{"id":5464,"date":"2023-01-04T12:09:57","date_gmt":"2023-01-04T12:09:57","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=5464"},"modified":"2023-01-04T12:10:01","modified_gmt":"2023-01-04T12:10:01","slug":"clujul-nost-de-la-valori-la-neo-valori","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/clujul-nost-de-la-valori-la-neo-valori\/","title":{"rendered":"Clujul nost\u2019: de la valori la neo-valori"},"content":{"rendered":"\n

Autor: Andrei Gu\u0219\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Se spune c\u0103 \u00een via\u021b\u0103, exist\u0103 o disonan\u021b\u0103 \u00eentre modul \u00een care o societate sau un om se percepe pe el \u00eensu\u0219i, modul \u00een care este perceput de cei din jur, respectiv cum este el \u00een realitate. Pare c\u0103 aceast\u0103 teorie se potrive\u0219te excelent \u0219i Clujului contemporan.<\/p>\n\n\n\n

Asear\u0103 am avut pl\u0103cerea s\u0103 vizionez, \u00eempreun\u0103 cu familia, filmul rom\u00e2nesc \u2013 denumit \u00een englez\u0103 \u2013 \u201eTeambuilding\u201d<\/em>. Un film care mi-a \u00eentrecut a\u0219tept\u0103rile, acestea fiind, ce-i drept, foarte sc\u0103zute. \u201eTeambuilding\u201d<\/em> este o satir\u0103 adus\u0103 vie\u021bii de angajat \u00eentr-o corpora\u021bie: neomarxismul care \u00eenv\u0103luie pe nesim\u021bite natura uman\u0103, ascuns de obicei \u00een spatele unor a\u0219a-zise inten\u021bii bune sau reguli de conduit\u0103 superioar\u0103, alienarea social\u0103 \u0219i de sine ridicat\u0103 pe noi culmi, respectiv reiterarea paradigmei de (i)mobilitate social\u0103 \u2013 \u00een plin capitalism. Sistemul tuturor posibilit\u0103\u021bilor, nu-i a\u0219a? Noutatea pe care o propune acest film este antiteza dintre adaptabilitatea oamenilor din diferite regiuni ale Rom\u00e2niei la via\u021ba descris\u0103 mai sus: Oltenia \u2013 Craiova, Bucure\u0219ti, Moldova \u2013 Ia\u0219i \u0219i Ardeal \u2013 Cluj. Dac\u0103 povestea v-a st\u00e2rnit interesul, v\u0103 invit s\u0103 viziona\u021bi filmul. Personal, m-a intrigat viziunea regizoral\u0103, care \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Clujeanul tipic ca omul \u2013 de departe \u2013 cel mai adaptat la aceast\u0103 ideologie de corpora\u021bie. Adic\u0103, \u00een spatele unui compliment de fa\u021bad\u0103, regizorul pune serios la \u00eendoial\u0103 calitatea uman\u0103 a clujenilor (\u0219i a ardelenilor \u00een genere), care sunt acuza\u021bi de tr\u0103darea rapid\u0103 a valorilor \u0219i tradi\u021biilor, \u00een scopul profitului imediat \u2013 at\u00e2t cel b\u0103nesc c\u00e2t \u0219i cel de reputa\u021bie. Sunt clujean, a\u0219adar m-am v\u0103zut obligat s\u0103 reflectez asupra acestei viziuni (pentru mine tulbur\u0103toare), pentru c\u0103 se pare c\u0103 exist\u0103 argumente, cel pu\u021bin de suprafa\u021b\u0103, care \u00eei stau \u00een sprijin.<\/p>\n\n\n\n

