Cealaltă jumătate

de DAN GHEORGHILAȘ

Când aud că trebuie să  merg la notar ceva în  mine se zbârlește brusc. Un fel de revoltă împotriva birocrației amestecată cu panica de a sta la coadă ore în șir.Dar dacă „n-ai legalizare” înseamnă sigur că nu prea ai de ales. Până la urmă omul trebuie să facă cam de toate în viața lui chiar dacă multe nu îi fac plăcere.Si mai ales trebuie să învete sa aiba rabdare.

       Toți se bulucesc la cele două uși. Una luxoasă ,lucitoare,pe care scrie mare cu litere aurite „ NOTAR ” si alta ternă ,cu geam mat ,pe care e lipită o țidulă ieșită în grabă de la calculator. „Secretariat”.  Adică ,una e notarul  și alta,secretarul.Notarul inseamna doi la suta din tranzactie iar secretarul doi la suta din doi la suta.  Chiar daca sutele sunt la impartire,se inmultesc vertiginos. Numai la mine se-nmultesc cu zero. Judecând după mulțimea adunată ,tot ce mai am  pe agendă astăzi trebuie șters și trecut cu grijă pentru  mâine. Mă uit în jur după vreun loc pe scaun și spre mirarea mea,chiar îl găsesc. Nu înțeleg de ce stau toți călare peste ușă ,dar îmi aduc aminte că locuim în România  unde cam totul e pe apucate. Și dacă apuci să intri peste rând îi râzi apoi în nas victorios și  celuilalt. „ Tu ,dacă ești mai fraier,nu ai decât s-aștepți !”

     Lângă mine,un bărbat la fel de grizonat,stă rătăcit pe undeva, prin gândurile sale,și nu e hotărât să cucerească reduta dinăuntru.Privirea  îi stă țeapănă și-un pic cam umezită de amintirea unor clipe pierdute de demult.Dar după un timp destul de lung,mă sesizeză:

–  Dumneata,tot la notar?

–  De fapt ,la secretariat,răspund cu bucuria omului dornic nespus de conversație.

Ca să mai treacă timpul.

–  Aha… Eu,la notar… divortez de nevasta. De fapt,ea vrea să divorțăm,spune pe-un ton destul de amărât.

–  Îmi pare rău să aud asta ! Dar ce-ai făcut,ai călcat cumva pe bec?

– Mi s-a părut că becul e neon si-am fost orbit de strălucirea lui.Povestea este un pic mai complicată…

–  Uneori e bine să spui cuiva ce ai pe suflet,eliberezi din tensiune. Si dacă spui unui străin e si mai bine fiindcă va judeca obiectiv,încerc eu să forțez nota simțănd că omul nu vrea să depene povestea.

–   Seamană foarte putin cu bancul ăla de demult. Un om îi tot zicea consoartei dumisale: „ Ce bine era când eram tineri,nu aveam bani,nici casă,nici mașină,dar mă culcam în fiecare seară lângă o blondă sexi de 25 de ani. Acum avem si casă si masină ,dar mă culc  lângă o băbăciune de 52 de ani. Cred că avem o mare problemă ! ” La care nevasta îi răspunde : „ Scumpul meu,tu visează în continuare la blonda sexi de 25 de ani că mă ocup eu să fii din nou ca-n prima  tinerețe. Si fără casă si fără bani si chiar fără masină…”

      Nu pot să-mi stăpânesc un zambet larg,în colțul gurii. De fapt,bărbatul îmi este chiar simpatic. Puțini sunt cei care găsesc ceva de râs atunci când nu e absolut nimic de râs.

–  I-ai spus bancul ăsta și s-a supărat atât de tare?întreb nedumerit.

–  Ei,nu numai de la asta… Dar să o iau de la-nceput. Mă apropiam în goană mare de 30  și eram încă holtei si iubitor de aventuri.Dar într-o seară ,mi-am găsit timp ca să vorbesc un pic cu mine însumi.Mi-am spus că ar fi timpul să mă-nsor. Tot alergând din floare în floare o să mă ofilesc si n-o să mă mai vrea nicio albină.Si-am fost de acord cu mine însumi. Le-am spus si la prietenii de pahar ce-am hotărât iar ei la început au încercat să mă convingă că e total gresit.„Faci aceeași greșeală  ca majoritatea.Oamenii amestecă vinul cu apă,cafeaua cu zahăr și dragostea cu căsătoria .  Căsnicia e colivia în care intri de bună voie si nesilit de nimeni,dar  din care nu mai  iesi fără bilet de voie. ” Dar eu mă săturasem de-atâta libertate,vroiam pe cineva ca să-mi organizeze viata în zilele urmatoare.. Nu fusesem niciodată îndrăgostit,mi se părea chiar o tâmpenie fiindcă auzisem că dragostea e foarte trecătoare  si-ajungi destul de repede de unde ai plecat.Ba inca și putin mai dărâmat !Nu vroiam decât întelegere si bună armonie.  Îmi spuneau alții de sufletul pereche,dar mie asta nu-mi convenea  nici pe departe ! Ce-nseamnă sufletul pereche? Adică cineva care sa facă si să simtă aceleasi lucruri ca si tine?Atunci,ce naiba te-ar mai fascina?N-ar fi decât continuă monotonie ! Nevasta mea va fi cu totul diferită si o să aibă absolut tot ce nu am eu. Adică cealaltă jumătate,nu copia fidelă !

