{"id":547,"date":"2014-05-14T17:03:27","date_gmt":"2014-05-14T17:03:27","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=547"},"modified":"2014-05-14T17:03:39","modified_gmt":"2014-05-14T17:03:39","slug":"romanul-unei-vieti-partea-doua-america","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/romanul-unei-vieti-partea-doua-america\/","title":{"rendered":"Romanul unei vie\u0163i \u2014 Partea a doua: America"},"content":{"rendered":"

Finalul primului volum al suitei autobiografice Pe urmele mele \u00een dou\u0103 lumi: Rom\u00e2nia\u2014SUA,<\/em> oferit cititorilor acum un an de zile, o g\u0103se\u015fte pe Simona Vr\u0103biescu-Kleckner \u00een 1966, al\u0103turi de so\u0163ul ei, Rudi, \u00een drum spre America. Zborul transatlantic \u00eencheia un capitol sumbru al vie\u0163ii lor \u00een Rom\u00e2nia, marcat de aberante injusti\u0163ii sociale \u015fi materiale, \u015fi \u00een bagajul lor sufletesc purtau \u201emari speran\u0163e \u015fi multe vise<\/em>\u201d, cu credin\u0163a c\u0103 \u00een Lumea Nou\u0103 existen\u0163a lor va lua o turnur\u0103 fericit\u0103.<\/span><\/p>\n

Chiar dup\u0103 aterizarea pe p\u0103m\u00e2ntul fag\u0103duin\u0163ei, so\u0163ii Kleckner au toate motivele s\u0103 constate c\u0103 sunt bine-veni\u0163i\u2014cu un z\u00e2mbet larg ofi\u0163erul de la imigrare le ureaz\u0103 \u201ebun sosit pe p\u0103m\u00e2ntul american\u201d, <\/em>iar familia lui Rudi, <\/em>venit\u0103 \u00een num\u0103r mare la aeroport, \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 cu dragoste. \u00cen drum spre locuin\u0163a tantei Aida din Bronx, trec\u00e2nd pe podul Queensboro, lui Mona Kleckner i se arat\u0103 cl\u0103direa ONU. Instinctiv, la doar c\u00e2teva ore de la poposirea pe p\u0103m\u00e2nt american, noua-venit\u0103 \u00ee\u015fi pune \u00een minte un \u0163el: \u201eDoamne, ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 ajung acolo, s\u0103 pot face ceva \u015fi pentru Rom\u00e2nia<\/em>\u201d.<\/span><\/p>\n

Volumul doi al dest\u0103inuirii Simonei Vr\u0103biescu-Kleckner, dedicat vie\u0163ii \u00een Statele Unite, este o evocare a formidabilei sale evolu\u0163ii umane \u015fi profesionale, desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een contrast evident cu relele \u00eendurate \u00een \u0163ara natal\u0103. Soarta pare s\u0103-i recompenseze pe so\u0163ii Kleckner pentru restric\u0163iile din Rom\u00e2nia, unde au fost \u015fantaja\u0163i cu originea lor social\u0103 \u015fi obliga\u0163i s\u0103 desf\u0103\u015foare activit\u0103\u0163i sub nivelul poten\u0163ialului lor. La numai cinci zile de la sosirea lor la New York, ambii so\u0163i au o slujb\u0103, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 le scotoceasc\u0103 dosarele sau s\u0103 le pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 competen\u0163a. \u00cen timp ce Rudi \u00ee\u015fi pune \u00een eviden\u0163\u0103 aptitudinile tehnice \u015fi antreprenoriale, \u00eenfiin\u0163\u00e2ndu-\u015fi o firm\u0103 proprie, Mona \u00ee\u015fi propune recuperarea profesional\u0103 \u00een domeniul studiilor \u00een drept pe care le-a absolvit \u00een \u0163ar\u0103.<\/span><\/p>\n

