\u00cen fiecare \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, de dou\u0103zeci \u015fi trei de ani, Rom\u00e2nia e b\u00e2ntuit\u0103 de fantomele iredentismului unguresc ce se apuc\u0103 s\u0103 bat\u0103 pe la u\u015file \u015fi ferestrele cet\u0103\u0163enilor rom\u00e2ni de etnie ungureasc\u0103: \u201eHei, voi, vitejilor, urma\u015fi ai lui Atilla \u015fi-ai arpadienilor, trezi\u0163i-v\u0103, ridica\u0163i-v\u0103 \u015fi pune\u0163i m\u00e2na pe ce apuca\u0163i \u015fi lua\u0163i Ardealul de la puturo\u015fii de valahi, ce au fost slugile noastre o mie de ani! Este 15 Martie\u2019\u2019 Anul acesta, fantomele iredentismului unguresc au venit \u015fi cu un steag secuiesc!<\/p>\n
De dou\u0103zeci \u015fi trei de ani rom\u00e2nii, dar mai ales ungurii, nu au lini\u015ftea p\u0103cii \u015fi a concordiei\u00a0 inter-etnice, ce abia \u00eencepuse, de un timp, s\u0103-\u015fi arate binefacerile reciproce. Da, se poate tr\u0103i \u00een concordie rom\u00e2no-ungureasc\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, dac\u0103 nu apar fantomele, dep\u0103\u015fite de mult de vremurile actuale. Se poate tr\u0103i, spun \u015fi eu, care am tr\u0103it\u00a0 \u00een acest\u00a0 climat inter-etnic, de \u00een\u0163elegere social\u0103 civilizat\u0103 primii dou\u0103zeci \u015fi patru de ani la Timi\u015foara, trei ani medic \u00een Maramure\u015f, doi \u00een Raionul Satu Mare, doi ani medic secundar la Cluj \u015fi \u00eenc\u0103 zece ani \u00een Bistri\u0163a de N\u0103s\u0103ud, ca medic specialist. P\u00e2n\u0103 la plecarea din Rom\u00e2nia \u00een 1980, am avut bune rela\u0163ii, deschise \u015fi de ajutor reciproc cu to\u0163i ungurii, de la colegii de \u015fcoal\u0103 sau profesie p\u00e2n\u0103 la pacien\u0163i \u015fi concitadini. Acum to\u0163i au devenit distan\u0163i, duplicitari, conspirativi, udemeri\u015fti cu steag secuiesc \u00een v\u00e2rf de suli\u0163\u0103. Ce p\u0103cat de ei, au dat cu piciorul unei decente rela\u0163ii inter-etnice \u00eempin\u015fi de fantomele iredentiste.<\/p>\n
Din Martie 1990, de la T\u00e2rgu Mure\u015f, Harghita \u015fi Covasna, se aude din nou, \u015fi tot mai tare, z\u0103ng\u0103nitul s\u0103biilor, fantomele iredentismului de la 1848 \u2013 1849 rede\u015ftept\u00e2nd visul\u00a0 unei Ungarii Mari prin acapararea, prin orice forme, de teritorii de la statele vecine, teritorii pe care cred, nici mai mult nici mai pu\u0163in, dec\u00e2t c\u0103 le-ar fi adus str\u0103bunii lor pe cai, c\u00e2nd au venit aici, \u00een Europa.<\/p>\n
<\/p>\n
FANTOMELE\u00a0 REVOLU\u0162IEI\u00a0 UNGURE\u015eTI\u00a0 DIN\u00a0 1848 \u2013 1849<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen\u00a0 Martie 1848, \u00een Pesta era un grup de tineri cu idei ardente de independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de Viena,\u00a0 numit \u2019\u2019Societatea celor zece\u2019\u2019 care, la izbucnirea Revolu\u0163iei Franceze, \u00eendemna\u0163i de slovacul Lajos Kossuth, s-a transformat \u00eentr-o avangard\u0103 revolu\u0163ionar\u0103 \u201eTinerii Unguri\u2019\u2019 \u015fi a elaborat un manifest revolu\u0163ionar cu o duzin\u0103 de puncte. Manifestul \u00eencepea cu libertatea presei, desfiin\u0163area cenzurii,\u00a0 deplin\u0103 egalitate cet\u0103\u0163eneasc\u0103 \u015fi religioas\u0103 \u2013 s\u0103 \u0163ine\u0163i minte voi, rom\u00e2ni ardeleni acest\u00a0 punct\u00a0 din manifestul democrat al ungurilor \u2013 urmeaz\u0103 \u00eenfiin\u0163area unei g\u0103rzi na\u0163ionale, a unei armate na\u0163ionale, retragerea trupelor str\u0103ine \u2013\u00a0 habsburgice\u00a0 \u015fi croate \u2013 din Ungaria, eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici \u015fi unirea Transilvaniei la Ungaria. Acest manifest revolu\u0163ionar a fost tip\u0103rit, r\u0103sp\u00e2ndit \u015fi f\u0103cut public de pe treptele Muzeului Na\u0163ional, \u00een ziua de 15 Martie de c\u0103tre t\u00e2n\u0103rul actor \u015fi poet, de origine s\u00e2rb\u0103, Sandor Petofi, dup\u0103 care a recitat o poezie patriotic\u0103\u00a0 \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103 ce \u00eencepea cu \u201eSus! Patria c\u0103tre maghiari strigat-a ] E timpul pentru lupt\u0103 s\u0103 fi\u0163i gata ] Ce alege\u0163i, libertatea sau robia ?]\u201d\u00a0 \u015fi se \u00eencheia cu \u201eS\u0103 juram pe Dumnezeul marilor str\u0103buni!!\u201d \u00cenfl\u0103c\u0103rare, entuziasm, exaltare, cuvinte mari \u015fi jur\u0103minte pe Dumnezeul marilor str\u0103buni \u015fi a\u015fa a \u00eenceput revolu\u0163ia tinerilor unguri. B\u0103tr\u00e2nii unguri s-au \u00eenfierb\u00e2ntat \u015fi ei, dar au ales alt\u0103 cale, calea Vienei la \u00eemp\u0103rat, care era \u015fi regele Ungariei. Trei sute dintre ei, cei mai nobili \u015fi avu\u0163i, \u015fi-au pus pe ei \u00eembr\u0103c\u0103mintea cea scump \u00eenfirat\u0103, p\u0103l\u0103riile cu pene mari \u015fi viu colorate s-au \u00eencins cu s\u0103bii lungi p\u00e2n\u0103-n p\u0103m\u00e2nt, str\u0103lucitoare \u015fi au descins \u00een parad\u0103, z\u0103ng\u0103nind din s\u0103bii, pe str\u0103zile Vienei \u00een drum spre palatul \u00eemp\u0103r\u0103tesc. Au cerut \u00eemp\u0103ratului s\u0103 le aprobe independen\u0163\u0103 total\u0103, pe cea par\u0163ial\u0103 o primiser\u0103 din 1791, pe l\u00e2ng\u0103 celelalte dolean\u0163e. \u00cemp\u0103ratul le-a ascultat \u015fi aprobat\u00a0 dorin\u0163ele printre care unirea cu Transilvania, suveranitatea asupra Croa\u0163iei \u015fi Sloveniei, \u00eencorporarea zonelor de grani\u0163\u0103!\u00a0 Era 17\u00a0 Martie 1848, practic ziua victoriei revolu\u0163iei ungure\u015fti \u015fi la Viena.<\/p>\n
Budapesta frem\u0103ta \u00een frenezie de marele succes revolu\u0163ionar c\u00e2\u015ftigat cu at\u00e2ta u\u015furin\u0163\u0103, acum c\u00e2nd toate visele lor ne\u00eemplinite de sute de ani, de la Mohacs din 1526, s-au \u00eemplinit aproape peste noapte, c\u0103zute ca din cer, de la Dumnezeul marilor str\u0103buni.\u00a0 Au format un nou guvern, \u00een care Lajos Kossuth \u00eenv\u00e2rtea toate ro\u0163ile cu oratoria lui na\u0163ional\u0103, \u00een timp ce nobilii na\u0163ionali\u015fti erau \u00eenc\u00e2nta\u0163i de independen\u0163a fa\u0163\u0103 de habsburgi, dar tem\u00e2ndu-se\u00a0 de eventualitatea unei r\u0103scoale \u0163\u0103r\u0103ne\u015fti, ca cea din Polonia, au acceptat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u015fi ei ceva impozite, de gura democra\u0163iei ce era pe toate uli\u0163ele \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, \u015fi s\u0103 aboleasc\u0103 iob\u0103gia, dar nu le-au dat p\u0103m\u00e2nt, deci \u0163\u0103ranii au r\u0103mas dependen\u0163i de ei. Legi peste legi, poezii \u015fi c\u00e2ntece patriotice cu care au mers la \u00eenchisori pentru eliberarea de\u0163inu\u0163ilor politici, dar nu au g\u0103sit dec\u00e2t unul singur: Mihaly Tancsics, un simplu agitator socialist. Dar revolu\u0163ionarii \u015fi-au f\u0103cut datoria fa\u0163\u0103 de patrie.<\/p>\n
\u00cen vremea\u00a0 asta\u00a0 la Viena, guvernan\u0163i, \u015fefii militari \u015fi ai serviciilor secrete se \u00eenv\u00e2rteau \u00een jurul \u00eemp\u0103ratului, \u00een schimb continuu,\u00a0 s\u0103-l trezeasc\u0103 la realitatea ce va urma, dup\u0103 ce a f\u0103cut din\u00a0 Ungarie o \u0163ar\u0103 independenta mai mare ca Austria habsburgic\u0103, format\u0103 din mai\u00a0 mul\u0163i neunguri, de na\u0163ionalit\u0103\u0163i diferite, dec\u00e2t din unguri a c\u0103ror n\u0103rav de dominare cu orice pre\u0163 era cunoscut\u0103 de acum \u00een istorie. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, b\u0103tr\u00e2nul \u00eemp\u0103rat, s-a trezit la realitatea prezentat\u0103, le-a dat dreptate \u015fi\u00a0 tacit\u00a0 a aprobat\u00a0 ideea lor de trezire a celorlalte na\u0163iuni (precizare: \u00een Anul 1848 nu se folosea termenul de etnii ci de na\u0163iuni ) la ce \u00eei va a\u015ftepta\u00a0 sub st\u0103p\u00e2nirea ungurilor. Zis \u015fi \u00eenceput, iar\u00a0 u\u015furin\u0163a victoriei revolu\u0163ionare a tinerilor \u015fi-a b\u0103tr\u00e2nilor unguri se va transforma \u00eentr-un \u015fir de lupte \u015fi b\u0103t\u0103lii cu neungurii, Din acest moment, \u00eemp\u0103ratul trezit la realitate a l\u0103sat pe unguri s\u0103 scoat\u0103 castanele din focul luptelor pentru m\u0103re\u0163ia\u00a0 imperiul habsburgic.<\/p>\n
S\u00e2rbii, cuprin\u015fi \u00een perimetrul Ungariei, sunt primii care declan\u015feaz\u0103 ostilit\u0103\u0163i, \u00een felul lor violent \u015fi crud, \u00eempotriva guvernului revolu\u0163ionar de la\u00a0 Budapesta, care prin legile pe care le promulga, reducea \u015fi mai mult dec\u00e2t habsburgii drepturile tuturor celorlalte na\u0163iuni. S\u00e2rbii din Ungaria au fost imediat sprijini\u0163i de s\u00e2rbii din Principatul S\u00e2rbesc, ce avea preten\u0163ii teritoriale a zonelor limitrofe locuite \u00een majoritate de s\u00e2rbi. Astfel s-a iscat prima confruntare armat\u0103 dintre s\u00e2rbi \u015fi unguri.<\/p>\n