   Asa am hotărât si după un timp,chiar am găsit-o. Am avut grijă să nu fie nici urâtă ca să nu dau motive în plus de râs prietenilor neîncrezători.Era cu totul si cu totul diferită.Ei îi plăceau telenovelele si mie filmele de actiune.Ea vroia muzică,eu stirile de sport. Ne-am luat deci,două televizoare. Ei îi plăceau lalelele si mie ,trandafirii rosii.Aveam deci,două vaze.Ei îi plăcea la munte si mie,clar,la mare. Si după un an ne-am luat concedii separate. Nici oamenii nu ne plăceau la fel . Mie îmi plăceau femeile ,iar ei mai mult bărbații.

– Cred că era mai rău dacă era invers,mă bag în vorbă ca să mă aflu în treabă.

– Era așa si-așa! Ne întâlneam seara,schimbam câteva vorbe si apoi ne culcam fericiti.Desigur,fiecare în dormitorul lui.Dar era si o parte foarte bună,fiecare era liber să facă ce-si dorea.Colivia avea tot timpul portile deschise….Si totul până într-o vară,cînd am plecat la mare si ea ,bineînțeles,la munte.

    Stăteam întins pe plaja cu nisipul fin,admirînd imensitatea albastră de liniște si calm.Când la un moment dat, se asează în toată splendoarea ei ,întinzându-și rogojina pentru plajă,o tipă faină,cu părul despletit. Nici foarte aproape să nu-înțeleg că a iesit la agătat ,dar nici asa departe,să-mi pară total indiferentă.Adică un fel de a te face că te-mpiedici !Si am tăcut o vreme ,dar până la urmă ,n-am mai rezistat:

– Nimic nu mă face mai fericit decât să admir infinitatea mării! Mă linisteste, orice problemă as avea !

–  Ciudat ,si pe mine mă face să mă simt la fel, a percutat  imediat,desfăcându-si cu delicatețe buzele  si dezvăluindu-si dinții de-un alb imaculat.

    Si-apoi,ne-am dat la vorbe.Si tot din vorbe am aflat că-i plac  sportul si filmele de actiune,iubește marea si …trandafirii rosii Si am plecat într-un târziu,ținându-ne de mână spre casa ei asezată putin mai încolo,deasupra plajei si a mării foarte albastre. A doua zi ,mi-am luat catrafusele de la hotel si m-am mutat la ea , fiindcă era spațiu mai mult si dragostea pusese deja stăpânire peste mine.Adică ceva  nou si  minunat ,destul de greu de explicat în cuvinte.Dar dragostea nu are nevoie de logica cuvintelor.Ea trebuie doar trăită !Stii despre ce vorbesc doar dacă ai fost vreodată îndrăgostit.

–  De vreo câteva ori,spun printre suspinături.

–  Atunci esti mult mai norocos ! În sfârsit am înțeles ce-au vrut să-mi spună unii cu sufletul pereche.Ne potriveam perfect,stăteam seara cuibăriti unul în altul,uitîndu-ne la meci. Iar la fiecare masă ne tineam de câte-o mână iar cu cealaltă ne băgam unul altuia mâncarea  în gură,sorbind-o cu nesaț.Si-apoi ne sărutam prelung…Nici marea nu mai era la fel de-albastră dacă ea nu era o clipă lângă mine. Când s-a terminat concediul,mi-am sunat nevasta să-i spun să nu mai mă astepte. Și am tinut-o asa cam vreo doi ani.

    Într-o seară însă,totul s-a destrămat. Am iesit la un bar din oraș fiindcă aveam poftă de-o bere mai rece decât căldura de afară.Ea era de gardă la spital așa că n-aveam chef să stau singur în casă. Si-n timp ce constatam cu tristețe că berea nu mai are gulerul de două degete de altadata  ci doar o dungă de creion, lângă mine se-asează una cu ochii în lacrimi si buza spartă de la vreun pumn puternic . „Esti singur ,că vreau să-ti povestesc ceva ?! ” Si-ncepe să-mi toarne o poveste cu un bărbat nenorocit care-o tot bate din gelozie exagerată ,că nu stie ce să mai facă si incotro să fugă,intr-un cuvânt,că e chiar disperată.

I-e frică să se mai ducă acasă fiindcă nebunul poate s-o omoare si n-are unde să mai doarmă. Iar eu,milos din fire, am dus-o la hotel.Si-acolo,nu stiu exact ce s-a întâmplat,eram destul de beat si sângele  urca incet dar sigur,  peste tot. Și mi-am adus  aminte că in tinerețe nu refuzam o astfel de oferta.Nici ea n-a refuzat, ba mi-a și multumit fiindcă nu mai făcuse dragoste sălbatică de  vreme indelungata. Sex neașteptat si chiar total neprotejat… Și-am adormit cu ea în brate.Aproape de dimineață m-am trezit de-a binelea iar mintea, mult mai limpede ,mi s-a umplut de remușcări.Cum naiba am putut să fac așa ceva?M-am îmbrăcat si-am alergat în goană către casă.Cum  să îi spun ? Asta însemna bineînteles,sfârsitul ! Dar pe de altă parte nici nu puteam să duc secretul în tăcere.. Dacă mă iubeste cu adevărat,o să-nteleagă si o să trecem peste asta.

