat o vizită în Statele Unite. La 18 septembrie 2019, în contextul vizitei în Statele Unite a delegaţiei, a avut loc la Washington, la sediul Congresului SUA (Rayburn House Office Building) o întâlnire cu diaspora. La sfârşitul acelei întâlniri, domnul ministru al Afacerilor Externe şi Integrării al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a avut amabilitatea să îmi acorde un interviu în exclusivitate.

     

    1. Domnule ministru Nicu Popescu, sunteţi ministrul Afacerilor Externe şi al Integrării Europene din Republicii Moldova. Care sunt obiectivele vizitei dumneavoastră în Statele Unite?

    Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite. Avem o relaţie excelentă, avem sprijin enorm din partea Statelor Unite, atât în plan politic, cât şi economic, financiar, educaţional şi vrem să dezvoltăm această relaţie. Anterior, Moldova şi Statele Unite au trecut prin nişte etape, relaţii mai dificile. Anul trecut USAID-ul, Agenţia americană pentru asistenţă, a suspendat sau a îngheţat mai multe proiecte de asistenţă pentru Moldova. Uniunea Europeană anul trecut a suspendat asistenţa oferită Moldovei. Acum suntem în poziţia de a redeschide uşile la Washington, la Bruxelles şi această vizită se înscrie în aceste eforturi diplomatice de a reconecta Republica Moldova la spaţiul vestic.

    2. Foarte încurajator. Vă mulţumesc. Care sunt provocările cu care se confruntă acum Republica Moldova pe linia domeniului dumneavoastră de activitate?

    Deci, domeniul meu de activitate nu este izolat de alte domenii. Principala sfidare cu care se ciocneşte Republica Moldova este corupţia, un grad enorm de corupţie, care creează riscuri economice, demografice, geopolitice. Pentru că ştim bine că nişte instituţii corupte sunt, inclusiv, deschise unor influenţe geopolitice nefaste. Şi în acest sens, corupţia este principalul flagel de care se ciocneşte Republica Moldova. Şi pe plan diplomatic, evident, suntem într-o regiune în care există mai multe clivaje geo-politice pe care trebuie să le gestionăm.

    3. Ultima întrebare, domnule ministru. Cum vedeţi, în opinia dumneavoastră, rolul României în îndeplinirea dezideratelor pe care Republica Moldova şi le-a propus?

    Avem o relaţie excelentă cu România, este cel mai mare partener comercial. 27 la sută din exporturile Republicii Moldova se îndreaptă spre România. România ne sprijină atât în plan bilateral. Avem mai multe proiecte de interconectare a infrastructurii. Scopul nostru, scopul guvernării de la Chişinău este să trecem, să nu ne limităm doar la comunitatea de limbă, cultură şi istorie cu România, dar să dezvoltăm o comunitate de infrastructură. România construieşte un nou gazoduct în Republica Moldova. Ne dorim construcţia mai multor poduri. Vrem să conectăm Republica Moldova la Autostrada Unirii, care se construieşte. Deci, avem o sumedenie de proiecte care vizează beneficii concrete pentru cetăţenii de pe ambele maluri ale râului Prut şi vizează, într-o ultimă instanţă, reconectarea Republicii Moldova la spaţiul european prin România şi cu România.

    4. Vă mulţumesc, domnule ministru.

    Vă mulţumesc.

     

    NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

    Variante ale articolului au fost publicate în INTELLECTUAL CONSERVATIVE şi MEDIUM.

     

    TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

     

    *****

     

     

    Maia Sandu (Prim-ministru al Republicii Moldova)

    Maia Sandu s-a născut la 24 mai 1972 în Risipeni (Făleşti), Republica Moldova. Studiază la Academia de Studii Economice (licenţă în economie, 1994) şi Academia de Administraţie Publică (masterat în relaţii internaţionale, 1998) din Chişinău, Republica Moldova şi Harvard University, John F. Kennedy School of Government din Cambridge, Massachusetts (masterat în administraţie publică, 2010).

    Lucrează în calitate de consilier (Ministerul Economiei, 1994-1998), economist (Biroul Băncii Mondiale în Republica Moldova, 1998-2005) şi consultant (Proiect TACIS PCA, 2006-2007; Biroul Băncii Mondiale în Republica Moldova, 2008; Guvernul Republicii Moldova, 2008-2009) în Chişinău, Republica Moldova, apoi în calitate de consilier (World Bank, 2010-2012) în Washington, DC, Statele Unite ale Americii.

