Grigore L. Culian într-un un dialog necenzurat cu Dr. Doina Uricariu(3)
Grigore L. Culian : Totul era atât de nou, diferit, atât de bogat și profund în promovarea culturii române.
Dr. Doina Uricariu: Și eclectic, aș mai spune. An eclectic approach. O mult visată și exersată de mine ars combinatoria. Evenimentele au început să se completeze sub un orizont al polivalenței și întâlnirii mai multor arte. Mă gândesc la un triplu eveniment: un workshop și două concerte de muzică și poezie susținute de cvartetul de jazz Emil Bâzgă, alături de invitata specială, actrița Daniela Tocari. Cunoscătorii știu că Emil Bâzgă e unul dintre cei mai buni trompetiști români. Unii spun că e cel mai bun. Concertul lui de la Ateneul Român, din 2012, unde a cântat muzică clasică, tradițională și jazz, a fost un triumf. Emil Bâzgă a cântat, de-a lungul vieții lui – care a atins nel mezzo del cammin di nostra vita, cum sună primul vers al al primei terține din Divina Commedia a lui Dante Alighieri – alături de Ray Charles, de Wynton Marsalis, de Paquito D’Rivera, de Tony Bennett, în studioul căruia a înregistrat primul lui album, Acacia Flower, pe care l-am prezentat, atunci, în evenimentele de la New York. Primul concert a avut loc la clubul DROM, din East Village, New York. Celălalt, în Auditorium. Acest Jazz concert & workshop cu Emil Bâzgă, un virtuoz al trompetei, a fost susținut de Emmet Cohen la pian, Corcoran Holt la bass, Mark Whitfield la tobe. Actrița Daniela Tocari a recitat poeme, amintindu-mi de poetul Hart Crane, care îi scria poetului Allen Tate că vrea să inventeze un idiom prin care să transpună jazz-ul în cuvinte. Aș fi vrut foarte mult să organizez un turneu al lui Bâzgă în 2016-2017. În aceeași perioadă a anului 2014, s-a deschis o amplă expoziție a artistului Alexandru Darida, pe tema Resursele de energie regenerabilă (Energia solară și Dezechilibrul ecologic). Expoziția a fost găzduită și în spațiul Caltech Campus/California Institute of Technology din Pasadena, California, în intervalul 23-27 iulie, cu ocazia Congresului Anual al ARA/American Romanian Academy of Arts and Sciences.
Emil Bâzgă
Emil Bâzgă & Tony Bennett
Alexandru Darida
Grigore L. Culian: Ați folosit la maximum spațiul expozițional de la parterul clădirii, care aparținea Institutuluiși care a fost cedat Consulatului General, în vederea intrării României în Spațiul Schengen.
Dr. Doina Uricariu: Am pierdut spațiul galeriei de la parter, o mare pierdere pentru ICRNY, o schimbare necesară pentru Consulatul General. Decizia s-a luat înainte de venirea mea la post. ICRNY nu era proprietarul acelui spațiu. Doar beneficiase de el. Așa cum bine știți, toate institutele culturale au săli generoase pentru expoziții. Trăim într-o lume a vizualului. Închirierea unui spațiu pentru expoziții similar ar costa circa un milion de dolari pe an. Ultima expoziție în acest spațiu a fost a lui Sasha Meretz. Când a trebuit să predăm spațiul, am mutat expoziția la etaj, pe hol, în Auditorium. În pofida acestei pierderi, am avut foarte multe expoziții. Expoziția lui Vlad Basarab, The Archeology of Memory, care a avut loc mai întâi la Pittsburg Center for the Arts, în Pennsylvania, apoi am adus-o, într-un fomat redus, la ICRNY, unde artistul a susținut și o conferință multi-media. Aș fi vrut mult să pot folosi una dintre lucrările acestui artist remarcabil pentru coperta volumului meu de poezii The Glass Book.