   Când ușa s-a deschis eram probabil,pământiu la față. Dar nici ea nu era mai roză.

–  Trebuie să-ți spun neapărat ceva,am început eu spovedania.

–  Si eu la fel ,a continuat lăsând privirea în pământ.

–  Păi începe tu,i-am spus ca să mai trag putin de timp si răsuflare.

Si a-nceput.

–  Există un coleg la spital care îmi face de ceva vreme ochi dulci.Aseară,nu stiu exact cum s-a întâmplat si ne-am trezit unul peste altul,în patul din camera de gardă…Îmi pare foarte rău ,te rog din suflet să mă crezi !

    Am simtit pe loc cum inima îmi explodează în bucăți. Nicio altă durere pe care am simțit-o vreodată nu se putea compara cu asta. Si furia cumplită mi-a explodat  direct in gură:

–  Ești o curvă nenorocită,asta esti! Nu mai am nimic să-ți spun !

  Si am iesit direct pe ușă. Iar  de a doua zi, eram din nou acasă.

– Unde,la nevastă?

– Nu cred că as fi suportat să dau cu ochii de nevastă.M-am mutat la casa părintească.Acolo stau si acum .

 – Nu stiu ce să-ti spun,noi bărbații când gresim avem pretenția să ni se treacă cu vederea, dar femeia când calcă putin strâmb ,chiar dacă dintr-o greseală,atunci o catalogăm direct drept curvă ordinară. Judecâm gresit,cu unități de măsură diferite.

– Eu cred că de fapt e vorba despre altceva,mă luminează interlocutorul. Ea era sufletul meu pereche,avea toate calitățile mele,îi plăceau lucrurile care-mi plăceau si mie , dar avea si toate defectele mele. Si dacă eu n-am stat prea mult pe gânduri ,probabil că nici ea n-a socotit prea mult. Numai că mie nu mi-a convenit.

–  Si de unde știi că ei i-ar fi convenit?

– Păi tocmai asta spun,m-ar fi zgornit pe loc,fără să mai clipească.Acum divorțează și nevasta fiindcă și-a găsit pe neasteptate, sufletul pereche.Si chiar mă bucur pentru ea.

– Ciudata poveste…Nici nu stiu ce sa mai cred,unii ar trage repede concluzia că cine aleargă după mai mulți iepuri ,nu prinde exact niciunul.Dar povestea dumitale  e mult mai încurcată si sincer,nu mai înțeleg nimic. Până la urmă ce soție e mai bună,una cu care nu ai prea multe lucruri în comun sau alta cu care ai prea multe în comun?Fiindcă niciuna nu e lângă tine !

– Stai că nu ti-am spus chiar tot. La vreo câteva luni după ce-am ajuns acasă mă pomenesc într-o dimineață că sună lung la ușă. Si când deschid ,să nu-mi vină să cred . Era Raluca,cea pe care-am dus-o la hotel. Gravidă-n luna a saptea si cu privirea umplută de fericire că în sfârsit a dat de mine. Mi-a spus că e al meu si dacă am vreo îndoială să mergem la testul ADN.

–  Cum naiba ?? La asta chiar nu m-asteptam !!

– Da,exact asa cum spun…Acum am o fetiță scumpă ,care cam plange noaptea,dar dacă plânge inseamna că e acolo si mie imi pare tare bine.Vezi dumneata cum e si viața asta,alergam dupa ceva sau cineva si nu intelegem că de fapt totul e predestinat. Adică ce ti-e scris,direct pe frunte iti stă scris.Dar noi suntem prea ocupati ca să citim. . Există intr-adevar o soartă cu care unii se impacă iar altii mai putin.Iar ăstia din urmă sunt mai mereu nefericiți.

– Și deci să stăm cu brațele încrucișate și să  ne lăsăm așa,în voia sorții?

– Păi crezi că ai de-ales??

– Da,cred că avem destul de mult de-ales. Viața e o succesiune de alegeri pe care le facem la un moment dat. Alegem ceva și pe urmă ne întrebăm dacă nu cumva era mai bine invers.Iar dacă alegeam invers,ne întrebam din nou cum ar fi fost dacă alegeam contrariul . Adică contrariul la contrariu …Și tot așa !

-Păi vezi că-mi dai dreptate ? Ne invârtim si până la urma amețim.Ce-ți folosesc atâtea întrebări,primește fiecare zi ca pe un dar care ți-a fost oferit,bucură-te de tot ce te-nconjoară și mai ales… iubește fără regrete ! Chiar și trandafirii roșii cu toate că au spini.

    Și nu mai căuta atâtea pete-n soare !