Croa\u0163ii nu au vrut s\u0103 recunoasc\u0103 suveranitatea Ungariei asupra Croa\u0163iei \u015fi Sloveniei \u015fi au declan\u015fat ostilit\u0103\u0163i armate \u00eempotriva guvernului de la Budapesta, av\u00e2nd \u00een frunte pe Josip Jelacic , general imperial, recunoscut strateg \u015fi du\u015fman \u00eend\u00e2rjit\u00a0 \u00eempotriva revolu\u0163ionarilor unguri, tineri \u015fi b\u0103tr\u00e2ni, care au avut preten\u0163ia de la \u00eemp\u0103rat ca ei s\u0103 fie liberi, independen\u0163i, dar Croa\u0163ia \u015fi Slovenia s\u0103 nu fie la fel. Aceasta era democra\u0163ia revolu\u0163ionarilor unguri.<\/p>\n
Rom\u00e2nii ardeleni, cei mai vechi \u015fi mai mul\u0163i \u00een Principatul Transilvan au fost indigna\u0163i \u015fi revolta\u0163i la ideea de unire a Transilvaniei la Ungaria. 15 Mai 1848 , Marea Adunare de la Blaj a celor 40.000 de romani ardeleni care se opun alipirii Ardealului la Ungaria\u00a0 \u201eA\u015fa cum Ungaria vrea s\u0103 fie liber\u0103, a\u015fa vrem \u015fi noi, c\u0103 t\u0103t\u00a0 oameni c\u0103 ei suntem \u015fi noi!\u2019\u2019\u00a0 Adunarea\u00a0 a ascultat cu respect \u015fi pre\u0163uire discursul lui Simion B\u0103rnu\u0163iu ce i-a \u00eenfl\u0103c\u0103rat. A fost, nu at\u00e2t \u00eenceputul\u00a0 unei revolu\u0163ii c\u00e2t mai mult \u00eenceputul mi\u015fc\u0103rii na\u0163ionale rom\u00e2ne de emancipare social\u0103 \u015fi independen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de domina\u0163ia feudal\u0103 din Transilvania, \u00een care nu erau considera\u0163i na\u0163iune, ci doar o valahime tolerat\u0103 \u2013 olahok –\u00a0 din 1437 prin Unio Trium Nationum (unirea fr\u0103\u0163easc\u0103 a ungurilor, secuilor \u015fi sa\u015filor prop\u0103\u015fi\u0163i sau coloniza\u0163i \u00een Dacia Superioar\u0103). Al\u0103turi de Simion B\u0103rnu\u0163iu au fost corifeii bl\u0103jeni \u015fi t\u00e2n\u0103rul avocat Avram Iancu. \u00cen sprijinul rom\u00e2nilor ardeleni au venit la Blaj revolu\u0163ionarii moldoveni Alexandru Ioan Cuza , Alecu Russo, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Din Muntenia a sosit doar Dumitru Br\u0103tianu, celorlal\u0163i nu li s-au mai dat pa\u015fapoarte de intrare \u00een Ardeal.<\/p>\n
Cu toate aceste drepturi istorice \u015fi sociale, Dieta de la Cluj, format\u0103 din trei sute de reprezentan\u0163i, dintre care 273 erau unguri \u015fi secui, 24 sa\u015fi \u015fi 3 (trei) rom\u00e2ni, a aprobat unirea Transilvaniei cu Ungaria. Reprezentarea valahimei tolerate \u00een Dieta Principatului Transilvan, dup\u0103 cum se vede nu era nici m\u0103car cu adev\u0103rat simbolic\u0103 \u015fi demonstreaz\u0103 pe deplin c\u00e2t de reprimat\u0103 era na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 majoritar\u0103 \u00een principat. Sunt istorici care strecoar\u0103 \u00een scrierile lor ca \u00eensu\u015fi Petofi Sandor ar fi fost surprins c\u0103 \u00een Diet\u0103 sunt at\u00e2t de pu\u0163ini olahok ! Nu \u00een\u0163eleg ce scop mai are aceast\u0103 distorsiune, c\u00e2nd se \u015ftie c\u0103 el a fost unul dintre cei ce au \u00eentocmit\u00a0 manifestul, proclama\u0163ia de la 15 Martie 1848, \u00een care pretindeau ca Ardealul \u015fi Banatul s\u0103 fie alipite Ungariei.\u00a0 Oricum norii unei furtunii devastatoare se adunau deasupra acestor na\u0163iuni \u00een lupta lor pentru drepturi egale \u00a0\u201eSalva\u0163i patria!\u2019\u2019 a fost extraordinarul\u00a0 strig\u0103t a lui Lajos Kossth\u00a0 \u00een parlamentul Ungariei\u00a0 \u00een data de 11 Iulie 1848, c\u00e2nd \u015fi dat seama de furtuna st\u00e2rnit\u0103 \u00eempotriva prin\u00a0 desconsiderarea celorlaltor na\u0163iuni \u00eenglobate c\u0103rora nu le-a recunoscut drepturile democratice ale timpului, ale revolu\u0163iei europene. \u00cen spatele strig\u0103tului venea cerin\u0163a a 42 (patruzeci \u015fi dou\u0103) de milioane de forin\u0163i pentru formarea unei armate na\u0163ionale \u2013 Honvedseg \u2013 s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 du\u015fmanii Ungariei Mari. Istoricii unguri sus\u0163in c\u0103 discursul lui Kossuth a fost o capodoper\u0103 oratoric\u0103, \u015fi probabil a fost\u00a0 pentru c\u0103 imediat\u00a0 a primit suma cerut\u0103, \u00eenfiin\u0163\u00e2nd o armat\u0103 de dou\u0103 sute de mii de combatan\u0163i pentru ap\u0103rarea patriei.<\/p>\n
Toamna 1848 e amenin\u0163\u0103toare. Spre Budapesta se \u00eendreapt\u0103 cincizeci de mii de militari croa\u0163i, condu\u015fi de generalul Josip Jelacic. Croa\u0163ii pierd dou\u0103 b\u0103t\u0103lii cu Honvedseg-ul, ungurii jubileaz\u0103 \u015fi Kossuth devine pre\u015fedintele Ungariei. Dar triumful e efemer fiindc\u0103 \u00een cea de-a treia b\u0103t\u0103lie la care se al\u0103tur\u0103 \u015fi trupe habsburge (!!), Honvedseg-ul e \u00eenvins \u015fi drumul spre Budapesta e deschis. Dar lovitura de teatru vine din partea \u00eemp\u0103ratului, care se pare c\u0103 a fost trezit mai mult dec\u00e2t se a\u015ftepta, fiindc\u0103 dizolv\u0103 adunarea na\u0163ional\u0103 ungar\u0103, ia \u00eenapoi toate concesiunile d\u0103ruite pe tav\u0103, ca un adormit ce a fost \u00een prim\u0103var\u0103. Practic este o rupere a rela\u0163iilor \u00eentre habsburgii imperiali \u015fi ungurii revolu\u0163ionari, \u00een urma c\u0103reia ace\u015ftia, \u00een frunte cu Lajos Kossuth,\u00a0 \u00ee\u015fi fac valizele \u015fi se retrag la Debre\u0163in.<\/p>\n
O pic\u0103tur\u0103 de revolu\u0163ie vienez\u0103, nu iau dec\u00e2t ipotetic\u0103 ideea c\u0103 de data aceasta ungurii au pus sc\u00e2nteia revolu\u0163iei la Viena \u00eentre studen\u0163i, de la ei s-a extins la lucr\u0103torii vienezi \u015fi a atins \u015fi un batalion din garnizoana Vienei. Zaver\u0103 \u00een toat\u0103 legea \u00eel sperie pe b\u0103tr\u00e2nul \u00eemp\u0103rat \u015fi cu toat\u0103 curtea, \u00een mare panic\u0103, o \u015fterg din Viena. Dar, \u00een scurt timp, armata \u00ee\u015fi face datoria fa\u0163\u0103 de \u00eemp\u0103rat \u015fi r\u0103scoala e \u00een\u0103bu\u015fit\u0103. Un mic am\u0103nunt: generalul polonez Iosif Bem.\u00a0 Un\u00a0 general\u00a0 deosebit ce nu s-a predat ru\u015filor, \u00een 1832, ci a trecut cu o parte din combatan\u0163ii s\u0103i \u00een imperiul habsburgic \u015fi s-a pus \u00een slujba \u00eemp\u0103ratului, care l-a \u015fi decorat. Dar, acum, la Viena a fost de partea revolu\u0163ionarilor vienezi, pierz\u00e2nd, \u015fi-a f\u0103cut lada de campanie \u015fi \u00eempreun\u0103 cu c\u00e2\u0163iva combatan\u0163i a\u00a0 trecut de partea lui Kossuth la Debre\u0163in, garant\u00e2ndu-i loialitate. Excep\u0163ional\u0103 carier\u0103 militar\u0103: din\u00a0 loialitate \u00een loialitate !\u00a0 Kossuth, str\u00e2mtorat \u015fi plouat la Debre\u0163in, dup\u0103 o b\u0103t\u0103lie pierdut\u0103 cu armatele croato-habsburgice, l-a primit cu bra\u0163ele deschise \u015fi \u00eel pune s\u0103 organizeze, \u015fi s\u0103 conduc\u0103, o armat\u0103 de zece mii de secui din Transilvania cu care va face pr\u0103p\u0103d printre rom\u00e2nii ardeleni.<\/p>\n
Schimb de \u015ftafet\u0103 habsburgic\u0103,\u00a0 \u00een Decembrie 1848, b\u0103tr\u00e2nul \u00eemp\u0103rat Ferdinad al V-lea e pu\u0163in sf\u0103tuit, \u015fi un pic \u00eempins s\u0103 demisioneze \u00een favoarea nepotului s\u0103u de 18 ani abia \u00eemplini\u0163i, Franz Joseph. Mare fast habsburgic, fiindc\u0103 e mult mai bine o schimbare dec\u00e2t o \u00eenmorm\u00e2ntare. Dar Kossuth \u015fi ai lui de la Debre\u0163in nu-l recunosc ca rege, pentru c\u0103 nu a depus jur\u0103m\u00e2nt fa\u0163\u0103 de Ungaria.