Grigore L. Culian: The Glass Book a apărut în două ediții în America…
Dr. Doina Uricariu: Cartea a apărut după ce nu mai lucram la ICRNY, dar fotografiile acestei lucrări nu păstrau transparența sculpturilor lui Vlad Basarab și forța acestor sculpturi, așa că am renunțat. Geta Brătescu a avut, la Muzeul de Artă Contemporană de la Saint Louis, o expoziție superbă de desene, Drawings with the Eyes Closed, curatoriată de Kelly Schindler, cu care am discutat despre o expoziție Ștefan Râmniceanu. Am avut, atunci, o colaborare pentru expoziția Getei Brătescu de desene cu Ivan Gallery din București. Muzeul din Saint Louis a făcut o extraordinară publicitate expoziției și, implicit, susținerii pe care a primit-o de la ICRNY. Expoziția Geta Brătescu: Drawings with Eyes Closed, care s-a deschis la Contemporary Art Museum din Saint Louis (CAM), a prezentat, în premieră nord-americană, seria de desene Capricio (Whims), 23 de desene-diptic, în tempera. Au mai fost expuse două cărți-obiect, realizate la începutul anilor ’90, împrumutate pentru această expoziție de la Muzeul Național de Artă Contemporană din București (MNAC). De asemenea, a fost prezentat filmul Earthquake.
În expoziția Marcel Iancu, From Avangarde to Modernity, am prezentat, la Galeria East-West, de la ICRNY, peste cincizeci de lucrări din colecția lui Stephan Benedict. Am organizat un adevărat simpozion dedicat artistului de avangardă român, prezentat de scriitorul Michael Finkenthal, Profesor la Hopkins University, de Violet Kinchin, curator la MoMA, de mine și de Stephan Benedict, care ne-a vorbit despre colecția lui și periplurile sale la Ein Hod, satul de artiști din Israel, din regiunea Haifa, fundat în 1953 de artistul Dada, de origine română, Marcel Iancu. Acolo s-a stabilit o colonie de artiști, la poalele Muntelui Carmel. Am vizitatși eu această oază a arteiși atelierul lui Marcel Iancu, în anii ’90 și după 2000. Expoziția Oanei Cajal, Posters for Unwritten Plays/Afișe pentru piese nescrise, de la MaMa Gallery a fost generos însoțită de un album policrom, editat de ICR, a cărui prefață am scris-o, volum lansat și prezentat de mine la Book Expo America și în evenimentul care a reluat expoziția de la MaMa, deschizând-o apoi în Auditorium. Dan Voinea, un artist de prim-plan, care și-a consolidat colaborarea cu galerii internaționaleși care expune anual în America, a avut o expoziție personală, deschisă o lună de zile, Unborn Nurcery. Absently Yours, la Slag Gallery. El a fost invitat anual la târgul de galerii de la VOLTA,din New York, de vreo trei ediții. Am trimis invitații multor curatori de artă contemporană și prieteni americani care au ajuns să-l prețuiască, pe bună dreptate.
Dan Voinea
Geta Brătescu
„Mă mândresc cu acest scandal!“
Grigore L. Culian: Ați avut o atitudine echilibrată față de toate generațiile de artiști, stiluri și epoci. Ați reprezentat tradiționalul și modernul în artă. Patrimoniul, avangardismul și experimentalismul contemporan. Știu că expoziția curatoriată de criticul Igor Mocanu, care a prezentat câteva filme memorabile ale Avangardeiși revistele Avangardei, a produs un mare scandal, pus la cale și instrumentat de Grid Modorcea.
