Grigore Culian într-un dialog necenzurat cu Doina Uricariu(9)
Grigore Culian: Eu cred că e nevoie și de mult curaj, de puterea și pasiunea de a construi, de a nu te lăsa doborât de adversități, de concurența enormă și de absența unei echipe demne de un institut cultural la New York. Să nu renunți la aducerea dansului contemporan din România la New-York.
D.U.: Mi-am propus să nu renunț la aducerea dansului contemporan din România la New-York, o adevărată Mecca a dansului. Am invitat compania Tangaj la a 33-a ediție a unui Festival de dans care se desfășoară în aer liber, în Battery Park dar și în săli de spectacol. E vorba de Annual Downtown Festival, din New York, eveniment inițiat de Batery Dance Company Tot atunci am vizionat câteva filme dedicate unor dansatori și coregrafi români.
Am avut un eveniment complex, muzică, dans, audiții din concert, prin care am sărbătorit cultura latină. Am organizat acest eveniment împreună cu Ximena Ojeda,directorul executiv al NYLC, Centrul latinității din New York și Keith Widyolar, creative director la același institut. Am ascultt înregistrări de pe albumul Maria T. de Alexander Bălănescu, concerul de chitară clasică susținut de Christian Reichert, interpretând cântece spaniole, braziliene și tangouri argentiniene, Ximena Ojeda și Keith Widyolar au urcat pe scenă și au făcut o memorabilă demonstrație a artei și ritmurilor în care se dansează tangoul.Li s-a alăturat dansatorul profesionist Daniel Fetecua, director al Pajarillo Pinta’o.Am beneficiat de o mare publicitate, evenimentul fiind promovat pe imensul panou Reuters din Times Square și pe coperta programului NYLC, publicat în 25000 de exemplare și distribuit în luna culturii hispanice, sărbătorită în toată America. Am încheiat seara cu audiții, selectate din cele șase volume dedicate de Sherban Lupu muzicii lui George Enescu.Am ales pentru această seară dedicată latinității piese celebre cântate de Maria Tănase, care e comparată cu Edith Piaf și Amalia Rodriguez.
În 2013, am sărbătorit centenarul de la nașterea Mariei Tănase. Între invitați am avut-o și pe Sanda Weigel însoțită de formația ei. Sanda Weigl interpretează admirabil repertoriul Mariei Tănase în concertele ei din Germania și America. Cântecele Mariei Tănase au ilustrat fragmente din creațiile unor cunoscuți coregrafi, mă gândesc acum la Pina Bausch și Ohad Naharin. Am avut un concert la Drom, cu Sanda Weigl și formația ei, interpretând cântecele Mariei Tănase, și un mare concert, la Kennedy Center, pe Millenium Stage cu Irina Sârbu alături de formația lui Marius Mihalache.2013 a fost un an dedicat Mariei Tănase, prin mai multe evenimente memorabile precum Concertul extraordinar susținut de cvartetul Alexander Bălănescu, adus de la Londra. Maria T.Aceste hibridări muzicale între tradițional, clasic și jazz încântă audiența, mai ales dacă interpreții sunt virtuoși ai unor instrumente. De un mare succes s-a bucurat turneul pianistului Lucian Ban, născut în Transilvania, stabilit la New York dar având multe colaborări și turnee în România, în continuare.El a interprins acest turneu derulat pe ambele Coaste ale Atlantic la San Diego, la Angel City Jazz Festival din Los Angeles, , la Portland Conservatory, , la Woodfords Church, la Williams Hall Conservatory din Boston la Firehouse în New Haven, la Boemian Cavernas în Washington împreună cu Mat Maneri,violonistul nominalizat la premiile Grammy.Cei doi au creat un duo strălucit care au adus doinele și muzica tradițională transilvăneană în lumea jazz-ului american. Cu mare succes. Lucian Ban și Mat Maneri erau cuprinși și în planul pe 2016. M-am bucurat că au avut un nou turneu susținut de ICRNY.