Pentru a-\u015fi atinge \u0163elul propus, face o incursiune \u00een studiul biblioteconomiei la prestigioasa Universitate Columbia din New York, unde ob\u0163ine un masterat (MLS\u2014Master of Library Science), cu care opteaz\u0103 pentru un post la Biblioteca Facult\u0103\u0163ii de Drept din cadrul Universit\u0103\u0163ii New York. Alegerea a fost inspirat\u0103, c\u0103ci, pe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 activeaz\u0103 \u00eentr-o institu\u0163ie universitar\u0103 pe profilul studiilor sale din Rom\u00e2nia, Mona Kleckner, prin seriozitatea de care d\u0103 dovad\u0103, ajunge s\u0103 fie apreciat\u0103 de superiorii s\u0103i de la Bibliotec\u0103. Ace\u015ftia o sprijin\u0103 \u00een dorin\u0163a de a studia \u015fi a lua un masterat \u00een drept (LLM\u2014Master of Law) chiar la Facultatea de Drept unde lucreaz\u0103. Ca obiect de studiu, \u00ee\u015fi alege dreptul interna\u0163ional, ceea ce \u00eei prilejuie\u015fte cunoa\u015fterea aprofundat\u0103 a organiza\u0163iilor interna\u0163ionale, \u00een special a ONU \u015fi a Comunit\u0103\u0163ii Europene. Expertiza Monei Kleckner se concretizeaz\u0103 \u00een numeroase proiecte \u015fi articole, din care se remarc\u0103\u00a0 \u201eForeign trade arbitration in Romania<\/em>\u201d, ap\u0103rut \u00een New York University Journal of International Law and Politics<\/em>, volumul 5, num\u0103rul 2, vara 1972, \u201eSchema de clasificare a integr\u0103rii economice: clasa KE de la UNY\u201d, redat\u0103 \u00eentr-un articol publicat \u00een Law Library Journal<\/em>, volumul 68, \u00een 1973, lucrarea \u201eComer\u0163ul Est-Vest: subiect en vogue<\/em>\u201c din aprilie 1973, ca \u015fi traducerea \u00een englez\u0103 a Codului Penal al RSR, pentru colec\u0163ia american\u0103 a codurilor str\u0103ine, ap\u0103rut\u0103 \u00een 1976.<\/span><\/p>\n

Ob\u0163inerea masteratului \u00een drept (LLM\u2014Master of Law) \u00eei ofer\u0103 Monei prilejul de a ob\u0163ine un post de bibliotecar juridic la Biblioteca Dag Hammarskjold a ONU. Responsabilit\u0103\u0163ile sale sunt tot mai sporite, incluz\u00e2nd men\u0163inerea colec\u0163iilor la zi prin achizi\u0163ionarea de materiale noi, \u00eentocmirea bibliografiilor pentru Anuarul Juridic al ONU<\/em>, sau bibliografii juridice multilingve ad hoc<\/em> pentru uzul Adun\u0103rii Generale. Concepe proiecte precum \u201ePrincipalele Publica\u0163ii ale biroului Afacerilor Juridice ale Na\u0163iunilor Unite\u201d, publicat \u00een Law Library Journal<\/em>, \u015fi particip\u0103 la simpozioane interna\u0163ionale. De asemenea, \u0163ine cursuri la New York Law School. \u00cen 1984, pentru excelenta sa Bibliografie de Drept Interna\u0163ional, Mona Kleckner a primit prestigiosul premiu \u201eJoseph L. Andrews Bibliographical Award<\/em>\u201d. Succesele profesionale ale Monei sunt reflectate \u00een propunerea ca ea s\u0103 ocupe pozi\u0163ia de \u015fef al Departamentului de Referin\u0163e \u015fi Bibliografii, cu o \u201epromovare la gradul P-5 deoarece avea toate calific\u0103rile profesionale, c\u00e2t \u015fi vechime, \u00een compara\u0163ie cu al\u0163ii<\/em>\u201d.<\/span><\/p>\n