\u00a0 Adev\u0103rat, adolescentinul \u00eemp\u0103rat, nu a dat fuga p\u00e2n\u0103 la Debre\u0163in s\u0103 \u00eengenuncheze, musai, \u015fi Kossuth s\u0103-i pun\u0103 pe cap coroana Sf\u00e2ntului \u015etefan lui\u00a0 Franz, ce trebuia s\u0103 jure, musai, credin\u0163\u0103 Ungariei. \u00cen schimb Franz Joseph \u015fi-a pus pe cap o p\u0103l\u0103rie tirolez\u0103 de v\u00e2n\u0103tor de cerbi \u015fi a dat iama \u00een ei prin p\u0103durile imperiului, l\u0103s\u00e2ndu-l pe Kossuth s\u0103 dea iama cu Honvedseg-ul\u00a0 \u00een Transilvania. La \u00a0Por\u0163ile Apusenilor \u00een Ianuarie 1849. La Debre\u0163in, Kossuth este tot mai \u00eengrijorat fiindc\u0103 dinspre Budapesta vin ve\u015fti tot mai rele \u015fi cu ele parc\u0103 aude tobele armatei imperiale\u00a0 venind. Generalul Bem este singurul care, prin victoriile sale militare, \u00eei aduce speran\u0163e, de data aceast\u0103 dup\u0103 cucerirea Clujului din m\u00e2na habsburgilor, ceea ce i s-a p\u0103rut victoria st\u0103p\u00e2nirii\u00a0 Principatului Transilvan, cu c\u00e2teva excep\u0163ii. Cu aceast\u0103 victorie asupra Clujului, Kossuth nume\u015fte \u00eenalt comisar al Clujului pe ungurul s\u0103u de \u00eencredere, Ladislau Csany, care, prin noile ordine revolu\u0163ionare, porunce\u015fte slugilor s\u0103 se supun\u0103 \u00een opt zile ! A\u015fa numea el pe rom\u00e2nii ardeleni: slugi. Cum slugile nu s-au supus Honvedseg-ului , format \u00een Transilvania \u00een majoritate de secui, ace\u015ftia s-au apucat de ce \u015ftiau ei cel mai bine \u015fi mai bine: jaf, torturi \u015fi viol\u0103ri, omoruri \u015fi incendii. Avram Iancu noteaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u c\u0103 acum, \u00een Ianurie 1849, ungurii intr\u0103 pe Valea Some\u015fului Rece, deci \u00een \u0162ara Mo\u0163ilor. \u00cent\u00e2i, mo\u0163ii lua\u0163i prin surprindere de agresivitatea bestial\u0103 a ungurilor sufer\u0103 mult, au pierderi omene\u015fti sunt jefui\u0163i \u015fi incendia\u0163i. La a doua incursiune a ungurilor, mo\u0163ii sub comanda centurionului Indrei Ro\u015fu \u00eei biruiesc pe unguri, care o iau la fug\u0103 l\u0103s\u00e2nd \u00een urma lor mul\u0163i r\u0103ni\u0163i \u015fi mor\u0163i. \u00cen aceste lupte ale mo\u0163ilor de pe Valea Some\u015fului Rece, \u00eencununate de succese, legionarii lui Indrei Ro\u015fu primesc un mare ajutor din partea femeilor, a moa\u0163elor care sub comanda Pelaghiei Ro\u015fu se\u00a0 \u00eembrac\u0103 \u00een haine b\u0103rb\u0103te\u015fti \u015fi \u00een cete c\u0103lare de pe culmi dau impresia unor alte for\u0163e ce se preg\u0103tesc s\u0103 atace. \u00cen timpul luptelor apari\u0163ia lor c\u0103lare pe culmi a dezorientat \u015fi descurajat pe ungurii ce au crezut c\u0103 vor fi \u00eencercui\u0163i de noi for\u0163e \u015fi au \u00eenceput retragerea \u00een panic\u0103 ceea ce a fost de mare ajutor mo\u0163ilor s\u0103-i biruie, s\u0103-i \u00eenving\u0103.<\/p>\n
15 Martie 1849! A \u015fi trecut un an de c\u00e2nd Petofi de pe treptele Muzeului Na\u0163ional f\u0103cea public\u0103 democratica, revolu\u0163ionara lor proclama\u0163ie deplina egalitate cet\u0103\u0163eneasc\u0103 \u015fi religioas\u0103\u00a0\u00a0 devenite vorbe goale, revolu\u0163ionare de moment. Acum, aici nu se mai aud discursuri \u00eenfl\u0103c\u0103rate, \u00een care jurau victorie pe Dumnezeul str\u0103mo\u015filor lor, nici poezii \u015fi c\u00e2ntece patriotice sfor\u0103itoare,\u00a0 acum Budapesta este ocupat\u0103 de for\u0163ele militare imperiale \u015fi\u00a0 prim\u0103var\u0103 este rece, trist\u0103, \u00een rug\u0103ciune. \u00cen aceste zile, la Debre\u0163in conduc\u0103torii revolu\u0163ionari stau \u00een\u0163epeni\u0163i \u00een \u00eengrijorare \u00een fa\u0163\u0103 Constitu\u0163iei de la Viena prin care li se iau vechile drepturi \u015fi li se contest\u0103 orice autoritate asupra Croa\u0163iei, Sloveniei, Dalma\u0163iei \u015fi Transilvaniei, ce este o puternic\u0103 lovitur\u0103 pentru kossuthi\u015fti. Este \u015fi o indirect\u0103 declara\u0163ie de r\u0103zboi \u00eempotriva lor \u015fi totodat\u0103 o legalizare a luptelor pentru drepturi cet\u0103\u0163ene\u015fti \u015fi de autodeterminare a celorlalte na\u0163iuni pe care ungurii vor s\u0103 le domine \u00een Ungaria lor mare, care, \u00een aceast\u0103 prim\u0103var\u0103, este practic \u00eencercuit\u0103. \u0162\u0103rile apusene s-au \u00eendep\u0103rtat , nu \u00eei ajut\u0103, nu le acord\u0103 nici m\u0103car sprijin moral, revolu\u0163ionar\u00a0 cu excep\u0163ia lui Friedrich Engles ce \u00eei laud\u0103 \u015fi at\u00e2t.<\/p>\n
Pe Valea Some\u015fului Rece a Mun\u0163ilor Apuseni, Honvedseg-ul sunt la a treia \u00eencercare nereu\u015fit\u0103 de a supune slugile\u00a0 conform ordinului \u00eenaltului comisar Ladislau Csany, adic\u0103 pe rom\u00e2ni. \u00cen aceast\u0103 \u00eencercare au trimis o mie \u015fase sute de solda\u0163i \u015fi armament greu pentru a-i rade de pe fa\u0163a p\u0103m\u00e2ntului pe \u201eaz ol\u00e1hokat\u201d. S-a\u00a0 \u00eent\u00e2mplat tocmai invers, cu rasul de pe p\u0103m\u00e2nt,\u00a0 fiindc\u0103 legionarii lui Indrei Ro\u015fu , ajutat de pe margine de cetele de moa\u0163e conduse de Pelaghia Ro\u015fu ce simulau noi for\u0163e de iminent atac, i-au b\u0103tut cumplit, \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163indu-i.<\/p>\n
Prim\u0103vara sf\u00e2nt\u0103, a\u015fa a numit-o Kossuth \u00een oratoria lui de \u00eencurajare a\u00a0 revolu\u0163ionarilor s\u0103i \u015fi ca r\u0103spuns la Constitu\u0163ia de la Viena au preg\u0103tit o Declara\u0163ie de independen\u0163\u0103. Prin aceasta au dovedit c\u0103 sunt dep\u0103\u015fi\u0163i de situa\u0163ie \u015fi nu-\u015fi dau seama de sumbrele perspective, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd plini de ei, \u015fi \u00een ei de idealul unei Ungarii Mari, au vrut s\u0103 le demonstreze habsburgilor cine sunt ei, c\u00e2t de viteji pot fi, adun\u00e2ndu-se \u00een marea biseric\u0103 reformat\u0103 din Debre\u0163in, unde \u00een stil pompos \u00eempletit cu rug\u0103ciuni \u015fi jur\u0103minte iau o mare hot\u0103r\u00e2re anti-habsburgic\u0103 ce le va fi fatal\u0103. \u00cen declara\u0163ia lor de independen\u0163\u0103\u00a0 destituie Casa Habsburgic\u0103 \u015fi pe Kossuth \u00eel proclam\u0103 guvernator pre\u015fedinte. Bravo \u015fi urmeaz\u0103 marele osp\u0103\u0163 unguresc cu palinc\u0103 \u015fi vorbe mari patriotice, gula\u015f gras, cearda\u015f \u015fi c\u00e2ntece de vitejie, p\u00e2n\u0103 sub mas\u0103. Asta este, asta \u00eemi place la revolu\u0163ionarii kossuthi\u015fti: \u0163ara arde \u015fi ei se \u00eembrac\u0103 str\u0103lucitor, se \u00eencing cu s\u0103bii \u015fi merg la biseric\u0103 s\u0103 destituie Casa Habsburgic\u0103 care i-a eliberat de sub turci. Clasicul ridicol unguresc prin grandomanie.<\/p>\n
Pactul\u00a0 habsburgilor cu romanovii din Mai 1849.\u00a0 Destituita Casa Habsburgic\u0103\u00a0 din toate drepturile ei asupra Ungariei, \u00een biserica reformat\u0103 din Debre\u0163in, \u00een loc s\u0103 accepte situa\u0163ia, d\u0103 fuga la Casa Romanovilor \u015fi amarnic ce se pl\u00e2nge, p\u00e2n\u0103 ce romanovii impresiona\u0163i o m\u00e2ng\u00e2ie pe cre\u015ftet \u015fi-i promit mare ajutor militar \u00eempotriva lui Kossuth! O veste foarte proast\u0103, citind numai cifra for\u0163elor: 194.000 de ru\u015fi \u00eempreun\u0103 cu 176.000 de austreci \u00eempotriva a 170.000 de unguri! Chiar dac\u0103 \u0163inem cont de mult tr\u00e2mbi\u0163ata vitejie ungureasc\u0103 –\u00a0 care de-a lungul istoriei s-a demonstrat numai \u00eempotriva popula\u0163iei civile, s\u0103race \u015fi ne\u00eenarmate \u2013 \u00een acest an, 1849, \u00eentrev\u0103d un deznod\u0103m\u00e2nt ce nu le va fi favorabil. Aceste cifre sunt dintr-o istorie ungureasc\u0103, care nu men\u0163ioneaz\u0103\u00a0 nimic de num\u0103rul combatan\u0163ilor\u00a0 \u015fi luptele celorlalte na\u0163iuni ce li se opun, \u00eei ignor\u0103 din grandomanie, s\u0103 scoat\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 c\u0103 dou\u0103 mari imperii se \u00eempotrivesc libert\u0103\u0163ii \u015fi drepturilor lor sfinte. S\u0103 continu\u0103m ideea grandomaniei ungure\u015fti p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, citind din Apel c\u0103tre popoare,\u00a0 al guvernului revolu\u0163ionar de la Debre\u0163in adresat \u0163\u0103rilor europene: \u201ePe p\u0103m\u00e2ntul Ungariei se decide soarta Europei. Cu acest p\u0103m\u00e2nt, libertatea lumii pierde o mare \u0163ar\u0103, cu aceast\u0103 na\u0163iune se pierde un erou credincios\u201d. Nu comentez modestia c\u0103\u00a0 pe p\u0103m\u00e2ntul Ungariei se decide soarta Europei fiindc\u0103 puteau afirma c\u0103 soarta lumii st\u0103 pe umerii eroului credincios, m\u0103 simt obligat s\u0103 prezint sursa citatului: Paul Lendvai \u00een \u201eUngurii\u2019\u2019 Editura Humanitas\u00a0 pag.249 \u015fi s\u0103 v\u0103 dau un exemplu de cum libertatea lumii pierde o mare \u0163ar\u0103. Tot mai str\u00e2mtorat \u015fi disperat, \u00een Mai 1849, eroul credincios al libert\u0103\u0163ilor \u2013 Kossuth \u2013 trimite la C\u00e2mpeni un emisar al s\u0103u, Ion Drago\u015f, s\u0103 medieze o pace cu Avram Iancu \u015fi legionari lui, cu promisiunea c\u0103 pe timpul tratativelor nu vor avea ostilit\u0103\u0163i din parte armatei sale. Avram Iancu, accept\u0103 masa tratativelor, \u00een acela\u015fi mod pa\u015fnic de \u00eentreruperea ostilit\u0103\u0163ilor \u015fi de la C\u00e2mpeni trece la Abrud \u00eempreun\u0103 cu prefec\u0163ii lui. \u00cen timpul tratativelor , Maiorul Hatvani cu honvezii s\u0103i se n\u0103pustesc asupra Abrudului asediindu-l, c\u0103lc\u00e2nd\u00a0 \u00een\u0163elegerea