Lucian Ban și Mat Maneri
Grigore Culian:Ați lăsat o frumoasă moștenire de proiecte, sute și sute de contacte cu instituții, universități, muzee…și atâtea noi festivaluri ale filmului românesc.și Book Expo America. În fine, o moștenire lăsată la ICRNY. Un model de continuat. Mi-ați spus că regretați faptul că nu ați reușit să-l aduceți pe Gigi Căciuleanu. Că ați fi plănuit o întâlnire a lui cu celebrul Mark Morris și compania lui de dans cu sediul lângă Brooklyn Academy of Music. știu că ați făcut balet ani de zile și am văzut multe articole pe care le-ați scris despre dans, mari coregrafi. Am citit și un articol pe care l-ați scris despre Gigi Căciuleanu și spectacolele lui.
D.U.:Am întâlnit coregrafi și dansatori americani și din alte țări care-l prețuiau mult pe Gigi Căciuleanu, pe care l-am invitat la New York. Proiectul propus a fost prea mare pentru bugetul ICR dar urma să găsesc pentru 2016 soluții.Oricum, în anul 2016, bugetul ICRNY se dublase, grație numărului mare de evenimente pe care le-am realizat în anii 2014 și 2015.ând am venit la post mi s-a spus că bugetul ICRNY reprezenta o treime din cel primit de fosta echipă.
Aceste hibridări muzicale între tradițional, clasic și jazz încântă audiența, mai ales dacă interpreții sunt virtuoși ai unor instrumenteDe un mare succes s-a bucurat turneul pianistului Lucian Ban, născut în Transilvania, stabilit la New York dar având multe colaborări și turnee în România, în continuare.El a interprins acest turneu derulat pe ambele Coaste ale Atlantic la San Diego, la Angel City Jazz Festival din Los Angeles, la Portland Conservatory, la Woodfords Church, la Williams Hall Conservatory din Boston la Firehouse în New Haven, la Boemian Cavernas în Washington împreună cu Mat Maneri,violonistul nominalizat la premiile Grammy.Cei doi au creat un duo strălucit care au adus doinele și muzica tradițională transilvăneană în lumea jazz-ului american. Cu mare succes. Lucian Ban și Mat Maneri erau cuprinși și în planul pe 2016. M-am bucurat că au avut un nou turneu susținut de ICRNY,pe care-l pusesem tot eu la cale.
Grigore Culian V-aș ruga să-mi vorbiți despre tinerii actori și regizori pe care i-ați susținut, promovat și pus în valoare.
D.U.: În 2014, Ștefan Ruxanda, la United Solo Theater cu spectacolul Ce-ar fi dacă ar fi, jucat în premieră, la New York, iar Olivia Grecea, a fost invitată la Lincoln Centre Theater.
Un mare suces a avut spectacolul de teatru creat, regizat și jucat de Paul Cosma Cimpoieru, From Bucharest to Manhattan care a făcut apoi săli pline și la București.
Grigore Culian:Managerii institutelor culturale sunt niște cameleoni. Trec de la muzică la teatru, de la literatură la arhitectură și modă.Ce e esențial când decizi să aduci o expoziție de arhitectură?
D.U.:Să iubești arhitectura.Cunoașterea arhitecturii românești și a celor mai importanți arhitecți români.De curând am scris un articol despre cel mai mare arhitect de origine română Dan Hanganu. Ar trebui ca ICRNY să-i organizeze o mare expoziție sau să-i prezinte volumul dedicat arhitecturii lui, prefațat de Keneth Frampton. E indispensabilă prețuirea diversități stilistice, realizate prin apelul la materiale vernaculare. Mă gândesc la expoziția excepțională dedicată arhitecturii brâncovenești, cu prilejul tricentenarului Brancoveanu, o expoziție curatoriată de Prof.dr.arhitect Sorin Vasilescu .La expozițiile și evenimentele realizate cu editura Igloo, cu arhitectul Bogdan Andreșoiu, la expozițiile intitulate Tradițional+Modern Architecture, Stuful, Olanele… Ceea ce face Bogdan Andreșoiu împreună cu echipa lui de la Igloo reprezintă un proiect complex despre arhitectura din România care ar trebui să fie în atenția tuturor institutelor culturale românești.