    Ca politician, Maia Sandu devine ministru al Educaţiei (Guvernul Republicii Moldova, 2012-2015), preşedintă de partid (Partidul de Acţiune şi Solidaritate/PAS, liberal-populist, 2016 – până în prezent), deputat (Parlamentul Republicii Moldova, 2019 – până în prezent) şi prim-ministru al Republicii Moldova (2019 – până în prezent).

    În perioada 18-19 septembrie 2019 o delegaţie a Guvernului Republicii Moldova, condusă de doamna prim-ministru Maia Sandu, a efectuat o vizită în Statele Unite. La 18 septembrie 2019, în contextul vizitei în Statele Unite a delegaţiei, a avut loc la Washington, la sediul Congresului SUA (Rayburn House Office Building) o întâlnire cu diaspora. La sfârşitul acelei întâlniri, doamna prim-ministru Maia Sandu a avut amabilitatea să îmi acorde în exclusivitate un interviu.

     

    1. Doamna prim-ministru Maia Sandu, care sunt obiectivele vizitei dumneavoastră în Statele Unite?

    Sunt aici pentru a comunica autorităţilor americane despre viziunea şi priorităţile guvernului pe care îl conduc. Sunt aici pentru a mulţumi pentru sprijinul pe care l-am obţinut de la independenţă [de Uniunea Sovietică, la 27 august 1991] încoace. Da, şi pentru sprijinul care a fost acordat guvernului pe care îl conduc din primele zile [din 8 iunie 2019]. Şi sunt aici pentru a obţine sprijin pe domenii importante pentru noi, cum ar fi reforma justiţiei, combaterea corupţiei, pe probleme de securitate, pe probleme care ţin de crearea oportunităţilor de dezvoltare economică. Şi astăzi am avut un şir de întâlniri foarte bune, inclusiv cu vicepreşedintele [Mike] Pence, chiar a fost o vizită bună, cum am spus deja.

    2. Cu Prima Doamnă, aţi menţionat.

    Am vorbit despre întâlnirea cu doamna Ivanka Trump, întâlnire la care am discutat…

    3. Cu Prima Fiică.

    Exact, întâlnire la care am discutat eventuale proiecte de susţinere a femeilor în politică şi în business. Şi mâine vom fi aici pentru un alt şir de întrevederi.

    4. Deci, a doua zi. Vă mulţumesc. Care sunt provocările cu care se confruntă acum Republica Moldova?

    Republica Moldova, în primul rând, trebuie să îşi convingă propriii cetăţeni să rămână acasă, să recuperăm încrederea oamenilor în statul Republica Moldova şi pentru asta trebuie să facem multe lucruri. În primul rând, să reformăm justiţia, oamenii să ştie că justiţia le va face dreptate. Să construim instituţii de luptă împotriva corupţiei, astfel încât toţi cei care au fost implicaţi în acte de corupţie mare, în special, să fie sancţionaţi. Să încercăm să recuperăm o parte, cel puţin, din banii care au fost furaţi de la stat. Să creăm aceste oportunităţi economice, să îmbunătăţim mediul de afaceri, pentru că doar prin dezvoltare economică putem să asigurăm locuri de muncă, salarii mai mari şi, respectiv, să creştem standardele de viaţă ale cetăţenilor. Să avem soluţii pentru riscurile externe şi problemele de securitate cu care ne confruntăm. Am discutat, inclusiv aici, la Washington, despre conflictul transnistrean şi despre provocările pe care le avem din cauza acestui conflict îngheţat. Şi, evident, cel mai important pentru noi este să avansăm pe calea integrării europene.

    5. Aţi menţionat şi despre reforma pe justiţie. Câteva cuvinte, ca provocare internă.

    Aceasta este cea mai mare provocare la moment. Justiţia, de-a lungul timpului, a fost folosită de către grupuri de interese, de către anumiţi politicieni. S-a pierdut total încrederea cetăţeanului în justiţie şi asta înseamnă, în primul rând, neîncredere în stat şi, doi, înseamnă că investitorii, atât cei locali, cât şi cei străini, nu vor vrea să investească în Republica Moldova pentru că nu au siguranţa că banii lor le aparţin sau [că] vor fi apăraţi de această justiţie. Există rezistenţă în sistem. Schimbările se produc cu greu. La nivel politic nu este uşor să promovăm aceste reforme. Dar suntem determinaţi şi vom insista. Este cea mai importantă prioritate a guvernului pe care îl conduc.