Dr. Doina Uricariu: La New York și în Canada, G.M este cunoscut ca un personaj nefrecventabil, e un caz ignorat și clasat. Expoziția, realizată cu un profesionalism indiscutabil de Igor Mocanu, a adus multe informații inedite și a avut mare succes. Revista încriminată face parte din istoria Avangardei Românești. E citată și comentată de Sașa Pană, în volumul Născut în ‘902, publicat, totuși, pe vremea cenzurii comuniste. Revista e inclusă în toate istoriile avangardei, a fost fost expusă la MoMA și e cuprinsă în catalogul expoziției de la New York. Ignoranții, asmuțiți de G.M., au făcut scandal. Cenzura sfertodocților de astăzi e mai penibilă decât aceea comunistă! Ceea ce m-a șocat la vremea aceea a fost preluarea unui gunoi în spațiul dedicat receptării presei de la ICR București. În plus, textul conținea grave afirmații anti-Semite și calomnii, care culminau cu o diagosticare așa-zisă a mea ca find suferindă de Alzheimer, ceea ce se va relua în mesajele de amenințare cu moartea pe care le-am primit după aceea. A fost un scandal orchestrat, nu m-a mirat emisiunea de la Antena 3, care a invitat un primar din nordul țării, un actor parlamentar european, ca să se pronunțe asupra unei expoziții pe care nu au văzut-o niciunul și asupra Avangardei pe care nu o cunosc. Nici mie, nici curatorului expoziției, Igor Mocanu, nu ni s-a cerut un punct de vedere. Pe referentul expoziției de la ICRNY l-am trimis la magazinul muzeului, ca să-și cumpere catalogul expoziției new yorkeze din 2005, unde există referințe la această revistă, ca să stea liniștit. A mai găsit un singur exemplar. Nu rescriem istoria și nu cenzurăm avangarda românească tocmai în anul împlinirii unui secol de la apariția dadaismului. Troglodițiiși antisemiții nu s-au dezmințit nici măcar în anul în care am sărbătorit centenarul dadaismului. În plus, nu am știut că Igor Mocanu a fost amenințat de cunoscutul calomniator înainte să deschidem expoziția. Igor Mocanu a publicat un articol concludent, pe acest subiect, în revista 22, din 12 mai 2015, intitulat Voila le phallus! Expozițiași toate filmele documentare au avut un succes eclatant. Succesul cuiva îi scoate din minți pe ratați și psihopați.
Igor Mocanu
Tinerii, la ICR New York.
Grigore L. Culian: Ați lansat foarte tineri artiști. Mă gândesc la pianista Ana Antonia Tudose, care a fost și cel mai tânăr artist vizual?
Dr. Doina Uricariu: Ana Antonia Tudose a lăsat o impresie de neuitat la New York, susținând un recital de pian admirabil, care a inclusși compozitori români. La doar 12 ani, tânăra artistă a susținut, la începutul lunii septembrie 2014, un concert de pian, care a cuprins lucrările Joujoux pour Madame de Mihail Jora, Sonata nr. 7 în Do Major K309 de W.A. Mozart; Studiu nr. 3 de R. Schumann – N. Paganini; Joc dobrogean – Toccata de Paul Constantinescu; Trei dansuri românești și Alunelul de Mațian Negrea; Barcarda de Carl Filtsch; Poloneza în Sol diez minor, op. Postum de Frederic Chopin; Nocturna nr. 20 – op. Postum de Frederic Chopin.
Ana Antonia Tudose
Am sprijinit organizarea unei expoziții personale a unui tânăr artist, foarte talentat, Dimitrie Budiaci, pe care mi l-a recomandat Anda Onesa, stabilită, cum știți, de mulți ani, la New York. I-am văzut lucrările la o rudă a lui și am încercat să mă ocup ca un editor să-i facă un album, dar am renunțat, fiindcă doream ca artistul să se implice direct în realizarea albumului, mai ales că era investiția lui. Evenimentul de la ICRNY s-a intitulat Poezia picturii, pictura poeziei, un titlu ales ca să includă și recitalul poetului Florin Silișteanu. Budiaci ne-a propus un univers al expresionismului grotescși carnavalesc. Expoziția fost o mare revelație. Dimitrie Budiaci a intrat, în 2015, la Universitate – Facultatea de Arte Vizuale. Nu pot să uit forța lucrărilor lui: Ark, Calavera, Clay Doll, Totem, Straw Doll, Totem, The Trial, Wax Doll, Wooden Doll. Un eveniment inedit în agenda proiectelor ICRNY a fost lansarea unui roman grafic, intitulat Mishka and the Sea Devil / Mishka și demonul mării, publicat de editura americană Action Lab.