Grigore Culian Ați inclus și moda în evenimentele culturale
D.U.:Cunoașteți Institutul costumului de la Metropolitan Museum, excepționalele expoziții pe care le dedică acest poate cel mai mare muzeu din lume modei din diferite perioade, unor mari designeri de modă. Moda, costumul, textilele, accesoriile fac parte din cultură. Așa că mi-am propus să nu ignor moda și arta costumului și să includ
designeri români în agenda proiectelor, cum am procedat cu expozițiile și participările anuale ale Alexandrei Popescu-York, Dorin Negrău, la New York Fashion Week, chiar dacă ICR a refuzat finanțarea acestor proiecte. Le-a aprobat dar fără finanțare, deși costurile unui defileu de modă sunt uriașe. Am susținut participarea creatorului de modă Dorin Negrău cu bogata lui colecție „Duality“ la evenimentul „Săptămâna modei“ – Mercedes Benz Fashion Week la New York Lincoln. Solicitând și sprijinul Misiunii Permanente a României la ONU. Incorporarea elementelor decorative din costumele tradiționale românești, de la dantele la brâiele brodate cu mărgele a creat combinații foarte apreciate de public și specialiștii veniți la defileurile new yorkeze.
Arta textilelor, a tapiseriei, a țesutului de covoare, ștergare, marame, învelitori de pat, brâie, straițe e reprezentată în marile muzee ale lumii, fie că e vorba de piese vechi sau de piese moderne. Expoziția dedicată kilimurilor, covoarelor turcești din Transilvania, scoarțe și covoare românești.Expoziția s-a numit Ottoman Rugs and Romanian Folk Kilims.L-am invitat pe un cunoscut specialist în covoare ștefan Ionescu, am avut o colaborare cu Haji Baba Club, care reunește pasionați colecționari și cunoscători în domeniu și o colaborare cu Metropolitan Museum și conducătoarea secției de tapiserii și restaurări a muzeului, doamna Florica Zaharia, o bună prietenă.Conferințele, filmele documentare și demonstrațiile legate de autentificarea unor piese și restaurarea kilimurilor și covoarelor românești, desfășurate la Metropolitan Museum și la ICRNY au fost adevărate lecții de artă, unice prin bogăția informațiilor. M-am bucurat să expun cu acest prilej un covor basarabean, splendid păstrat în familie, șesut de străbunica mea.
Grigore Culian Ați pus în valoare talentul unor artiști vizuali care sunt remarcabili ilustratori de carte. Mă gândesc la Mircia Dumitrescu și la desenele și ilustrațiile lui dintr-o expoziție dedicată poeziei lui Nichita Stănescu.
Doina Uricariu : A fost o expoziție itinerată de Institutul Cultural Român, pe care am îmbogățit-o. Mircia Dumitrescu a mai fost amintit, când am prezentat excepționala ediție în câteva zeci de volume a faximilelor manuscriselor eminesciene. Academicianul Eugen Simion îi mulțumește artistului pentru implicarea lui în realizarea acestui proiect major.Aș vrea să mă refer acum la o minunată expoziție care a inspirat mulți vizitatori copii.S-a numit Tia Peltz and the Childhood World. Am prezentat-o la Ambasada României de la Washington și în Auditorium, la New York.
Mircia Dumitrescu
Grigore Culian:Cea de-a treia ediție a târgului internațional de carte, Book Expo America s-a mutat la Chicago. Ați fost primul director ICRNY care a avut în agendă acest proiect de o importanță majoră, participarea României la un târg internațional de carte în SUA. Ați organizat strălucit edițiile din 2014 și 2015, desfășurate la Javits Center. Ediția din 2016 s-a mutat la Chicago. Mi-ați povestit despre evenimentele pe care urma să le pregătiți pentru Chicago, unul dedicat lui Mircea Eliade și altul lui Ioan Petru Culianu. Nu am mai auzit nimic de la ICRNY despre evenimentele de la târgul de carte, despre scriitorii români invitați, nu am mai văzut pe site-ul institutului promovări de cărți, portrete de scriitori.