f\u0103cut\u0103. Ca prin minune Avram Iancu scap\u0103 dar perfec\u0163ii Ion Buteanu \u015fi Petre Dobrea, care erau la masa tratativelor,\u00a0 sunt lua\u0163i prizonieri, iar\u00a0 honvezii, \u00een majoritate secui, se dedau la jafuri \u015fi omoruri a rom\u00e2nilor din Abrud \u015fi Ro\u015fia Montan\u0103. Un masacru cumplit\u00a0 de dou\u0103 zile p\u00e2n\u0103 ce se \u00eentoarce Avram Iancu cu legionarii s\u0103i. Izbitura mo\u0163ilor a fost at\u00e2t de puternic\u0103\u00a0 \u00eenc\u00e2t p\u00e2n\u0103 seara num\u0103rul honvedzilor a fost \u00eenjum\u0103t\u0103\u0163it. A doua zi, pierz\u00e2nd din nou, Maiorul Hatvani se retrage \u00een mare grab\u0103, dup\u0103 ce \u00eel arunc\u0103 de la etaj, pe fereastr\u0103, pe prefectul Petre Dobre iar pe Ion Buteanu \u00eel iau cu ei ca ostatic, ca s\u0103-l sp\u00e2nzure c\u00e2nd scap\u0103 de urm\u0103rire mo\u0163ilor. Aceasta este un exemplu tipic de libertate a lumii la care se d\u0103dea Kossuth zis eroul credincios,\u00a0 pe care mo\u0163ii, pe bun\u0103 dreptate, o \u0163in minte ca pe o \u00eenc\u0103 tic\u0103lo\u015fenie\u00a0 ungureasc\u0103. Mo\u0163ii acum, dezlega\u0163i de \u00een\u0163elegere, \u015fi-au f\u0103cut\u00a0 dreptate cum au crezut fa\u0163\u0103 de unguri, ba l-au g\u0103sit \u015fi pe Ion Drago\u015f pe care l-au considerat tr\u0103d\u0103torul lui Avram Iancu \u015fi ai prefec\u0163ilor mo\u0163ilor \u015fi i-au spus: \u201eZii, m\u0103, Tat\u0103l Nost\u2019 c\u0103 trebe s\u0103 mori\u201d \u015fi-au b\u0103gat l\u0103ncile \u00een el. Victoria mo\u0163ilor la Abrud nu o durat mult, fiindc\u0103 \u00een c\u00e2teva zile Maiorul Hatvani s-a \u00eentors cu trei mii de honvedzi \u015fi tunuri \u015fi a fost cea mai neagr\u0103 zi a mo\u0163ilor din acest an, p\u00e2n\u0103 ce au sosit noi legiuni \u00een ajutor. Au urmat luptele decisive \u00een Abrud \u015fi pe v\u0103ile pe care honvedzii birui\u0163i de legionari \u00eencercau s\u0103 scape. Istoricii, din documentele vremii, scriu: \u2019\u2019din cei trei mii de honvedzi au mai sc\u0103pat cu via\u0163\u0103 nu mai mul\u0163i de o sut\u0103, dou\u0103. Iar \u00een cele trei lupte de la Abrud, Honvedseg-ul a pierdut \u00een jur de cinci mii de militari. Mul\u0163i mor\u0163i au fost \u015fi de partea mo\u0163ilor, mai ales printre familiile locuitorilor r\u0103sfira\u0163i \u00een care au n\u0103v\u0103lit honvedzi \u00een c\u0103utare de aur, scriu istorici.\u00a0 Despre pierderile aduc\u0103torilor de libertatea lumii, un istoric ungur, s-a sc\u0103pat \u015fi, a scris c\u0103 la Cerbul, valea s-a transformat\u00a0 \u00eentr-un sicriu deschis pentru o mie \u015fapte sute de honvedzi , iar Avram Iancu noteaz\u0103 \u00een jurnalul s\u0103u : o pierit toat\u0103 turma lui Hatvani.\u00a0 Dup\u0103 ani, un b\u0103tr\u00e2n mo\u0163 legionar tot spunea: A\u015fe o vrut Dumnezeul unguresc s\u0103-i pedepseasc\u0103 aspru pe ungurii lui, s\u0103-i \u00eenve\u0163e minte s\u0103 se \u0163in\u0103 de leg\u0103m\u00e2nt.\u00a0 F\u0103\u0163\u0103rnicia ungurilor \u00eeng\u00e2mfa\u0163i s-a \u00eentors \u00eempotriva lor \u015fi o parte din soarta kossuthi\u015ftilor s-a hot\u0103r\u00e2t \u00een \u0162ara Mo\u0163ilor. Adev\u0103rul istoric din \u0162ara Mo\u0163ilor este omis de istorici unguri.<\/p>\n
Pal Vasvari supranumit Kossuth cel mic. Dup\u0103 prim\u0103vara cea sf\u00e2nt\u0103\u00a0 \u00een care guvernul de la Debre\u0163in, nerecunoscut la Viena, a \u00eenregistrat ni\u015fte victorii vremelnice \u00een fa\u0163a croa\u0163ilor \u015fi-a imperialilor a urmat vara pierzaniei !!\u00a0 T\u00e2rziu \u015fi degeaba Kossuth a \u00een\u0163eles ceea ce a respins seme\u0163 tot timpul, el, tinerii unguri, guvernul lui c\u0103: 1848 a fost anul \u00een care to\u0163i oamenii trebuiau s\u0103 devin\u0103 liberi \u015fi egali \u00een drepturi, ei \u015fi na\u0163iunile lor. A acceptat t\u00e2rziu \u015fi nu din convingere ci din instinct de conservare, \u00eencep\u00e2nd s\u0103 caute apropiere de conduc\u0103torii revolu\u0163ionari din \u0163\u0103rile vecine. Trebuie s\u0103 cunoa\u015ftem istoria a\u015fa cum a fost \u015fi din ea subliniez un pasajul \u00een care Nicolae B\u0103lcescu, \u00een 1848, a \u00eencercat s\u0103 negocieze democratic cu Kossuth\u00a0 situa\u0163ia rom\u00e2nilor ardeleni, iar r\u0103spunsul scris al slovacului Lajos Kossuth a fost: \u2019\u2019Libertatea voastr\u0103 este sp\u00e2nzur\u0103toarea, drepturile voastre de egalitate, \u00eenseamn\u0103 ca popoarele care \u00eempart teritoriile cu Ungurii, vor trebui s\u0103 fie absorbite de elementul maghiar\u2019\u2019 ( Din \u201eTransilvania sub Maghiari \u015fi Rom\u00e2ni\u2019\u2019 de Vasile M. Teodorescu, Bucure\u015fti 1941, pag.60, reprodus \u015fi \u00een \u201eextra hungarian non est vita\u2019\u2019 \u2013 o recenzia extins\u0103, ap\u0103rut\u0103 la Editura Nagard 1983, a Istoriei Na\u0163iunii Maghiare de dr. Gorog Ferenc) Verifica\u0163i. \u00cen 1849, \u00een plin\u0103 var\u0103 a pierzaniei, Koosuth \u00ee\u015fi aduce aminte de Nicolae B\u0103lcescu \u015fi apeleaz\u0103 la el s\u0103 mijloceasc\u0103 o \u00een\u0163elegere \u00eentre rom\u00e2nii ardeleni \u015fi ungurii lui! Gros obraz de mare revolu\u0163ionar absorbit, dup\u0103 ce a \u00eentins cursa de la Abrud lui Avram Iancu \u015fi-a perfec\u0163ilor s\u0103i veni\u0163i la masa tratativelor. Nereu\u015find, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se r\u0103zbune, s\u0103 cucereasc\u0103 citadela Mun\u0163ilor Apuseni cu orice pre\u0163.\u00a0 Preg\u0103te\u015fte o campanie condus\u0103 de generalul Pal Vasvari , unul dintre tinerii unguri care a contribuit la redactarea manifestului revolu\u0163ionar din 15 Martie 1848, devenit un \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u00a0 sus\u0163in\u0103tor a lui Kossuth, motiv pentru care i-a mers numele de Kossuth cel mic.\u00a0 Planul militar era s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een Mun\u0163ii Apuseni pe Valea Some\u015fului Rece, s\u0103 treac\u0103 prin foc \u015fi sabie tot ce este rom\u00e2nesc, s\u0103 \u00eenfr\u00e2ng\u0103 rezisten\u0163a legiunilor \u00eent\u00e2lnite \u015fi peste Muntele Mare s\u0103 coboare \u015fi s\u0103 asedieze C\u00e2mpenii lui Avram Iancu. Campania a fost minu\u0163ios organizat\u0103 format\u0103 din trei mii de honvedzi bine echipa\u0163i \u015fi cu tunuri. Au intrat pe vale, au jefuit \u015fi incendiat toate a\u015fez\u0103rile rom\u00e2ne\u015fti p\u00e2n\u0103 ce au ie\u015fit \u00een munte, la F\u00e2nt\u00e2nele, unde Avram Iancu cu tribunii \u015fi legionarii lui fixaser\u0103 b\u0103t\u0103lia. A fost \u00eenc\u0103 un dezastru total pentru unguri, \u00een care Kossuth cel mic , trei comandan\u0163i \u015fi opt sute de honvezi\u00a0 \u015fi-au g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii lor. \u00cen asemenea \u00eencle\u015ft\u0103ri pe via\u0163\u0103 \u015fi moarte sunt pierderi de ambele p\u0103r\u0163i, dar ungurii au pierdut-o \u015fi s-au retras \u00een mare spaim\u0103 urm\u0103ri\u0163i \u015fi secera\u0163i de mo\u0163i, p\u00e2n\u0103 la ie\u015firea din Mun\u0163ii Apuseni. Aceasta a fost ultima \u00eencercare a lui Kossuth\u00a0 de-a cuceri \u0162ara Mo\u0163ilor pentru a supune slugile \u00een opt zile.\u00a0 Vara pierzaniei lor venea din toate p\u0103r\u0163ile cu mari dezastre pentru Honvedseg\u00a0 \u015fi Kossuth a trebuit s\u0103 se refugieze din nou, de data asta la Szeged. Ultimul refugiu \u00een Ungaria.<\/p>\n