    6. Ultima întrebare, doamna prim-ministru. Cum vedeţi, în opinia dumneavoastră, rolul României în îndeplinirea dezideratelor pe care Republica Moldova şi le-a propus?

    Avem o relaţie foarte bună cu guvernul României. Din primele zile ale acestui guvern am primit tot sprijinul. Am reuşit să întreprindem câteva vizite la Bucureşti şi să iniţiem discuţii pe mai multe paliere. Am vorbit despre urgentarea implementării anumitor proiecte iniţiate în trecut. Şi aici mă refer, în primul rând, la Gazoductul Iaşi-Chişinău. Am iniţiat discuţii pe proiecte noi, de exemplu Podul de la Ungheni. Vorbim despre sprijin în domeniul justiţiei, în domeniul educaţiei. Şi ne dorim ca lucrurile să se întâmple foarte repede. Şi pe proiecte de durată, dar şi pe proiecte care pot să demonstreze rezultate pe termen scurt.

    7. Puteţi să elaboraţi puţin, pentru cititorii revistei, latura aceea tehnică, cu gazoductul, cu ţevile mai subţiri şi cele mai largi?

    Se lucrează de mult la acest proiect, la gazoductul Iaşi-Chişinău (Iaşi-Ungheni şi acum Iaşi-Chişinău). Înţeleg că au existat în trecut anumite impedimente create de guvernările de la Chişinău. Şi putem doar să suspectăm de ce s-a întâmplat acest lucru pentru că e cunoscut faptul că monopolul a fost folosit pentru a genera venituri ilegale pentru anumiţi politicieni. Noi credem că acest gazoduct ne va permite să scăpăm de monopolul Rusiei asupra furnizării gazelor naturale în Republica Moldova. Şi, pe partea moldovenească, proiectul va fi finalizat, construcţia va fi finalizată până la sfârşitul acestui an calendaristic. Pe teritoriul României înţelegem că proiectul sau construcţia va fi finalizată la mijlocul anului viitor. E important ca să se realizeze lărgirea ţevilor astfel încât, prin acest gazoduct, să putem să obţinem capacitatea maximă de un miliard şi cinci sute de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce ar reprezenta jumătate din consumul Republicii Moldova, un volum foarte important pentru noi.

    8. Vă mulţumesc mult, doamna prim-ministru.

    Cu plăcere.

     

    NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

    Variante ale articolului au fost publicate în INTELLECTUAL CONSERVATIVE şi MEDIUM.

     

    TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

     

    *****

     

     

    Nicolae Raţiu

    Nicolae Rațiu s-a născut pe 7 mai 1948 în Davos, Elveția. Este cel mai tânăr dintre cei doi fii ai fostului politician român Ion Rațiu. Studiază la Colegiul Marlborough din Marlborough, Wiltshire, Anglia, la mai puțin de 80 km de Londra (1965) și la Colegiul maritim de la State University din New York (licenţă în transport maritim și economie, 1971).

    Domnul Rațiu este director al companiei Regent House Properties Ltd. (din 1971 până în prezent), care face investiții și dezvoltare imobiliară în Marea Britanie și România, precum și președinte al Școlii de Afaceri Pilkington Rațiu (din 2012 până în prezent) din București, România.

    Este, de asemenea, președinte al Fundației de caritate a familiei Rațiu, președinte al Centrului pentru democrație Rațiu și consilier principal al grupului de companii Bellerive din Marea Britanie, Franța și România, cu un portofoliu important în dezvoltarea și investițiile imobiliare.

    Ca om de afaceri și filantrop, domnul Rațiu este, de asemenea, administrator al mai multor alte organizații de caritate din România și Marea Britanie, printre care Centrul Cultural Român din Londra, Pro Patrimonio (The National Trust of Romania), ADEPT și The Relief Fund pentru România.

    Domnul Rațiu locuiește în prezent la Londra, în Marea Britanie.