Se poate spune c\u0103 episodul Na\u0163iunile Unite constituie apogeul carierei americane a Monei Kleckner. \u00cens\u0103, ajuns\u0103 \u00een pragul pension\u0103rii obligatorii la ONU, Mona Kleckner nu \u015fi-a epuizat energia profesional\u0103, a\u015fa \u00eenc\u00e2t accept\u0103 propunerea s\u0103 func\u0163ioneze ca directoare a Bibliotecii Cur\u0163ii Federale de Comer\u0163 Interna\u0163ional din New York. \u00cen acest fel, diploma \u00een drept ob\u0163inut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00ee\u015fi \u00eentrege\u015fte valoarea al\u0103turi de diploma american\u0103 \u00een drept de la Facultatea de drept a Universit\u0103\u0163ii New York, ambele consacrate la o institu\u0163ie pe profil judec\u0103toresc. La Biblioteca Cur\u0163ii Federale, Mona Kleckner se bucur\u0103 de \u00eencrederea \u015fi aprecierea judec\u0103torului-\u015fef Edward Re \u015fi a grefierului-\u015fef Joseph Lombardi, magistra\u0163i de prestigiu cu exigen\u0163e profesionale sporite. Monei Kleckner i se \u00eencredin\u0163eaz\u0103 reorganizarea Bibliotecii, \u00eentre\u0163inerea colec\u0163iilor din birourile judec\u0103torilor, dar \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea comunic\u0103rii \u00eentre salaria\u0163ii Bibliotecii. Cu experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 la celelalte biblioteci, Mona Kleckner \u00ee\u015fi \u00eendepline\u015fte cu brio sarcinile de serviciu, spre satisfac\u0163ia judec\u0103torilor. \u00cen plus, are ini\u0163iativa unor proiecte menite sa sporeasc\u0103 eficacitatea muncii specifice de bibliotec\u0103 juridic\u0103, precum \u00eenzestrarea Bibliotecii cu computere \u015fi programe de catalogare electronic\u0103. Particip\u0103 cu comunic\u0103ri la seminarii organizate de Asocia\u0163ia American\u0103 a Bibliotecilor Juridice sau de Societatea American\u0103 de Drept Interna\u0163ional. Drept recompens\u0103, judec\u0103torii i-au dat Monei evalu\u0103ri cu calificative elogioase \u015fi promov\u0103ri de treapt\u0103. Nu-i de mirare c\u0103 la retragerea de la Bibliotec\u0103, Monei i s-a \u00eenm\u00e2nat un \u201eCertificat de recuno\u015ftin\u0163\u0103 pentru zece ani de Serviciu la Curtea Federal\u0103 de Comer\u0163 Interna\u0163ional cu ocazia pension\u0103rii ca func\u0163ionar al Guvernului Statelor Unite, 30 septembrie 1996<\/em>\u201d.<\/span><\/p>\n

Enumerarea reu\u015fitelor profesionale ale Monei Kleckner nu trebuie s\u0103 umbreasc\u0103 meritele sale \u00een ac\u0163iunile desf\u0103\u015furate \u00een s\u00e2nul comunit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti din New York. Am putea spune c\u0103 toat\u0103 activitatea sa \u201eob\u015fteasc\u0103<\/em>\u201d, \u00een paralel cu cea profesional\u0103 s-a desf\u0103\u015furat sub \u00eendemnul pe care \u015fi l-a impus din prima zi pe p\u0103m\u00e2nt american: \u201eDoamne, ajut\u0103-m\u0103 s\u0103 ajung acolo, s\u0103 pot face ceva \u015fi pentru Rom\u00e2nia<\/em>\u201d. \u201eAcolo<\/em>\u201d \u00eensemna \u201ela ONU<\/em>\u201d, dar ea nu s-a rezumat doar la organiza\u0163ia mondial\u0103. \u015ei \u00een spa\u0163iul universitar \u015fi \u00een cel juridic, Mona Kleckner \u015fi-a folosit cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi rela\u0163iile dob\u00e2ndite pentru a promova printre americanii cu influen\u0163\u0103 imaginea Rom\u00e2niei adev\u0103rate, a\u015fa cum o cunoscuse \u00eenainte de instaurarea dictaturii comuniste. \u00cen nici un moment nu \u015fi-a negat ob\u00e2r\u015fia rom\u00e2neasc\u0103, cu toate c\u0103 a p\u0103r\u0103sit \u0162ara cu eticheta de \u201edu\u015fman al poporului<\/em>\u201d.<\/span><\/p>\n