Clujul ca exemplu<\/strong><\/p>\n\n\n\n

De c\u00e2nd m\u0103 \u0219tiu, mi-a pl\u0103cut s\u0103 privesc Clujul ca un exemplu pentru rom\u00e2ni: exemplu de dezvoltare, exemplu de cultur\u0103, exemplu de patriotism local (cel pu\u021bin a\u0219a \u00eel percepeam eu, posibil din ra\u021biuni subiective). Ultimii (zeci de) ani au trecut \u00eens\u0103 \u00een lini\u0219te, iar ra\u021biunile pentru care Clujul era\/este privit ca un exemplu tacit, s-au alterat \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103. Totu\u0219i, ce este Clujul ast\u0103zi? R\u0103spunsul standard este: centrul IT-ului rom\u00e2nesc, respectiv capitala studen\u021bimii rom\u00e2ne\u0219ti. \u0218i asta pe bun\u0103 dreptate. \u00cen prezent, aici sunt peste 1.400 de companii IT, care angajeaz\u0103 circa 20.000 de oameni. \u00cen primul r\u00e2nd datorit\u0103 acestei industrii, Cluj-Napoca a devenit ora\u0219ul european cu cea mai mare cre\u0219tere economic\u0103 din ultimii 20 de ani (https:\/\/www.forbes.ro\/banca-mondiala-clujul-inregistrat-cea-mai-rapida-crestere-economica-din-ue-ultimele-doua-decenii-220957<\/a>). Cluj-Napoca dep\u0103\u0219e\u0219te Bucure\u0219tiul \u00een clasamentul global QS al celor mai bune ora\u0219e pentru studen\u021bi, situ\u00e2ndu-se pe locul 122 la nivel global (https:\/\/www.stiridecluj.ro\/social\/cluj-napoca-depaseste-capitala-in-clasamentul-global-qs-al-celor-mai-bune-orase-pentru-studenti<\/a>), respectiv UBB \u2013 Universitatea Babe\u0219-Bolyai este singura universitate rom\u00e2neasc\u0103 de top 1000. (https:\/\/news.ubbcluj.ro\/ubb-singura-universitate-din-tara-prezenta-in-2022-in-prestigiosul-clasament-shanghai-al-universitatilor-lumii\/<\/a>) P\u00e2n\u0103 aici, lucrurile arat\u0103 bine.<\/p>\n\n\n\n

Cum a ajuns Clujul la aceast\u0103 performan\u021b\u0103?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 \u00eencepem povestea cu instaurarea a\u0219a-zisei democra\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Ioan Stoica a lansat Caritas \u00een prim\u0103vara lui 1991, la Bra\u0219ov, ora\u0219ul s\u0103u natal, pentru ca doar peste c\u00e2teva luni s\u0103 mute jocul piramidal la Cluj-Napoca, acolo de unde veneau cei mai mul\u021bi deponen\u021bi. Sistemul care a luat min\u021bile a sute de mii de rom\u00e2ni era n\u0103ucitor: la trei luni dup\u0103 ce depuneai o sum\u0103 de bani, o primeai \u00eenmul\u021bit\u0103 de 8 ori! \u00cen total, orbi\u021bi de posibilitatea unor profituri care s\u0103-i aranjeze pe via\u021b\u0103, rom\u00e2nii au investit peste 1.200 miliarde de lei (aproape un miliard de dolari) \u00eentr-un joc care a func\u021bionat cu aprobarea complice a autorit\u0103\u021bilor. De altfel, se pare c\u0103 sume uria\u0219e s-au \u00eendreptat spre oameni politici \u0219i spre poli\u021bi\u0219ti, care \u00eencasau banii peste r\u00e2nd. Mul\u021bi oameni au sf\u00e2r\u0219it pierz\u00e2ndu-\u0219i economiile, \u00een mare parte cei din restul \u021b\u0103rii. Pe de alt\u0103 parte, zeci de mii de clujeni \u0219i-au luat banii. Asta ca s\u0103 nu mai vorbim de zvonurile cum c\u0103 politicienii nu trebuiau s\u0103 a\u0219tepte cele 3 luni pentru a ridica de 8 ori suma \u2013 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 era adeseori suficient\u0103. O schem\u0103 diferit\u0103, dar cu deznod\u0103m\u00e2nt similar, a fost Banca Privat\u0103 Dacia-Felix, care a falimentat \u00eentr-un timp relativ scurt dup\u0103 \u00eenfiin\u021bare, \u00eendestul\u00e2ndu-i pe cei pu\u021bini, pe spatele economiilor celor mul\u021bi (https:\/\/cronicaromana.net\/2014\/11\/13\/banca-dacia-felix-un-faliment-cu-multe-necunoscute\/<\/a>). Exis\u0103 pove\u0219ti similare cu diferite fonduri de investi\u021bii clujene, care la r\u00e2ndul lor au falimentat.<\/p>\n\n\n\n