Iulie 1849 \u2013 un dezastru jur \u00eemprejur . Honvedseg-ul lui Kossuth se confrunt\u0103 cu armata habsburgic\u0103 condus\u0103 de generalul Haynau, un du\u015fman de moarte al kossuthi\u015ftilor,\u00a0 de armata patrio\u0163ilor croa\u0163i condus\u0103 de vajnicul general Josip Jelacic, de s\u00e2rbii dezl\u0103n\u0163ui\u0163i f\u0103r\u0103 mil\u0103 ai lui Kuzman Todorovic, \u00een timp ce legiunile lui Avram Iancu cur\u0103\u0163au Mun\u0163ii Apuseni de ultimele r\u0103m\u0103\u015fi\u0163e ungure\u015fti \u015fi secuie\u015fti, care cum venir\u0103 se f\u0103cur\u0103 tot o ap\u0103 \u015fi-un p\u0103m\u00e2nt. Armata \u0163arist\u0103, condus\u0103 de prin\u0163ul Paskievici, a zdrobit, la Albe\u015fti \u2013 Sighi\u015foara, Honvedseg-ul condus de generalul Josef Bem. \u00cen timpul acestei b\u0103t\u0103lii dezastruase a disp\u0103rut Petofi Sandor pentru c\u0103 ori c\u00e2t\u00a0 a fost c\u0103utat nu s-a g\u0103sit. Au ap\u0103rut p\u0103reri; luat de ru\u015fi r\u0103nit fiind sau\u00a0 ca prizonier valid. O alt\u0103 variant\u0103, tot ungureasc\u0103, dar mai pu\u0163in de luat \u00een seam\u0103, este c\u0103 ar fi trecut la ru\u015fi fiind spionul lor. Ru\u015fii au luat prizonieri o mie \u015fase sute de honvedzi, to\u0163i trimi\u015fi \u00een Siberia, printre ace\u015ftia se crede c\u0103 ar fi fost \u015fi Petofi Sandor. De aici \u00eencep legendele ce \u00eel eternizeaz\u0103 \u00een istoria celor mai proeminente personalit\u0103\u0163i ungure\u015fti. N\u0103scut s\u00e2rb, Petrovics dup\u0103 tat\u0103, se transform\u0103\u00a0 \u00een poetul maghiar Petofi Sandor fiind considerat sc\u00e2nteia revolu\u0163iei ungure\u015fti de la 15 Martie 1848 ca s\u0103 sf\u00e2r\u015feasc\u0103 ca poet siberian, Aleksandr\u00a0 Petrovici. Dac\u0103 ar fi fost spion rus nu s-ar fi c\u0103s\u0103torit cu fata unui po\u015fta\u015f siberian ci cu o mare prin\u0163es\u0103 rus\u0103 din\u00a0 Petersburg. C\u00e2t prive\u015fte soarta Generalului Bem, pe care subordona\u0163ii lui secui \u00eel alintau \u201eBem ap\u00f3\u201d \u2013 adic\u0103 tata Bem, pentru c\u0103\u00a0 le permitea toate atrocit\u0103\u0163ile \u00eempotriva rom\u00e2nilor ardeleni, a avut o presim\u0163ire sumbr\u0103 prin dispari\u0163ia\u00a0 misterioas\u0103 a aghiotantului s\u0103u, Sandor fiom, sim\u0163indu-se deprimat. Din aceast\u0103 stare de \u00eenfr\u00e2nt moral, l-a trezit la realitate ordinul lui\u00a0 Kossuth, de-a se retrage \u00een Banat cu Honvedseg-ul ce i-a mai r\u0103mas, pentru ultima s-a b\u0103t\u0103lie asupra Timi\u015foarei. \u00cen acest timp, la Sezeged, Kossuth \u00ee\u015fi f\u0103cea bagajele de refugiu extra hungariam \u015fi preg\u0103tea epilogul trist al Ungariei Mari.<\/p>\n
August\u00a0 1849 \u2013 Epilogul negru. Cetatea Timi\u015foarei nu a putut fi cucerit\u0103 de Honvedseg-ul lui Kossuth \u00een 114 zile de asediu, iar acum trebuia s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 cu spatele la Cetate fiindc\u0103 trebuia s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 trupelor \u0163ariste \u015fi habsburgice ce veneau \u00een ajutorul asedia\u0163ilor afla\u0163i la cap\u0103tul puterilor. Ultima b\u0103t\u0103lie, dat\u0103 undeva l\u00e2ng\u0103 o comun\u0103, a dus la o \u00eenfr\u00e2ngere ungurilor de c\u0103tre cele dou\u0103 armate imperiale. \u00cen data de 9 august, solda\u0163ii armatei habsburgic\u0103 sub comanda generalului Haynau intr\u0103 victorio\u015fi \u015fi eliberatori \u00een Cetatea Timi\u015foarei. Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu Honvedseg-ul format din 11 generali, 1.426 de ofi\u0163eri \u015fi 32.569 de solda\u0163i se predau generalului\u00a0 Haynau la \u015eiria, l\u00e2ng\u0103 Arad. A fost alegerea ungurilor, a fost marea lor gre\u015feal\u0103 fiindc\u0103\u00a0 generalul austriac, Haynau, a fost cel mai mare du\u015fman al kossuthi\u015ftilor, \u00eei ura cu o \u00eenver\u015funare de moarte, ceea ce s-a v\u0103zut de la \u00eenceput, c\u00e2nd a condamnat to\u0163i generali la moarte, unii prin sp\u00e2nzurare \u015fi pe al\u0163ii prin \u00eempu\u015fcare. Nu v\u0103d vreo diferen\u0163\u0103, se \u015ftie doar ca generalii ce s-au predat erau de diferite na\u0163ionalit\u0103\u0163i: cinci erau unguri, care nu prea \u015ftiau bine s\u0103 vorbeasc\u0103 ungure\u015fte, trei erau germani, doi armeni, un croat \u015fi un s\u00e2rb, nici asta nu a mai f\u0103cut vreo diferen\u0163\u0103 \u00een fa\u0163a necru\u0163\u0103torului Haynau . Generalul Bem, de\u015fi r\u0103nit \u00een luptele de l\u00e2ng\u0103 Cetatea Timi\u015foarei, nu acceptat ideea prizonieratului \u015fi din nou a ales vechea lui cale de a disp\u0103rea cu un moment mai devreme din n\u0103past\u0103. \u00cempreun\u0103 cu o m\u00e2n\u0103 de combatan\u0163i devota\u0163i a trecut \u00een imperiul otoman, unde bravul catolic s-a convertit la islamism, pre\u0163 pl\u0103tit sultanului care l-a numit Amurat Pa\u015fa \u015fi l-a trimis \u00eenalt func\u0163ionar undeva la cap\u0103tul imperiului, unde s-a \u015fi pr\u0103p\u0103dit destul de repede. Ungurii au \u0163inut mult la \u201eBem ap\u00f3\u201d\u00a0 \u00eendeosebi cei zece mii de secui, pentru c\u0103 li s-au trecut cu vederea atrocit\u0103\u0163ile abominabile \u00eempotriva rom\u00e2nilor ardeleni f\u0103r\u0103 ap\u0103rare. Sursele istorice enumer\u0103 sute de sate rom\u00e2ne\u015fti r\u0103v\u0103\u015fite, distruse, incendiate \u015fi sute de mii de rom\u00e2ni pa\u015fnici, f\u0103r\u0103 ap\u0103rare, omor\u00e2\u0163i. Prin\u0163ul Paskievici, conduc\u0103torul armatei ruse\u015fti a raportat \u0163arului Ungaria se afl\u0103 la picioarele Majest\u0103\u0163ii Voastre\u00a0 \u015fi s-a pus pe petreceri p\u00e2n\u0103 ce a ajuns la Petersburg, unde a fost primit ca un erou \u015fi decorat. Tipic la acele vremuri cu imperii \u015fi imperatori, \u015fi apropo, Franz Ioseph, t\u00e2n\u0103rul \u00eemp\u0103rat habsburgic, dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea lui Kossuth, a dat o fug\u0103 p\u00e2n\u0103 la Petersburg s\u0103-i pupe m\u00e2na lui \u0163arului Nicolae \u00cent\u00e2iul, pentru ajutorul militar acordat. C\u00e2t prive\u015fte slovacul Lajos Kossuth din mare revolu\u0163ionar ungur s-a pr\u0103bu\u015fit\u00a0 \u00een jalnic fugar, r\u0103z\u00e2ndu-\u015fi podoaba fe\u0163ii sale \u2013 barba \u015fi musta\u0163a ungureasc\u0103 \u2013 deghiz\u00e2ndu-se\u00a0 \u00een valet polonez \u015fi cu pa\u015faport fals a trecut \u00een Turcia, apoi a r\u0103t\u0103cit mul\u0163i ani prin via\u0163\u0103, tot f\u0103c\u00e2ndu-le ungurilor planuri de Ungarii, una mai mare ca alta, p\u00e2n\u0103 s-a stins. Este un mare simbol pentru unguri, fiind un du\u015fman de moarte a tot ce nu era unguresc \u015fi a celor ce nu au acceptat supunere fa\u0163\u0103 de el \u015fi asimilarea ungureasc\u0103. Un fel de cerber al mitologiei ungure\u015fti. A devenit o fantom\u0103 istoric\u0103 care, \u00eempreun\u0103 cu celelalte fantome ale revolu\u0163iei din 1848 \u20131849,\u00a0 ies \u00een fiecare Martie din negura trecutului mort \u015fi a\u0163\u00e2\u0163\u0103 pe unguri s\u0103 refac\u0103 Ungaria Mare cu orice pre\u0163, \u00eempotriva timpurilor \u00een care tr\u0103iesc. \u015ei nu sunt singure, se tot \u00eenmul\u0163esc de atunci \u00eentruna, fiindc\u0103 de mici, \u00een continuu,\u00a0 sunt \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i c\u0103 sunt superiori fa\u0163\u0103 de ceilal\u0163i din jurul lor, din toat\u0103 lume, sunt \u00eendoctrina\u0163i temeinic cu vitejie arpadian\u0103 \u015fi o ira\u0163ional\u0103 preten\u0163ie de Ungarie Mare. De\u015fi de la acea revolu\u0163ie, pierdut\u0103 din \u00eeng\u00e2mfare ungureasc\u0103 prin desconsiderarea vecinilor \u00eentre care s-au aciuit, au trecut 165 de ani ei nu vor s\u0103 \u00eenve\u0163e nimic din mersul omenirii,\u00a0 care le-a spus de dou\u0103 ori NU ambi\u0163iei de Ungarie Mare, prin supunere \u015fi asimilarea vecinilor: Trianon 1921, Paris 1947. Degeaba, nu vor s\u0103 \u00eenve\u0163e nimic din istorie, nici din vremurile pe care le tr\u0103iesc.<\/p>\n
<\/p>\n
SPIRITUL TIMI\u015eOAREI<\/p>\n
<\/p>\n
R\u0103m\u00e2n la Timi\u015foara Noastr\u0103, a tuturor care au tr\u0103it \u00een ea de la \u00eenceputul mileniului doi, c\u00e2nd este\u00a0 consemnat\u0103 ca o fort\u0103rea\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2nt undeva printre \u00eentinsele mla\u015ftini ale Timi\u015fului numit Castrum\u00a0 regium Themes \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre. Arheologii au g\u0103sit \u015fi urme traco-dacice \u015fi romane, dar \u00een documente apare t\u00e2rziu ca o fort\u0103rea\u0163\u0103 \u2019\u2019\u0163\u0103r\u0103neasca\u2019\u2019 ridicat\u0103\u00a0 \u00eempotriva barbarilor, cum se numeau la vremea aceia \u015fi mult dup\u0103 aceia, p\u00e2n\u0103 ce ungurii, prin recunoscuta lor diploma\u0163ie de ademenire \u015fi plat\u0103 \u00een natur\u0103,\u00a0 au schimbat termenul \u00een popoare migratoare, dintre care ei sunt primi printre barbari. Apoi Cetatea Tymes\u00a0 a devenit feud\u0103 ungureasc\u0103. La \u00eenceputul secolului XIV-lea, dup\u0103 stingerea arpadienilor, primul regele str\u0103in al ungurilor, Carol Robert de Anjou,\u00a0 transform\u0103 fort\u0103rea\u0163a de p\u0103m\u00e2nt \u00eentr-o cetate de piatr\u0103 \u015fi r\u0103m\u00e2ne \u00een aici, \u00een Banat, \u00een castrum nostrum regis de Thumuswar care devine dup\u0103 plecarea regelui Cives de Themeswar p\u00e2n\u0103 \u00een Iunie 1552, c\u00e2nd\u00a0 Cetatea este cucerit\u0103 de turci \u015fi devine re\u015fedin\u0163\u0103 de pa\u015fal\u00e2c turcesc pentru 164 de ani. Toate \u00eencerc\u0103rile de eliberare a Cet\u0103\u0163ii de sub ocupa\u0163ia turceasc\u0103\u00a0 au fost zadarnice p\u00e2n\u0103 \u00een Octombrie 1716, c\u00e2nd Prin\u0163ul Eugen de Savoia \u00eei \u00eenvinge pe otomani \u015fi intr\u0103 victorios \u015fi eliberator \u00een\u00a0 Cetate, care va fi sub st\u0103p\u00e2nire habsburgic\u0103 total\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1867, este