\u00cen privin\u0163a activit\u0103\u0163ii sale \u00een favoarea Rom\u00e2niei trebuie eviden\u0163iat\u0103 cea de dup\u0103 1989, \u00een cadrul comitetelor pro-Rom\u00e2nia precum American Romanian Committee<\/em> (ARC), ini\u0163iat de Cristine Valmy, unde Mona Kleckner a fost vice-pre\u015fedinte, \u015fi, mai ales, Ad Hoc Committee for the Organization of Romania Democracy<\/em> (ACORD) \u00eenfiin\u0163at \u00een 1991 la ini\u0163iativa Monei Kleckner, cu \u015etefan Iss\u0103rescu pre\u015fedinte, Mona vicepre\u015fedinte \u015fi Rudi Kleckner trezorier. Potrivit declara\u0163iei de constituire \u201eScopul noului Comitet era de a contribui la implementarea sistemului economiei de pia\u0163\u0103 \u015fi a democra\u0163iei \u00een Rom\u00e2nia, cu ajutorul unui lobby activ pe l\u00e2ng\u0103 autorit\u0103\u0163ile americane, pe care s\u0103 le inform\u0103m despre ce se petrecea cu adev\u0103rat \u00een \u0163ar\u0103, deoarece membrii Cogresului nu primeau informa\u0163ii dec\u00e2t de la Ambasada Rom\u00e2n\u0103, evident cu \u015ftiri favorabile celor de la putere.\u00a0 (\u2026) Comitetul nu avea s\u0103 sus\u0163in\u0103 \u00een mod deosebit un partid politic, dar doream revenirea monarhiei constitu\u0163ionale, \u00een frunte cu Regele Mihai, av\u00e2nd \u00een vedere detronarea sa ilegal\u0103, \u00een 30 decembrie 1947. Sus\u0163ineam Constitu\u0163ia din 1923, cea mai democratic\u0103 din Europa la acea dat\u0103<\/em>\u201d. \u00cen urma unor divergen\u0163e ap\u0103rute \u00een conducerea Comitetului, care au \u00eempiedicat buna func\u0163ionare a lobby-ului pentru Rom\u00e2nia, \u00een prim\u0103vara anului 1997 ACORD a fost reorganizat sub pre\u015fedin\u0163ia Monei Kleckner. Comunicarea cu membrii Congresului SUA, \u00een spe\u0163\u0103 cu Christopher Smith, Frank Wolf \u015fi Alfonse d\u2019Amato, r\u0103m\u00e2nea un obiectiv important al Comitetului, av\u00e2nd \u00een vedere aspira\u0163iile Rom\u00e2niei de a adera la NATO, a\u015fa \u00eenc\u00e2t eforturile Comitetului trebuiau concentrate pe astfel de preocup\u0103ri \u015fi nu pe certuri intestine.<\/span><\/p>\n

O alt\u0103 dovad\u0103 a abnega\u0163iei Monei Kleckner \u00een serviciul Rom\u00e2niei o constituie presta\u0163ia la Cotroceni, cu \u00eencepere din iunie 1999, \u00een calitate de consilier personal cu rang de secretar de stat, voluntar, f\u0103r\u0103 salarizare, al pre\u015fedintelui Constantinescu. Potrivit propriei m\u0103rturisiri, \u201evenise timpul s\u0103 aleg \u00eentre a continua s\u0103 fac lobby pentru Rom\u00e2nia, dup\u0103 re\u00eenfiin\u0163area ACORD, sau s\u0103 lucrez la Pre\u015fedin\u0163ie, la Palatul Cotroceni. Am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 primesc invita\u0163ia Pre\u015fedintelui, s\u0103 lucrez ca voluntar\u0103 (f\u0103r\u0103 salariu) p\u00e2n\u0103 la alegerile din noiembrie 2000<\/em>\u201d. Cu toate c\u0103 ulterior Mona Kleckner a ajuns s\u0103 regrete decizia, faptul c\u0103 a \u00eencercat s\u0103 contribuie la redefinirea statutului \u201efunc\u0163ionarului public\u201d r\u0103m\u00e2ne o dovad\u0103 cert\u0103 a bunelor sale inten\u0163ii \u00een func\u0163ionarea administra\u0163iei prezinden\u0163iale. Motivul imediat al deziluziei Monei Kleckner a fost decizia lui Emil Constantinescu de a nu mai candida la alegerile preziden\u0163iale din 2000, tr\u0103d\u00e2nd a\u015ftept\u0103rile celor care doreau o schimbare substan\u0163ial\u0103 \u00een via\u0163a politic\u0103 a Rom\u00e2niei.<\/span><\/p>\n