D.U.: România a avut un stand la Mc Cormick Center, există pe internet niște fotografii cu volume așezate într-un mod care mi-a adus aminte de librăriile și papetăriile de provincie.Apar vizibile coperțile unor cărți care au fost prezentate și la edițiile anterioare și fotografii de la Mc Cormick Place.În imagini nu văd nici un scriitor, editor sau traducător. Doar funcționari și un referent plictisit sau indiferent. și coada de la înscriere. Nu apar sălile de conferințe. Reportajul fotografic e jalnic.
Grigore Culian:Mi-ați povestit de evenimentele pe care le pregăteați pentru ediția Book Expo America de la Chicago, dedicate lui Mircea Eliade și lui Ion Petru Culianu, având invitați profesori universitari de la Divinity School.Era un proiect uluitor. Apoi aveați pregătite evenimentele la două biblioteci publice mari din oraș și un dialog între scriitorii invitați de institutele culturale europene, având sedii la Chicago.
D.U.: I-am prezentat proiectul referentului de la Cluj cu care am lucrat edițiile Book Expo America, am transmis un material la București. Nu s-a făcut absolut nimic. Iar ceea ce s-a făcut e total lipsit de profesionalism și pasiune. E penibil.Nici la cel mai provincial Târg din România nu te prezinți așa. De vină e și conducerea ICR de atunci. Responsabili sunt președintele și vicepreședintele de atunci.Ultimul președinte ICR a decapitat institutele culturale, i-a făcut să plece pe mulți directori. Institutele culturale din cele mai importante capitale au rămas fără directori. Când nu ai om la teren care să suplinească lipsa de profesionalism și de interes real a conducerii unei instituții, se văd toate neajunsurile. Mediocritatea te izbește de la o poștă. Tare aș vrea să știu cine a organizat acele rafturi, cine s-a ocupat de stand. și cum s-a implicat adjunctul? Devenit director interimar ICRNY.
Grigore Culian Cum pui în valoare limba română dacă trebuie să prezinți evenimentele în limba engleză?
D.U.: Folosind traducerea, titrarea…Poți să cunoști și să pui în valoare expresivitatea limbii române prin recitaluri de poezie, titrate în engleză, simpozioane, turneele unor actori, mă gândesc, tot în programul pe 2014, la proiectele Modernitatea Limbii Române, la turneul de mari recitaluri susținut de Emil Boroghină în USA și Canada, la recitalurile din Eminescu, poeții Avangardei,de la Tristant Tzara, Fondane, Gherasim Luca, Gellu Naum, excepționalul creator de limbaj, marii poeți interbelici Blaga, Ion Barbu, Emil Botta, apoi cea mai spectaculoasă reconfigurare a limbii române, prin poezia lui Nichita Stănescu,marea poezie creată de poete precum Magda Isanos, Ileana Mălăncioiu, poeții șaptezeciști, optzeciști. Am avut în 2015 și două mari proiecte dedicate Dinastiei Pillat care-i include pe Ion Pillat, Dinu Pillat, Maria Pillat-Brateș. Cornelia Pillat și Monica Pillat și artei marelui traducător din poezia lumii care a fost Ion Pillat. Au fost dovezi de netăgăduit ale expresivității limbii române.
Frumusețea limbii române o descoperi citind și făcând comparații între poemele originale și versiunea lor în alte limbi, în engleză, de pildă. Am avut o mulțime de expoziții de carte. Una s-a intitulat „Romanian Books Crossing Borders“, dedicată autorilor români traduși în limba engleză, la sediul Institutului. Expoziția a cuprins cărți și albume ilustrate, în limba engleză, provenind din colecția bibliotecii Institutului Cultural Român de la New York. A fost făcută o selecție de cărți reprezentative pentru opera unor scriitori români, clasici și contemporani. Expoziția a inclus, de asemenea, monografii și sinteze privind istoria și civilizația României.