perioada de maxim\u0103 \u00eenflorire economic\u0103, urban\u0103\u00a0 \u015fi civic\u0103 a Cet\u0103\u0163ii \u00een parametrii lumii apusene. Trebuie men\u0163ionat un fapt istoric pe care ungurii \u00eel omit c\u00e2nd vorbesc de Themeswar-ul\u00a0 lor: De la \u00eenceput, Prin\u0163ul Eugen de Savoia adreseaz\u0103 \u00eemp\u0103ratului habsurg, propunerea ca Banatul (spa\u0163iul dintre Mure\u015f, Tisa \u015fi Dun\u0103re) \u015fi Cetatea Temesbourg\u00a0 s\u0103 nu mai fie anexat\u0103 Ungariei, cum, imediat dup\u0103\u00a0 eliberarea Cet\u0103\u0163ii au pretins st\u0103rile privilegiate maghiare. \u00cen Iulie 1717\u00a0 de la Viena\u00a0 sose\u015fte proiectul\u00a0 de organizare a Banatului. Ungurii insist\u0103 la curtea habsburgic\u0103, dar \u00eemp\u0103ratul le refuz\u0103 preten\u0163iile \u015fi \u00een Iulie 1719 semneaz\u0103 un decret prin care Banatul prime\u015fte statut de dominion imperial cu capitala la Temesbourg. Clar \u015fi a\u015fa r\u0103m\u00e2ne a\u015fa p\u00e2n\u0103 ce \u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Tereza, de dragul ginerelui ei ungur, aprob\u0103 ca o parte din Banat s\u0103 fie anexat\u0103 Ungariei. Nu pentru mult\u0103 vreme, fiindc\u0103 sub \u00eemp\u0103ratul Ioseph al II-lea, printr-o diploma special\u0103, Temesbourg devine ora\u015f regesc liber \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 dup\u0103 \u00eenl\u0103turarea turcilor Banatul a fost intens colonizat cu o popula\u0163ie germana, \u015fvabii. Banatul \u015fi Timi\u015foara au avut parte de peste o sut\u0103 de ani pace benefic\u0103 din toate punctele de vedere. Pacea este o minune pentru oameni. Anul revolu\u0163ionar 1848 g\u0103se\u015fte Timi\u015foara \u00een plin av\u00e2nt economic, a\u015fa c\u0103 prin bun\u0103 \u00een\u0163elegere cet\u0103\u0163eneasc\u0103 revolu\u0163ia timi\u015forenilor este doar o mare manifestare \u00een Pia\u0163a Prim\u0103riei unde se ridic\u0103 patru altare: romano-catolic, evanghelic, ortodox \u015fi evreiesc \u015fi se oficiaz\u0103 slujbe religioase \u00een semn de mul\u0163umire pentru libertatea \u00een care tr\u0103iesc. Unic \u00een Europa, citi\u0163i !! \u015ei toate ar fi r\u0103mas a\u015fa, \u00een concordie, dac\u0103 nu veneau\u00a0 ungurii kossuthi\u015fti cu preten\u0163iile lor de dominare la care cet\u0103\u0163enii se opun \u015fi atunci\u00a0 Honvedseg-ul \u00eei asediaz\u0103 din Aprilie p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul lui August 1849, c\u00e2nd este \u00eenvins de cele dou\u0103 armate imperiale. Dup\u0103 revolu\u0163ie care, de fapt, \u00een Banat \u015fi Transilvania, a fost un r\u0103zboi de secesiune unguresc, habsburgii \u00eenving\u0103tori dau o nou\u0103 constitu\u0163ie Banatului prin care este considerat provincie autonoma fa\u0163\u0103 de Ungaria, iar prin ordonan\u0163\u0103 imperial\u0103 Timi\u015foara r\u0103m\u00e2ne ora\u015f liber regesc. Limba oficial\u0103 a administra\u0163iei este germana,. Recens\u0103m\u00e2ntul Timi\u015foarei din 1851 arat\u0103: 8775 germani, 3807 rom\u00e2ni, 2346 unguri, 1770 s\u00e2rbi, plus 2880 alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i. Cu tot acest recens\u0103m\u00e2nt executat de administra\u0163ia german\u0103 \u015fi altele, minoritarii unguri continu\u0103 s\u0103 pretind\u0103 dreptul lor istoric asupra Banatului. Odat\u0103 cu compromisul austo-ungar, noua dominare ungar\u0103 nu are dec\u00e2t un singur scop: maghiarizare intensiv\u0103 p\u00e2n\u0103 la absorbire total\u0103 a celorlalte na\u0163ionalit\u0103\u0163i iar rom\u00e2nii sunt \u00eenregistra\u0163i din nou ca \u201eolahok\u201d p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul anului 1918.\u00a0 Administra\u0163ia\u00a0 rom\u00e2neasc\u0103 se instaleaz\u0103 \u00eencet, cu \u00eempotriviri \u015fi dificult\u0103\u0163i, dar lu\u00e2nd modelul habsburgic de ora\u015f liber \u00eencepe s\u0103 progreseze datorit\u0103 drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor sociale acordate egal tuturor cet\u0103\u0163enilor. Toate na\u0163ionalit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 entitatea \u015fi confesiunile, au biserici, \u015fcoli \u015fi presa lor. Buna \u00een\u0163elegere primeaz\u0103. Din copil\u0103rie \u00eemi amintesc c\u0103 \u00een cartierul \u00een care m-am n\u0103scut, Fratelia, to\u0163i vorbeam amestecat. Bunicii mei dup\u0103 Mama vorbeau curent pe l\u00e2ng\u0103 rom\u00e2n\u0103 germana, ungure\u015fte \u015fi s\u00e2rbe\u015fte, Mama \u015fi sora mea vorbeau foarte bine \u015fv\u0103be\u015fte \u015fi ungure\u015fte, eu m\u0103 \u00een\u0163elegeam cu to\u0163i copiii vorbind amestecat. Acum, sunt convins c\u0103 acesta a fost spiritul timi\u015forean adus de habsburgi, \u00eencep\u00e2nd cu victoria Prin\u0163ului Eugen de Savoia asupra otomanilor. Toat\u0103 evolu\u0163ia normal\u0103 este puternic perturbat\u0103 de Al 2-lea R\u0103zboi Mondial \u015fi de ocupa\u0163ia sovietic\u0103 din 1944 p\u00e2n\u0103 \u00een 1958, timp \u00een care s-a instalat dictatura comunist\u0103 \u015fi s-a tras cortina de fier. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 a avut loc \u015fi mari schimb\u0103ri demografice. Popula\u0163ia germana a fost grav afectat\u0103 de r\u0103zboi, imediat dup\u0103 r\u0103zboi c\u00e2nd ru\u015fii i-au deportat la munc\u0103 for\u0163at\u0103, apoi dup\u0103 1970 c\u00e2nd au \u00eenceput s\u0103 se repatrieze \u00een Germania. O mare pierdere pentru Rom\u00e2nia. Evreii timi\u015foreni nu au suferit persecu\u0163ii \u00een timpul r\u0103zboiului, ca \u00een alte \u0163\u0103ri, ba mai mult, al\u0163i evrei din alte p\u0103r\u0163i au g\u0103sit \u00een Timi\u015foara siguran\u0163\u0103 \u00een acele vremuri, au devenit comuni\u015fti de n\u0103dejde ai dictaturii p\u00e2n\u0103 ce au instalat temeinic comunismul\u00a0 dup\u0103 care au emigrat, care \u00eencotro. Ungurii au r\u0103mas aceia\u015fi iredenti\u015fti \u00eenr\u0103i\u0163i \u015fi de la \u00eenceput au trecut de partea comunismului impus, ca s\u0103 se r\u0103zbune pe rom\u00e2ni. Primii dou\u0103zeci de ani au fost o adev\u0103rat\u0103 teroare comunist\u0103, apoi\u00a0 totul s-a relaxat, via\u0163a s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it, s-au f\u0103cut progrese economice \u015fi sociale p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd au \u00eennebunit cu to\u0163ii! Comunismul prin el \u00eensu\u015fi alieneaz\u0103, iar noi, rom\u00e2nii suntem o na\u0163iune f\u0103r\u0103 rezisten\u0163\u0103, \u015fi nu opunem rezisten\u0163\u0103, pentru c\u0103 avem o replic\u0103 sf\u00e2nt\u0103: Ce-a vrea Domnul ! \u015ei cum Domnul nu vroia nimic, de mult, de la\u00a0 noi, a fost cum a vrut tovar\u0103\u015ful ! \u015ei a fost un dezastru na\u0163ional.<\/p>\n
<\/p>\n
URMA\u015eII\u00a0 FANTOMELOR\u00a0 NA\u0162IONALE<\/p>\n
<\/p>\n
La Timi\u015foara, dup\u0103 165 de ani de la Revolu\u0163ia din 1848 \u015fi r\u0103zboiul de secesiune al ungurilor din 1849, via\u0163a era foarte grea sub dictatura comunist\u0103 de sorginte ceau\u015fist\u0103 pentru to\u0163i citadinii ei, indiferent de na\u0163ionalitate, ce tr\u0103iau acum \u00een frig, foame \u015fi fric\u0103, era la fel ca dup\u0103 ocuparea sovietic\u0103 din 1944. Situa\u0163ia devenise insuportabil\u0103, \u015fi dominoul comunist \u00eencepuse s\u0103 cad\u0103, urma s\u0103 cad\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia, mai r\u0103m\u0103seser\u0103 c\u00e2teva momente \u00eenaintea schimb\u0103rilor, pe care nimeni nu le b\u0103nuiau cum vor fi, dar vor fi !\u00a0 \u015ei totul a pornit de la un incident particular, nelegat cu nimic starea situa\u0163iei politice sau de vreun spirit revolu\u0163ionar. A fost o \u00eent\u00e2mplare de moment, ce nu a avut, dup\u0103 acele momente, nici o leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele\u00a0 revolu\u0163ionare de la Timi\u015foara, din Rom\u00e2nia \u00een\u00a0 Decembrie 1989.<\/p>\n