Cine a condus Clujul?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu anul 1992, Clujul a fost condus de c\u0103tre Gheorghe Funar, un a\u0219a zis ultra-na\u021bionalist despre care clujenii se amuz\u0103 \u0219i \u00een ziua de ast\u0103zi: modul \u00een care el lupta contra ungurilor vopsind \u00een tricolor b\u0103ncile din toate parcurile ora\u0219ului, \u00een acela\u0219i timp \u00een care au fost retrocedate ilegal unele cl\u0103diri emblematice din centrul Clujului, care \u00een ziua de ast\u0103zi se afl\u0103 \u00een proprietatea Bisericii Maghiare sau a unor fonduri de investi\u021bii maghiare, fiecare dup\u0103 caz, este tragi-comic. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2004, Emil Boc a preluat conducerea (formal\u0103) a Clujului. Emil Boc este un fost \u0219ef (relativ) m\u0103runt de la Uniunea Tineretului Comunist. Boc a beneficiat de dinamica relatat\u0103 mai sus, dar nu a dat niciodat\u0103 dovad\u0103 de anumite valen\u021be de manager de ora\u0219. Modul defectuos de gestionare al bugetului local este certificat \u0219i de condamnarea penal\u0103 a lui Sorin Apostu, cel care a fost desemnat \u00eenlocuitorul lui Boc (de c\u0103tre cel din urm\u0103), \u00een timpul mandatului acestuia de prim-ministru (2009-2011). (Contra)performan\u021bele lui Boc sunt evidente. Clujul este ast\u0103zi singurul mare ora\u0219 din Rom\u00e2nia care nu are o centur\u0103 ocolitoare de \u201eDoamne-Ajut\u0103<\/em>\u201d, un ora\u0219 cu transport \u00een comun defectuos, care nu are metrou, de\u0219i promisiuni \u00een sensul acesta exist\u0103 \u00eenc\u0103 din anii 90 (Clujul de ast\u0103zi este mai aglomerat dec\u00e2t Bucure\u0219tiul), un ora\u0219 condus \u00een mod subteran de oameni care \u00eel au pe Boc la degetul mic \u0219i care se autointituleaz\u0103 Grupul de la Cluj. Unii dintre cei mai boga\u021bi oameni din Rom\u00e2nia sunt clujeni. Doar c\u0103, nu \u00eei cunoa\u0219te\u021bi. Sunt foarte discre\u021bi, iar Bucure\u0219tiul este lipsit de interes pentru ei \u2013 prefer\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i desf\u0103\u0219oare tranzac\u021biile la Viena. Exist\u0103 zvonuri cum c\u0103, de 7 ani, tartorele mi\u0219c\u0103rilor subterane din Cluj este chiar Florian Coldea, care dup\u0103 ce a fost dat afar\u0103 de la SRI, s-a postat \u00een fruntea Grupului de la Cluj (prin \u0219antaj??). Se zvone\u0219te c\u0103, acela\u0219i Coldea, pe care l-am v\u0103zut recent plimb\u00e2ndu-se prin p\u0103durea F\u0103get (locul de tain\u0103 al Clujului), \u00eentr-un trening gri-deschis, se lauda c\u0103 \u201ebrelocul\u201d<\/em> lui se nume\u0219te Boc.<\/p>\n\n\n\n