Intermezzo-ul \u201erom\u00e2nesc<\/em>\u201d din intensa existen\u0163\u0103 \u201eamerican\u0103<\/em>\u201d a Monei Kleckner din volumul doi al \u201emaratonului\u201d autobiografic aduce un plus de valoare documentar\u0103 ce \u00eentrege\u015fte pertinentele analize ale administra\u0163iei Constantinescu din volumele O m\u0103rturie provocat\u0103<\/em> (2004) \u015fi Din exil: Lobby pentru Rom\u00e2nia \u00een SUA<\/em> (2006). Dincolo de aceste merite, volumul are \u015fi valen\u0163e de ghid pentru cei care opteaz\u0103 pentru o relocare \u00een ambientul extrem de competitiv al societ\u0103\u0163ilor occidentale. Mantra Monei Kleckner pare a fi \u201emunc\u0103 \u015fi iar\u0103\u015fi munc\u0103\u201d. Soarta are \u015fi ea o mare contribu\u0163ie \u015fi Mona e prima care s\u0103-i recunoasc\u0103 puterea. \u201eUit\u00e2ndu-m\u0103\u00a0 \u201epe urmele mele \u00een dou\u0103 lumi\u201d,\u00a0 conchid c\u0103 soarta a fost bun\u0103. Am avut o familie iubitoare \u0219i pe Haagi, am primit o educa\u021bie bun\u0103, singura avere cu care am plecat \u00een lumea larg\u0103. Dup\u0103 multe necazuri, via\u021ba\u00a0 mi-a scos \u00een cale un so\u021b iubitor, muncitor, ata\u0219at de p\u0103rin\u021bii no\u0219tri, de rude \u0219i prieteni, c\u00e2t \u0219i de\u00a0 Rom\u00e2nia, sprijinindu-m\u0103 \u00een toate preocup\u0103rile. Am avut func\u021bii prestigioase \u0219i Rudi\u00a0 a putut fi independent la firma lui de construc\u021bii electrice.\u00a0 Soarta m-a ajutat \u00eentotdeauna c\u00e2nd eram \u00een cump\u0103n\u0103 \u0219i m\u0103 rugam s\u0103 g\u0103sesc solu\u021bia potrivit\u0103. Pentru asta \u00eei sunt\u00a0 recunosc\u0103toare \u0219i \u00eei mul\u021bumesc.\u00a0 Sunt \u00eemp\u0103cat\u0103 cu mine \u00eens\u0103mi, am \u00eenv\u0103\u021bat \u0219i m-am instruit la tinere\u021be \u0219i \u00een partea a doua a vie\u021bii. \u00cen timp ce \u00eemi era bine \u00een SUA, am dedicat timpul meu Rom\u00e2niei, cu toate c\u0103 situa\u021bia nu a evoluat cum mi-a\u0219 fi dorit<\/em>.\u201d<\/span><\/p>\n

\u00cen final, merit\u0103 subliniat spiritul analitic al Simonei Vr\u0103biescu-Kleckner. Numeroasele incursiuni documentare \u015fi comentarii pasionate privind spectrul politic din SUA\u2014de la administra\u0163ia F. D. Roosevelt p\u00e2n\u0103 la cea din zilele noastre, a lui Barak Obama\u2014constituie o adev\u0103rat\u0103 contribu\u0163ie la deslu\u015firea fenomenului american. Acestea se \u00eembie armonios cu notele educative \u015fi anecdotice din nenum\u0103ratele c\u0103l\u0103torii, \u00een interes de serviciu sau de pl\u0103cere, \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ul, Rudi, totul rezult\u00e2nd \u00eentr-un expozeu alert ce justific\u0103 interesul cititorilor pentru un destin de excep\u0163ie.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Finalul primului volum al suitei autobiografice Pe urmele mele \u00een dou\u0103 lumi: Rom\u00e2nia\u2014SUA, oferit cititorilor acum un an de zile, o g\u0103se\u015fte <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":548,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[30],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2014\/05\/book.png","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-8P","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/547"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=547"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/547\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":550,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/547\/revisions\/550"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/548"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=547"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=547"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=547"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=547"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}