Un preot reformat, Laszlo Tokes, cu dosar de cadre\u00a0 gros \u015fi bine p\u0103tat la Episcopia Reformat\u0103 din Oradea\u00a0 \u015fi altele la Securitate, at\u00e2t de colaborator c\u00e2t \u015fi de iredentist urm\u0103rit, \u00eenc\u0103 din studen\u0163ie, de data aceasta era \u00een litigiu cu episcopul reformat Laszlo Papp. Nu era ceva nou, pastorul \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul carierei, 1975, la Bra\u015fov se curta cu Securitatea iar din 1977 se curta cu credincioasele din Dej, unde mai bine a acceptat s\u0103 fie ajutor de pastor, \u00een loc s\u0103 mearg\u0103 \u00eentr-o comunitate rural\u0103 ungureasc\u0103 unde era nevoie de un preot reformat. \u00cen timpul acesta dosarele t\u00e2n\u0103rului pastor \u00eenfocat de hormoni \u015fi iredentism se \u00eengro\u015fau p\u00e2n\u0103 \u00een 1984 c\u00e2nd, episcopul reformat Laszlo Papp, \u00een urma unei raport din partea comisiei de disciplin\u0103 despre activitatea ajutorului de pastor, \u00eel trimite\u00a0 disciplinar din Dej \u00eentr-o comun\u0103 rural\u0103 ungureasc\u0103 ca pastor. Laszlo Tokes nu accept\u0103 apostolat \u00eentr-o comun\u0103 f\u0103r\u0103 asfalt \u015fi credincioase neemancipate \u015fi se mut\u0103 \u00eenapoi la Cluj, la p\u0103rin\u0163i s\u0103i. Tat\u0103l pastorului, Istvan Tokes, era profesor la Institutul reformat din Cluj pe care-l absolvise \u015fi fiul s\u0103u, se curta \u015fi el cu Securitatea, care-l cuno\u015ftea bine pentru iredentismul ce mocnea din el \u015fi atinsese cotele urii fa\u0163\u0103 de tot ce era rom\u00e2nesc. Era cunoscut ca un antirom\u00e2n \u00eenver\u015funat din vremea c\u00e2nd\u00a0 Honvedseg, lui Horthy de data asta, a\u00a0 intrat\u00a0 \u00een Cluj \u00een Septembrie 1940, \u015fi el imediat \u015fi-a l\u0103sat studiile din Elve\u0163ia venind la Cluj s\u0103 se pun\u0103 \u00een slujba horthismului cu trup \u015fi ur\u0103 \u00eempotriva rom\u00e2nilor. Dup\u0103 retragerea Honvedseg-ului, \u00een 1944, Istvan Tokes s-a spovedit imediat la comuni\u015fti \u015fi securi\u015fti. A\u015fa-s pastori reforma\u0163i, se tot reformeaz\u0103 \u015fi cum se reformeaz\u0103 tata la fel \u015fi fiul. Treab\u0103 mult\u0103 \u015fi serioas\u0103 la Securitatea din Cluj, ini\u0163ial ruso-iudaic\u0103 -iredentist\u0103. \u00cen 1986, Episcopul Laszlo Papp printr-un colonel de Securitate prime\u015fte o sarcin\u0103 de \u00eendeplinit, adic\u0103 s\u0103-l aduc\u0103 pe Laszlo Tokes \u00een Timi\u015foara, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Securitatea avea un plan cu el. Sarcina este dus\u0103 la \u00eendeplinire \u015fi din 1986, Laszlo Tokes devine asistent de pastor la Biserica Reformat\u0103 de la Maria, cu explica\u0163ia c\u0103 s-a reconsiderat sanc\u0163iunea disciplinar\u0103 precedent\u0103 a pastorului. Instalat la Timi\u015foara este sub pus sub supravegherea ofi\u0163erului de Securitate Radu Tinu, fiind folosit ca nad\u0103\u00a0 pentru iredenti\u015ftii interni \u015fi externi, plus alte m\u0103run\u0163i\u015furi securistice pentru c\u0103 era bine prins \u00een plasa lor, dovedit ca mincinos ordinar,\u00a0 duplicitar dezgust\u0103tor \u015fi antirom\u00e2n o sut\u0103 de procente. Era omul domnului, f\u0103r\u0103 dumnezeu.<\/p>\n
Av\u00e2nd gene mizerabile de personalitate, intr\u0103 \u00een conflict cu b\u0103tr\u00e2nul pastor al bisericii, Leo Peuker, alt informator de n\u0103dejde, conflict ce se amplific\u0103\u00a0 \u015fi iar intervine Episcopia Reformat\u0103. B\u0103tr\u00e2nul pastor cedeaz\u0103 printr-un infarct \u015fi Laszlo Tokes \u00eel ridic\u0103 \u00een slavi cu vorbe, tipic la ipocri\u0163i, \u015fi r\u0103m\u00e2ne pastor plin. Totul pare a\u015fezat p\u00e2n\u0103 ce ni\u015fte reclama\u0163ii, de ordin financiar, ajung la Episcopia Reformat\u0103 \u015fi \u00eei aduc din nou comisia de disciplin\u0103 pe cap, apar noi fric\u0163iuni \u00eentre episcop \u015fi Toke\u015f, \u00eenvinge episcopul reformat care \u00eel mut\u0103 disciplinar \u00een rural. \u00cen acest interval Tokes scrie scrisori \u00een Ungaria c\u00e2t de prigoni\u0163i sunt ungurii sub Ceau\u015fescu \u015fi refuz\u0103 s\u0103 plece, \u00ee\u015fi aduce avoca\u0163i \u015fi cere un recurs. Pierde \u015fi recursul \u015fi i se fixeaz\u0103 termenul de evacuare 15 Decembrie 1989 \u015fi mutare la Mineu \u00een jude\u0163ul S\u0103laj. Unii dintre enoria\u015fii reforma\u0163i\u00a0 fac pichet \u00een fa\u0163a locuin\u0163ei bisericii \u015fi informeaz\u0103 trec\u0103torii despre nedreptatea ce i se face pastorului. \u00cencet lumea se adun\u0103 \u015fi, de\u015fi, nu cunosc adev\u0103rul situa\u0163iei sunt de partea pastorului\u00a0 pentru c\u0103 \u00een acei ani toate relele \u00een Rom\u00e2nia veneau de la Ceau\u015fe\u015fti \u015fi astfel s-a declan\u015fat sc\u00e2nteia revolu\u0163iei\u00a0 timi\u015forene dintre acei oameni trec\u0103tori pe acolo. NU Laszlo Tokes\u00a0 a fost sc\u00e2nteia revolu\u0163iei, a fost doar o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 casei parohiale s\u0103 se produc\u0103 sc\u00e2nteia revolu\u0163iei timi\u015forene. Cerceta\u0163i evenimentele, asculta\u0163i cu luare aminte m\u0103rturiile celor ce au fost acolo, atunci \u015fi judeca\u0163i toate documentele acelei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, Laszlo Tokes\u00a0 a fost unul dintre cei mai mari beneficiari ai revolu\u0163iei de la Timi\u015foara. Oamenii aduna\u0163i \u00een fa\u0163a casei parohiei \u00een care locuia pastorul, \u00een spontaneitatea creat\u0103 \u00eei cereau s\u0103 ias\u0103 la fereastr\u0103 \u015fi s\u0103 vorbeasc\u0103, \u015fi de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd a ie\u015fit la fereastr\u0103 spunea: merge\u0163i acas\u0103, totul e \u00een regul\u0103. Nimic altceva, deci pastorul sc\u00e2nteie era de fapt o anti-sc\u00e2nteie revolu\u0163ionar\u0103. C\u00e2nd mul\u0163imea \u00eenfl\u0103c\u0103rat\u0103, insistent\u0103 i-a cerut \u201eVeni\u0163i cu noi!\u201d, Laszlo Tokes s-a ascuns dup\u0103 perdele \u015fi nu a mai ie\u015fit deloc la fereastr\u0103. Lumea l-a l\u0103sat, \u00een plata Securit\u0103\u0163ii \u015fi a Domnului, a trecut podul \u015fi a \u00eenceput revolu\u0163ia \u00een fa\u0163a jude\u0163enei de partid. Laszlo Tokes s-a ascuns \u00een casa parohial\u0103 p\u00e2n\u0103 ce a venit Mili\u0163ia \u015fi l-a evacuat for\u0163at la Mineu, \u00eentr-o cas\u0103 mare \u00eenconjurat\u0103 de lini\u015fte rural\u0103, departe de revolu\u0163ionarii timi\u015foreni care erau t\u00e2r\u00e2\u0163i \u00een aresturi \u015fi maltrata\u0163i, departe de cei ce\u00a0 c\u0103deau \u00een fa\u0163a gloan\u0163elor.<\/p>\n
Ace\u015ftia au fost\u00a0 adev\u0103ra\u0163ii eroi ai revolu\u0163iei, nu Laszlo Tokes ce este marele beneficiar al ei, care imediat a fost\u00a0 primit la Bucure\u015fti de c\u0103tre Ion Marcel Ilici Iliescu ca mare erou revolu\u0163ionar \u2013 care nu a f\u0103cut nici un pas al\u0103turi de revolu\u0163ionari – \u015fi a\u015fezat \u00een Consiliul de conducere, al celei mai mari farse din istoria noastr\u0103 recent\u0103: Frontul Salv\u0103rii Na\u0163ionale!! \u00cel mai considera\u0163i s\u0103 fi fost\u00a0 a\u015fa ceva? Ce p\u0103rere ave\u0163i acum despre salvarea na\u0163iunii?<\/p>\n
Laszlo Tokes a fost mediatizat peste m\u0103sur\u0103 de fo\u015ftii ziari\u015fti ai presei comuniste, ce nu \u015ftiau cum s\u0103 se metamorfozeze mai repede \u00een lustragiii Consiliul FSN, iar cizmele ungure\u015fti le preferau ca dovad\u0103 a democra\u0163iei de Bucure\u015fti. A fost purtat peste tot \u00een lume, pe cheltuiala statului rom\u00e2n, drept sc\u00e2nteia revolu\u0163iei pl\u0103smuindu-i un cult al personalit\u0103\u0163ii, ce s-a dovedit a fi fals \u015fi nefast pentru na\u0163iunea\u00a0 rom\u00e2na. Iredenti\u015ftii UDMR-ului, majoritatea fii \u015fi nepo\u0163i de horthi\u015fti,\u00a0 l-au sus\u0163inut \u015fi fixat ca v\u00e2rf de lance al iredentismului lor, con\u015ftien\u0163i c\u0103 prin cultul personalit\u0103\u0163ii f\u0103cut are o imunitate unic\u0103. Ca s\u0103-l fac\u0103 \u015fi mai infailibil, dup\u0103 plimb\u0103ri \u00een lung \u015fi latul Balatonului l-au uns mare episcop la Oradea, \u00een Mai 1990! Nu st\u0103ruim c\u0103 de la suplinitor de pastor la\u00a0 episcop , dup\u0103 canoanele reforma\u0163ilor sunt c\u00e2teva trepte obligatorii de urmat, nu \u015fi de o asemenea sc\u00e2nteie revolu\u0163ionar\u0103, care pe dovezi, are at\u00e2ta credin\u0163\u0103 dumnezeasc\u0103\u00a0 c\u00e2\u0163i p\u0103duchi are o balena pe burt\u0103!\u00a0 De mare ajutor i-a fost \u015fi cona\u0163ionalul s\u0103u iubit Imre Asztalos, unul din pu\u0163inii unguri care pentru interese ascunse atunci, dar cunoscute acum, \u015fi-a luat un nume de olah: Virgil M\u0103gureanu \u015fi i-a mers foarte bine \u00een fruntea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, timp\u00a0 de nou\u0103 ani, \u00een care din adev\u0103ratele dosare ale Securit\u0103\u0163ii a f\u0103cut o avere imens\u0103, a c\u0103rui v\u00e2rf, la fel ca al unui ghe\u0163ar arctic, a fost descoperit abia \u00een 1997 in mass-media bucure\u015ftean\u0103. Dup\u0103\u00a0 aceast\u0103 dezv\u0103luire, Imre Asztalos s-a retras z\u00e2mbind ironic, avea dosare grele \u00een ap\u0103rare \u015fi de \u015fantajare a multora de la putere \u015fi a c\u0103\u0163\u0103r\u0103torilor la putere. Cei din interiorul serviciului de informa\u0163ii se \u00eentreabau, f\u0103c\u00e2nd pe naivii, unde-s dosarele lui Laszlo Tokes? \u015ei nu numai dosarele acelea, dar mai ales\u00a0 cele 50 de pagini de declara\u0163ii date la Securitatea din Zal\u0103u \u00een Decembrie 1989. Ar fi foarte importante s\u0103 le cunoasc\u0103 rom\u00e2nii! Ca din \u00eent\u00e2mplare, dar nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, tocmai atunci Imre Asztalos \u00ee\u015fi t\u0103ia porcul de Craciun pe acolo. Pe urm\u0103, calm \u015fi rece, sigur pe prad\u0103 ca un \u015farpe veninos, asista la procesul Ceau\u015fe\u015ftilor. Imre Asztalos a devenit \u015farpele cu ochelari, clopo\u0163ei \u015fi dosare de \u015fantaj.<\/p>\n