Care (mai) este substan\u021ba Clujului?<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Aceasta este imaginea sumbr\u0103 a Clujului de ast\u0103zi. Un ora\u0219 capturat de for\u021be nev\u0103zute, o cultur\u0103 golit\u0103 de con\u021binut. Nu cred c\u0103 are rost s\u0103 aduc \u00een vorb\u0103 dezvoltarea imobiliar\u0103 haotic\u0103 din Cluj, care miroase de la o po\u0219t\u0103 a autoriza\u021bii date \u201epe ochi frumo\u0219i\u201d<\/em>. A\u0219 men\u021biona \u00een schimb Untold-ul, festivalul care portretizeaz\u0103 excelent decaden\u021ba (\u0219i dec\u0103derea) cultural\u0103 relativ rapid\u0103 a acestui ora\u0219. Un ora\u0219 greu de istorie \u0219i de cultur\u0103 \u2013 inclusiv cultur\u0103 muzical\u0103. Un festival care a devenit emblema Clujului, dar care nu simbolizeaz\u0103 nimic altceva dec\u00e2t corporatismul neomarxist expus \u00een filmul \u201eTeambuilding<\/em>\u201d. Autosuficien\u021ba decadent\u0103, alienarea de propria cultur\u0103, de semeni \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, de propria persoan\u0103. Un festival cu care elita local\u0103 \u0219i primarul Boc se m\u00e2ndresc, dar care poart\u0103 mirosul \u00een\u021bep\u0103tor al consumului \u0219i traficului de droguri, al minorelor care \u00ee\u0219i fac apari\u021bia, mul\u021bumite de sine, \u00een chilo\u021bi tanga, respectiv al oamenilor care adorm \u00een \u0219an\u021burile Parcului Central (https:\/\/www.stiridecluj.ro\/untold-festival-cluj\/cea-mai-tare-tinuta-de-la-untold-2022-tanga-piele-si-lanturi-foto<\/a>). Untold, festival al c\u0103rui patron este arestat pentru consum \u0219i trafic de droguri (https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/cluj-napoca\/culisele-celui-mai-cunoscut-dosar-de-trafic-de-1935321.html<\/a>). Este \u201etrendy\u201d<\/em> s\u0103 fii clujean. Oamenii din celelalte p\u0103r\u021bi ale t\u0103rii care se stabilesc la Cluj \u00eencep deja s\u0103 copieze accentul \u0219i regionalismele noastre. \u00centrebarea care m\u0103 fr\u0103m\u00e2nt\u0103 este \u00eens\u0103 c\u00e2nd, \u0219i dac\u0103, Clujenii de bun sim\u021b \u00ee\u0219i vor putea rec\u00e2\u0219tiga ora\u0219ul? Vom putea oare s\u0103 ne reafirm\u0103m cultura, \u0219i mai ales s\u0103 ne rec\u0103p\u0103t\u0103m renumele de \u201eoameni faini\u201d<\/em>, de ardeleni care \u00ee\u0219i iubesc \u021bara? Pasivitatea \u0219i delimitarea de anumite preconcep\u021bii nu mai sunt o solu\u021bie \u2013 este timpul s\u0103 ne trezim la realitate. Altfel, vom fi \u00eenghi\u021bi\u021bi de tipul clujeanului prezentat \u00een filmul \u201eTeambuilding\u201d<\/em> \u2013 care este c\u00e2t se poate de real.<\/p>\n\n\n\n

\u201eCultura este arta ridicat\u0103 la un set de credin\u021be\u201d <\/em>\u2013 Thomas Wolfe<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

<\/p>\n

Autor: Andrei Gu\u0219\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

Se spune c\u0103 \u00een via\u021b\u0103, exist\u0103 o disonan\u021b\u0103 \u00eentre modul \u00een care o societate sau un …<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5462,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[7],"tags":[395,1091,405,133,110,1094,1093],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/image00001-1068x1166-1.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-1q8","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5464"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5464"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5466,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5464\/revisions\/5466"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5462"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5464"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=5464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}