    L-am cunoscut pe Nicolae Rațiu la 17 noiembrie 2018, la Ambasada României la Washington, DC, în cadrul unei gala-simpozion despre probleme de politică, securitate, management și cultură, eveniment sponsorizat de ALIANȚA (Alianța – The Alliance Fundația Prietenilor Alianței Româno-Americane).

    Cu acea ocazie, domnul Rațiu a fost amabil să îmi acorde un scurt interviu.

    1. Domnule Rațiu, România urmează să încheie Anul Centenarului din 2018 de la Marea Unire din 1918. Cum caracterizaţi anul 2018 pentru România și români?

    Ei bine, este anul marii sărbători, aceasta este sărbătoarea unității care a avut loc acum o sută de ani. Presupun că există o unitate între români, astăzi, dar există, ca și în mai multe părți ale lumii, o polarizare a oamenilor. Există cei care susțin guvernul actual și sunt cei care se îndreaptă împotriva actualului guvern. Adică, este un… nu există ceva mai apropiat… ceva de centru în acest moment, din păcate. Și vedem acelaşi lucu şi în SUA, vedem acelaşi lucru şi în Marea Britanie, şi în Franța sau în Italia, acest fenomen s-a extins peste tot… Asta nu va fi în România, dar este o perioadă dificilă și nu sunt deloc sigur cât timp va dura. Dar, între timp, desigur, putem sărbători o sută de ani de la crearea României Mari.

    2. Vă mulțumesc mult. Cum caracterizaţi, pe scurt, relațiile anglo-americane cu România în timpul administrațiilor actuale, Iohannis, May, Trump, știți, cu valul naționalismului, Brexit-ul, imigrația și alte fenomene?

    Cred că… Se pare că relațiile dintre SUA și România sunt, la nivel prezidențial, la un nivel înalt, sunt foarte bune. De asemenea, din punct de vedere al securității, de cooperare în cadrul NATO, relațiile dintre România și SUA probabil că nu ar putea fi mai bune. Există o înțelegere actuală, există un respect reciproc legat de rolurile dificile ale acestor națiuni și cred că, în special, SUA respectă România și legătura cu România. Faptul că ea, România, este în NATO, este în beneficiul NATO, în beneficiul SUA. Și, pe de altă parte, cred că românii sunt acolo, statistic. Aproximativ optzeci la sută dintre români, atunci când li se pune întrebarea „Care este cel mai bun aliat al vostru?”, răspunsul este „SUA”. De aceea cred că relațiile sunt bune. Relațiile dintre Marea Britanie și România sunt destul de silenţioase, deoarece Marea Britanie s-a distanţat atât de mult cu acest argument al Brexit-ului. Nu mai este suficient timp ca să se gândească şi la altceva. Patrioții de acolo nu scriu altceva decât pe acest subiect. Ei nuu știu ce este bine și favorabil pentru România. Nu văd că Brexit-ul este bun pentru Marea Britanie sau bun pentru România. Și nu va fi bine nici pentru românii care locuiesc în Marea Britanie pentru că există persoane acolo într-o situație destul de precară pentru viitorul lor. Ele nu știu cu adevărat care le sunt drepturile, încă nu e clar, și cât timp pot rămâne acolo. Și, ca studenți, cum își pot finaliza studiile. Dacă există atât de multe situaţii neclare, acest lucru s-a făcut doar dintr-o prostie.

    3. Cu ce provocări se va confrunta România în viitorul apropiat, în opinia dumneavoastră?

    Guvernul român a fost criticat recent cu duritate şi se iau voturi împotriva lui în Parlamentul European cu o mare majoritate, sancționându-se acțiunile pe care acesta le-a întreprins în domeniile justiției și a statului de drept, care au demontat atât de mult separarea puterilor și independenței sistemului judiciar. Și acest lucru se referă la o scădere mare de încredere în România, probabil în restul UE, în Statele Unite şi la alți parteneri comerciali, întrucât pentru a face afaceri în România trebuie să se aibă protecția unei legi independente. Acum, impresia și acea realitate, care sunt create de către partidele de la guvernare, elimină tocmai această siguranţă. Prin urmare, nu este surprinzător că a existat o scădere în ultimele opt sau nouă luni. Este o scădere a investițiilor în domeniul extern, există o anumită stare de neliniște în România că poate veni nu o criză, ci o criză foarte mare. Iar celelalte măsuri recente luate de guvernul român pentru a crește drastic salariul minim, eu nu le văd decât ca o distrugere totală a avantajului, a avantajului comercial pe care România l-a avut în tranzacțiile sale cu alte națiuni. De fapt, în industrie, acțiunile întreprinse de guvernul român vor decima o mulțime de fabrici industriale, iar oamenii vor fi concediaţi, fabricile se vor închide, iar oamenii vor fi scoși de la locurile lor de muncă. Deci, teoretic, ei au un salariu minim mai mare, dar nu mai au serviciu.