Dimitrie Budiaci
Tânăra Xenia Pamfil a fost prezentă la standul Action Lab Entertainment, pe toată durata festivalului,și a oferit autografe fanilor în cadrul Action Lab Portfolio Review. Institutul Cultural Român de la New York, grație parteneriatului cu Action Lab și Queens Library, a organizat, la filiala Ridgewood, a cunoscutei biblioteci, o prezentare a cărții Mishka and the Sea Devil, al cărei text a fost citit de autoare. De asemenea, cartea a fost proiectată în format electronic pe un ecran, pagină cu pagină, în timp ce autoarea a oferit explicații.
Publicul, format în mare parte din copii americani de diverse naționalități, a urmărit firul narativ pe exemplarele cărții tipărite, distribuite de Jamal Igle, reprezentantul Action Lab. Copiii au fost cuceriți imediat de povestea lui Mishka, au dialogat cu autoarea și au participat la sesiunea de întrebări și răspunsuri, care a încheiat evenimentul.
Apoi, Institutul Cultural Român de la New York și Action Lab au organizat Action Labs Post-Con Party, care a avut loc la faimoasa librărie specializată în cărți de bandă desenată Jim Hanley’s Universe (JHU) Comic Books. Fanii de bandă desenată au făcut ca generosul spațiu al librăriei să pară neîncăpător. Aici, Xenia Pamfil a fost una dintre vedetele serii, alături de un alt artist, Sean Izaakze, din Africa de Sud, cei doi fiind reprezentațiși vizual, ca protagoniști ai evenimentului (dintre cei 17 artiști promovați de Action Lab) pe afiș. Festivalul de benzi desenate New York Comic Con atrage în fiecare an peste 100000 de vizitatori, alături de reprezentanții industriei de profil și o mulțime de celebrități.
Xenia Pamfil
Grigore L. Culian: Ați avut artiști pe care i-ați susținut pentru rezidențe, participări la conferințeși simpozioane de artă, invitați de universități americane?
Dr. Doina Uricariu: Foarte mulți. Doar două exemple și voi reveni la acest subiect. Am mai avut expoziția de pictură a artistei Mirela Trăistaru, cu un proiect incitant, itinerat și la Viena. Mirela a expus artă supusă intervenției Celuilat. Ea a fost invitată de Dorotheea Fleissig la o rezidență și un simpozion de artă, la care a participat, cu doi ani înainte, și Vasile Tolan. Vasile Tolan a lăsat orașului New York o mare lucrare, un gard uriaș al copilărieiși poveștilor. Mirela Trăistaru a avut o colaborare cu Cristina Chiriac ulterior. Vasile Tolan a participat la un simpozion internațional de artă în 2013, apoi la o rezidență organizată de Dorothea Fleissig. Am deschis atunci, o expoziție intitulată Realms. Openings. Au expus Vasile Tolan, Dorotheea Fleissig și foarte talentatul artist Andrei Budescu, Vasile Tolan a participat atunciși în expoziția colectivă de la Briarcliffe College Gallery și de la Islip Art Museum. Am încercat să facem un mic spectacol din promovare, să îmbogățim, prin noi scenografii și regii ale evenimentelor, semnificația lor.
Am avut un excepțional medalion dedicat creației marelui compozitor Anatol Vieru. Exemplificările muzicale cu piese interpretate la pian și vioară au avut loc în mijlocul unei frumoase expoziții Painting and Collages, adusă la New York de cunoscuta pianistă, profesor universitarși artist vizual Lena Vieru. Lena Vieru interpretând la pian creațiile tatălui ei, vorbindu-ne despre elși despre lucrările ei de artă părea descinsă din Alice în țara minunilor. Să nu uităm că artele sunt minuni de când lumea. Lena Vieru a dăruit bibliotecii ICRNY mai multe cărți ale tatălui ei, Anatol Vieru.