\u00cen 1995, UDMR-ul iredentist \u00een frunte cu Marko Bela, Laszlo Tokes, Frunda Gyory si Takacs Csaba, au fost invita\u0163i la Centrul Carter din Georgia \u2013 Atlanta la un pre-albitraj ungaro-rom\u00e2n \u00een cadrul unui a\u015fa zis \u201eProject of Ethnic Relation\u2019\u2019\u00a0 s\u0103-\u015fi sus\u0163in\u0103 dolean\u0163ele etnice, pentru c\u0103 toat\u0103 presa nord american\u0103 duduia de suferin\u0163a \u015fi dezna\u0163ionalizarea etnicilor unguri din Transilvania, iar Ambasada Rom\u00e2n\u0103 din Statele Unite dormea pe ea. Noul arbitrul al noului arbitraj era Jimmy Carter care, fiind vorba de democra\u0163ia american\u0103, a invitat \u015fi partea rom\u00e2n\u0103. \u015ei rom\u00e2nii s-au dus la fel ca la Viena \u00een 1940 \u015fi la fel au \u015fi pierdut. Liviu Maior, Ovidiu \u015eincai, Nicolae \u0162\u0103ran au venit complet nepreg\u0103ti\u0163i pentru confruntare, au fost timora\u0163i \u015fi s-au\u00a0 purtat cu umilin\u0163\u0103, accept\u00e2nd\u00a0 toate fabula\u0163iile ungurilor \u00een a\u015fa zisului pre arbitraj.\u00a0 Singurul om preg\u0103tit \u015fi determinat s\u0103\u00a0 prezinte corect at\u00e2t realitatea istoric\u0103 c\u00e2t \u015fi cea social\u0103 a fost Emil Roman, dar iredenti\u015ftii cunosc\u00e2ndu-i valoarea \u015fi for\u0163a argumentului, au aranjat cu gazdele s\u0103 nu fie primit la masa dezbaterilor. \u015ei nu a fost acceptat. \u00cen acel moment ori ce delega\u0163ie din lume s-ar fi ridicat \u015fi ar fi plecat, cu o singur\u0103 excep\u0163ie, aceasta condus\u0103 de Liviu Maior.\u00a0 Imaginea\u00a0 lor a fost de ni\u015fte rumunculi, s\u0103 folosim sintagma lui Mihai Eminescu, pe c\u00e2t de plastic\u0103 pe at\u00e2t de adev\u0103rat\u0103 multora dintre noi. Ungurii au fost foarte determina\u0163i \u015fi cu tupeu au cerut autonomie, statut special de minoritate fa\u0163\u0103 de celelalte minorit\u0103\u0163i, limba ungar\u0103 s\u0103 fie a doua limba oficial\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt numai \u00een ungure\u015fte, lege special\u0103 a cultelor \u015fi eliberarea unui criminal ungur. Guvernul rom\u00e2n (??) a gre\u015fit fundamental c\u0103 a acceptat un asemenea pre arbitraj, suntem stat independent, constitu\u0163ional, dac\u0103 totu\u015fi s-a acceptat, de dragul unei parade democratice sudiste, \u00een Georgia american\u0103, nu trebuiau trimi\u015fi ni\u015fte rumunculi, ci ni\u015fte personalit\u0103\u0163i bine informate chiar \u015fi despre democra\u0163ia statului american georgian, \u00een care nu mai exist\u0103 picior de amerindian dup\u0103 Removal Act din 1830. Dup\u0103 acest act, brava armat\u0103 american\u0103 a scos for\u0163at din Georgia\u00a0 18.000 (optsprezece\u00a0 mii) de amerindieni dintre care peste patru mii\u00a0 au murit pe drum (Trail of Tears) iar p\u0103m\u00e2nturile lor au fost v\u00e2ndute la licita\u0163ie. De mult, americanii nu ar mai trebui s\u0103 dea lec\u0163ii de democra\u0163ie nim\u0103nui. Ungurii s-au impus \u00een discu\u0163ii, iar Gabriel Andreescu, care a fost adus sa-i care geanta lui Laszlo Tokes, l-a comparat pe acesta cu Martin Luther King. Ce trep\u0103du\u015f am\u0103r\u00e2t! Acceptarea unui astfel de pre arbitraj\u00a0 este\u00a0 \u00eenc\u0103 o palm\u0103 dat\u0103 guvernului Iliescu, gros \u015fi nesim\u0163it. Laszlo Tokes si ai lui, din guvernul de la Bucure\u015fti, nu fac at\u00e2\u0163i pa\u015fi m\u0103run\u0163i c\u00e2te picioare \u00een cur le dau con-guvernan\u0163ilor rom\u00e2ni, iar sub Traian B\u0103sescu rom\u00e2nii ardeleni s-au s\u0103turat de to\u0163i. \u00cen mod special de Dracula de Cotroceni\u00a0 de c\u00e2nd l-a decorat cu Steaua Rom\u00e2niei pe Laszlo Tokes \u015fi l-a f\u0103cut europarlamentar la Bruxelles s\u0103 sus\u0163in\u0103 iredentismul \u015fi segrega\u0163ia \u015fi de acolo. \u015ei Laszlo Tokes, sprijinit de Viktor Orban supranumit noul Kossuth, \u00ee\u015fi face cu prisosin\u0163\u0103 datoria fa\u0163\u0103 de fantoma Kossuth \u015fi de umbra lui Viktor. La \u00eenceput a cerut autonomia unui pretins \u0163inut secuiesc, \u00een care la recens\u0103m\u00e2ntul din 2002 s-au declarat secui\u00a0 numai 778 de persoane, deci secui c\u00e2t abia pot face un sat secuiesc, nu un \u0163inut ! Fostele scaune secuie\u015fti au fost ungurizate\u00a0 \u00eenc\u0103 din 1867 (deschide\u0163i istoriile !)<\/p>\n
Nu a trecut mult \u015fi iredenti\u015ftii \u015fi-au adus aminte de Partium, adic\u0103 o parte, r\u0103mas\u0103 \u00een afara pa\u015fal\u00e2cului turcesc din Ungaria dup\u0103 B\u0103t\u0103lia de la Mohacs, \u00een vecin\u0103tatea Transilvaniei. Odat\u0103 cu \u00eenfr\u00e2ngerea otomanilor de c\u0103tre habsburgi, Partium a trecut la imperiul habsburgic, apoi Austro-Ungariei \u015fi din 1918 prin tratat de pace, a fost \u00eemp\u0103r\u0163it, dup\u0103 criterii istorice \u015fi demografice: Ungariei,\u00a0 Rom\u00e2niei,\u00a0 Slovaciei, Acum iredenti\u015ftii lui Laszlo Tokes consider\u00e2nd Maramure\u015ful Voivodal \u015fi Bihorul lui Menumorut, sunt p\u0103r\u0163i din partium-ul lor,\u00a0 adus aici \u015fi lipit de str\u0103mo\u015fii lor la Ungaria Sf\u00e2ntului \u015etefan, \u00eel vor \u00een primul pas m\u0103runt autonom, al doilea pas \u00eel vor face repede!\u00a0 Attila Cseke, deputat UDMR, a pus un proiect de autonomie pentru Partium \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei. Sper\u0103m ca Dracula de Cotroceni, p\u00e2n\u0103 una alta,\u00a0 s\u0103-i dea \u015fi lui Steaua Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00centre timp, europarlamentarul Laszlo Tokes are \u015fi el un proiect deocheat la Bruxelles: Protectoratul Transilvaniei. De ce nu, e liber, azi nimeni nu mai e b\u0103gat \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 de for\u0163\u0103! Dup\u0103 cum se \u015ftie, un protectorat trebuie s\u0103 aib\u0103 un protector \u015fi probabil, dup\u0103 Laszlo Tokes nu ar exista mai bun protector dec\u00e2t Ungaria Sf\u00e2ntului \u015etefan. Nu e ridicol e absurd, halucineaz\u0103 din propria-i grandomanie \u015fi probabil se \u015fi viseaz\u0103 guvernatorul protectoratului \u00eenchipuindu-se \u00eentruchiparea lui Kossuth! Ar trebui s\u0103-\u015fi revin\u0103 c\u00e2t de c\u00e2t la realitatea vremurilor care le tr\u0103im, ca s\u0103 nu mai ad\u0103ug\u0103m, ca dac\u0103 ei au drepturi istorice, ale noastre-s dinaintea veniri lor pe aici.<\/p>\n
Nu m\u0103 intereseaz\u0103 via\u0163a familiar\u0103 a nim\u0103nui, nu m\u0103 intereseaz\u0103 \u015fi nu m\u0103 implic \u00een discu\u0163ii pe aceast\u0103 tem\u0103, dar am citit scrisoarea doamnei Edith Tokes, ce a fost publicat\u0103 \u00een mai multe ziare din Rom\u00e2nia*, din care \u00eenc\u0103 odat\u0103 mi-am dat seama de personalitatea \u015fi lipsa de\u00a0 caracter a pastorului Laszlo Tokes.<\/p>\n
Recomand lectura acestei scrisori tuturor celor ce cred c\u0103 am resentimente fa\u0163\u0103 anti-sc\u00e2nteia revolu\u0163iei timi\u015forene. Nicidecum, din contr\u0103, ca om \u015fi medic am compasiune pentru el, de so\u0163ie sa care \u00eentre timp a divor\u0163at \u015fi-mi pare r\u0103u de concet\u0103\u0163enii mei unguri, ce se las\u0103 manipula\u0163i, \u00eenfierb\u00e2nta\u0163i \u015fi mobiliza\u0163i \u00eentr-un iredentism \u015fi o segrega\u0163ie nepotrivite vremurilor europene actuale. Suntem liberi \u015fi egali, trebuie s\u0103 fim altfel \u00een secolul XXI.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen fiecare \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, de dou\u0103zeci \u015fi trei de ani, Rom\u00e2nia e b\u00e2ntuit\u0103 de fantomele iredentismului unguresc ce se apuc\u0103 s\u0103 <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[28],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-8T","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/551"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=551"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/551\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":553,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/551\/revisions\/553"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=551"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}