    4. În concluzie, domnule Rațiu, puteți împărtăși câteva dintre proiectele de viitor ale Fundației Rațiu?

    Ei bine, avem două proiecte specifice, de fapt programe, aici, în SUA, Unul este cu Centrul Woodrow Wilson, care se numeşte „Programul Ion Raţiu de decernare de burse de cercetare în domeniul democraţiei”, iar al doilea este Catedra „Ion Raţiu” de studii românești de la Universitatea Georgetown, care continuă. Este posibil să mai adăugăm nişte cercetători bursieri la ele, nu știm, vom vedea. Acestea sunt în SUA. În România dezvoltăm „Centrul Rațiu pentru democrație”, cu sediul în oraşul Turda. În Turda, în judeţul Cluj, ne intensificăm colaborarea cu alți parteneri, cum ar fi London School of Economics și UCL [University College London]. Mai există şi diverse centre de cercetare și unele organizații care pregătesc conferințe pentru studii, discuţii şi dezbateri de subiecte precum importanța statului de drept, importanța jurnaliștilor de investigare independenți, măsuri și programe de includere a tinerilor în societatea civilă. Deci, cum ar fi responsabilitatea civică și democrația locală („la firul ierbii”), avem intenția de a crește volumul acestora, deoarece considerăm că există un vid, în special la generația tânără, de a discuta capacitatea de înțelegere de a fi productiv, concret şi pozitiv pe viitor.

    5. Vă mulțumesc.

    Cu plăcere.

     

    NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

    Variante ale articolului au fost publicate în INTELLECTUAL CONSERVATIVE şi MEDIUM.

     

    TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

     

    *****

     

     

    Dr. Dennis Deletant

    Dennis John Deletant s-a născut pe 3 mai 1946 în Norfolk, Marea Britanie. Deține un doctorat în Istoria europeană de la Universitatea din Londra și a fost distins cu doctorate onorifice la diverse universități din România (Sibiu, 1996; Cluj, 2001; Târgu Mureș, 2010; Iași, 2013).

    Este profesor doctor docent de studii românești la University College din Londra, unde a predat la Facultatea de studii slavice și est-europene (1969-2011). Dr. Deletant a fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic pentru servicii aduse relațiilor britanico-române (OBE, 1995) și a primit „Ordinul pentru merit” cu rang de comandor pentru serviciile aduse democrației române din partea Președintelui României, Dr. Emil Constantinescu (2000).

    A fost bursier Rosenzweig la Centrul pentru Studii Avansate ale Holocaustului de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite (Washington, DC) și a fost numit un cercetător ştiinţific principal pentru Proiectul de istorie internațională privind Războiul Rece, finanțat de Centrul Woodrow Wilson din Washington, DC (2000-2001). A fost profesor de studii românești la Universitatea din Amsterdam (2003-2009). Dr. Deletant este actualmente profesor de studii româneşti (cu o bursă de la Fundaţia „Ion Rațiu”) la Universitatea Georgetown din Washington, DC (din 2011 până în prezent).

    Dennis Deletant a publicat câteva zeci de cărți de istorie și cursuri de limba română.

    L-am întâlnit pe Dr. Deletant în mai multe rânduri, din 2001, la Biblioteca Congresului din SUA, Universitatea Georgetown, Centrul Woodrow Wilson şi Ambasada României la Washington, DC, unde a avut diverse discursuri și prezentări pe teme de studii românești.

    Am avut ocazia să îl întâlnesc din nou pe 17 noiembrie 2018, la Ambasada României la Washington, DC, în cadrul unei gala-simpozion despre probleme de politică, securitate, management și cultură, eveniment sponsorizat de ALIANȚA (Alianța – The Alliance Fundația Prietenilor Alianței Româno-Americane).