Grigore Culian:Îmi amintesc dublul recital Shakespeare-Eminescu
DU: Aplauze de fier au însoțit turneul pe care l-a avut actorul Emil Boroghină în SUA și Canada. Au avut loc adevărate lecții de teatru și de poezie au fost toate acele recitaluri din creațiile lui William Shakespeare și Mihai Eminescu, concepute pentru a comemora împlinirea a 125 de ani de la trecerea în neființă a „poetului-nepereche“ și pentru a omagia geniul marelui dramaturg englez. Recitalul intitulat „Recitindu-l pe Shakespeare… Lumea-ntreagă e o scenă/Re-reading Shakespeare… All The World’s a Stage“ a avut loc în Auditorium, la Institutul Cultural Român de la New York, și a fost însoțit de o prelegere a lui Emil Boroghină despre Festivalul Internațional Shakespeare de la Craiova. Au urmat, sub semnul unei dicții impecabile și al unei expresvități reculese fragmente din piese de teatru ale lui William Shakespeare. Versiunea engleză a însoțit ambele recitaluri, susținute de actor în limba română.Mi-amintesc că am vorbit atunci , în deschiderea evenimentului, despre creația eminesciană și despre admirația poetului român față de Shakespeare. Recitalul de poezie a fost însoțit de un slide-show care a prezentat o întreagă serie de portrete ale lui Eminescu, așa cum a fost văzut de importanți artiști plastici – pictori, sculptori, graficieni, precum și fotografii de epocă ale poetului, pagini de manuscrise, ilustrații de carte.
Recitalul intitulat „Recitindu-l pe Eminescu … La steaua care-a răsărit/Re-reading Eminescu… Up To The Star That’s
Just Appeared“ a avut loc în colaborare cu Biserica românească Sf. Ioan Valahul din Alpine, New Jersey. Recitalul a cuprins poezii eminesciene precum: Dormi!, O, rămâi, Memento mori, Glossă, Venere și Madonă,
Epigonii Departe sunt de tine.Cele două recitaluri au fost itinerate în Canada, la Montréal, Québec, în Piața României din Montréal, 17 iunie: la Montréal, sala Pavillon de l’Entrepôt, la Québec, Pavillon Maurice-Pollack – Université Laval, la Ottawa, Théâtre Centrepointe – Place Ben Franklin, la Toronto, Japanese Canadian Cultural Centre. Pe tot parcursul turneului, au fost prezentate CD-urile ce conțin integrala ediției facsimilate Manuscrisele Mihai Eminescu(Editura Academiei Române).Ala Mindicanu ne-a ajutat în partea de logistică a turneului desfășurat în Canada.
Grigore Culian: Ați respectat comunitățile românești, disprețuite cu furie de alți directori ICRNY .Ați pus în valoare muzicieni, artiști americani de origine română. Lucian Ban, Matei Varga, Sanda Weigel, . Îmi amintesc un recital de muzică folk cu Ovidiu Scridon și formații de muzicieni de origine română din New York. Am participat ca muzician, am cântat la chitară la acel eveniment muzicalFor You, the Half of My World!/ție, jumătatea lumii mele!, organizat în colaborare cu Romanian Business Professional Association (RBPA), la sediul institutului. Recitalul susținut de Ovidiu Scridon a fost dedicat obiceiurilor tradiționale de Dragobete, Zilei Mărțișorului și Zilei Internaționale a Femeii. Recitalul a fost conceput ca o completare a vernisajuluiexpoziției „Fire and Light/Foc și Lumină“, a artistei româno-americane Viorica Colpacci.
DU.: Expoziția „Fire and Light/Foc și Lumină“ a avut un caracter retrospectiv, cuprinzând atât lucrări de ceramică și sticlă, preponderent din perioada 1972-1977, cât și sculpturi de mari dimensiuni și instalații din oțel sudat (și uneori pictat). În expoziție au fost incluse și icoane pe sticlă, executate de un grup de copii de la cercul de iconografie al Bisericii Sf. Pantelimon – Foișorul de Foc (București), coordonat de Viorica Colpacci. Artista a vorbit despre arta sa și a susținut un workshop interactiv despre tehnica picturii pe sticlă. Expoziția a fost însoțită de un catalog editat de artistă.
Viorica Colpacci
Spot on with this write-up, I really assume this website wants way more consideration. I抣l probably be once more to read rather more, thanks for that info.