    Cu acea ocazie, dr. Dennis Deletant a avut amabilitatea să îmi acorde un scurt interviu.1

    1. Domnule doctor Deletant, România urmează să încheie în 2018 Anul Centenarului de la Marea Unire din 1918. Cum caracterizaţi anul 2018 pentru România și români?

    Este, bineînţeles, un an de sărbătoare deoarece în anul 1918 se votează împreună de la o singură rădăcină politică, românii din zonele în care au fost dispersați, unii sub stăpânire străină: românii din Basarabia de sub dominația rusă, românii din Transilvania de sub dominaţia austro-ungară, românii din Banatul de sub dominaţia austro-ungară, precum şi românii din Dobrogea de sub dominaţia bulgară. Așadar, românii vin acasă, dacă doriți, din diaspora, vin acasă, în sfârșit, după atâtea secole, uniți cu patria-mamă, cu Regatul României.

    2. Vă mulțumesc mult. Cum caracterizaţi, pe scurt, relațiile anglo-americane cu România în timpul actualelor administrații Iohannis, May și Trump?

    Cred că ambele ţări, Statele Unite şi guvernul britanic, la fel ca majoritatea guvernelor din Uniunea Europeană, sunt foarte îngrijorate de ultimele evoluții din România, unde există încercări de a crea o imersiune de către elitele politice de acolo, pentru subminarea, realmente, a statului de drept și legalizarea corupției. Și, desigur, acest lucru aduce România în conflict cu angajamentele sale atunci când a semnat Tratatul de aderare în 2007, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Și, cu siguranță, în cancelariile Europei au apărut o serie de semnale de avertisment cu privire la performanțele recente ale României în ceea ce privește, în special, problema corupției, precum ş la faptul că, din păcate, există mulți politicieni români care nu par să respecte statul de drept.

    3. Vă mulțumesc, domnule profesor. Cu ce provocări se va confrunta România în viitorul apropiat, având în vedere Brexit-ul din Marea Britanie, valul de naționalism din Europa și Statele Unite, imigrația şi alte fenomene?

    Cred că o problemă majoră pentru România va fi una economică din cauza dispersiei rapide, a plecării rapide a multor tineri români. Și știm, potrivit celor mai recente cifre, că aproximativ patru milioane de români şi-au părăsit ţara de când România a intrat în Uniunea Europeană. Aceasta, desigur, are implicații economice uriașe, deoarece înseamnă că proporția tuturor cetățenilor din România față de cei mai tineri crește, iar tinerii sunt obligați să suporte mai multe impozite pentru a sprijini persoanele mai în vârstă. Dar dacă există o diminuare a numărului de tineri, atunci povara bugetului românesc pentru susţinerea serviciilor sociale, în special, devine și mai grea. Și cred că orice guvern din România va aborda această problemă într-o manieră foarte serioasă într-un termen foarte scurt.

    4. Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor. În concluzie, aveţi şi proiecte personale de publicaţii privind România pe care doriţi să ni le împărtășiţi? Ați menționat ceva despre un proiect din luna ianuarie.

    Tocmai am completat un volum de șase sute de pagini despre România sub comunism, care se numește România sub comunism: Paradox și degenerare. Și, deci, sunt…

    5. Cred că la editura Routledge.

    La Routledge, da, publicat de Routledge, iar data publicării sale oficiale este ianuarie 2019. Deci, în acest moment mă culc pe lauri, trebuie să mă odihnesc înainte de a pregăti următorul meu proiect.

    6. Vă mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

    Cu plăcere.

     

    NOTĂ – Dreptul de reproducere a articolului, în variantele engleză şi română, aparţine autorului şi este folosit cu permisiunea acestuia.

    Variante ale articolului au fost publicate în INTELLECTUAL CONSERVATIVE şi MEDIUM.

     

    TIBERIU DIANU, autor de cărţi şi multiple articole de drept, politică și societăţi postcomuniste, locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Washington, DC şi poate fi urmărit pe MEDIUM.

     

    *****

     

     

    Ne gasiți și pe

    557FaniLike
    19FollowersFollow
    Skip to toolbar