{"id":5459,"date":"2022-12-28T10:38:34","date_gmt":"2022-12-28T10:38:34","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=5459"},"modified":"2022-12-28T10:38:38","modified_gmt":"2022-12-28T10:38:38","slug":"tara-te-vrea-prost","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/tara-te-vrea-prost\/","title":{"rendered":"\u021aara te vrea prost"},"content":{"rendered":"\n

Autor: Andrei Gu\u0219\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

De fapt nu \u021bara, ci paradigma lumii occidentale. Iar cum conduc\u0103torii Rom\u00e2niei las\u0103 impresia c\u0103 lupt\u0103 din r\u0103sputeri pentru ca noi s\u0103 ne p\u0103str\u0103m statutul \u0219i renumele de colonie ascult\u0103toare, fi\u021bi siguri c\u0103 aceast\u0103 paradigm\u0103 este \u0219i va fi aplicat\u0103 la noi \u00een \u021bar\u0103 cu asupra de m\u0103sur\u0103. S\u0103 lu\u0103m de pild\u0103 ca studiu de caz domeniul mass-mediei. A patra putere \u00een stat, a\u0219a cum o define\u0219te succint Cozmin Gu\u0219\u0103. \u0218i s\u0103 compar\u0103m calit\u0103\u021bile indispensabile unui jurnalist de succes acum 25 de ani, versus cele de ast\u0103zi. Am aflat de la colegii mei c\u0103 un jurnalist trebuia \u00een mod obligatoriu s\u0103 fie cult. S\u0103 \u00ee\u0219i foloseasc\u0103 imagina\u021bia. S\u0103 fie \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului. S\u0103 aib\u0103 curajul de a pune la \u00eendoial\u0103 status-quo-ul. Iar aceste calit\u0103\u021bi erau necesare, dar nu \u0219i suficiente \u2013 competi\u021bia era acerb\u0103. \u00cen ziua de ast\u0103zi pe de alt\u0103 parte, un jurnalist nu trebuie s\u0103 fie \u00een mod necesar cult pentru a viza succesul, dar cu siguran\u021b\u0103 trebuie s\u0103 promoveze cancel-culture. Nu e musai s\u0103 fie \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului pentru a \u201efi l\u0103sat\u201d<\/em> s\u0103 se adreseze publicului larg, dar \u00een mod cert trebuie s\u0103 prezinte subiectele de importan\u021b\u0103 major\u0103 f\u0103r\u0103 a contrazice \u00een vreun fel status-quo-ul, ideal f\u0103r\u0103 a ad\u0103uga nici m\u0103car o virgul\u0103 \u00een plus \u201enarativului oficial\u201d<\/em>. Obedien\u021ba \u0219i servitudinea au devenit calit\u0103\u021bi indispensabile unui jurnalist, iar dac\u0103 lor li se adaug\u0103 un CV \u201epotrivit\u201d <\/em>\u0219i pu\u021bin talent, succesul este foarte probabil. Este important \u00eens\u0103 ca acest stereotip al jurnalistului de succes \u2013 s\u0103 \u00eel numim \u201eSP\u201d<\/em>, de la Servitorul Puterii<\/em> \u2013 s\u0103 nu care cumva s\u0103 caute adev\u0103ruri care ies din sfera narativului oficial. \u00cen tot cazul, dac\u0103 lui SP \u00eei vin idei \u0219i iese din cuv\u00e2ntul st\u0103p\u00e2nilor, acesta va fi rapid scos pe tu\u0219\u0103, dezgrop\u00e2ndu-i-se un scandal din trecut, pus la naftalin\u0103 pentru o asemenea situa\u021bie. \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ce subiecte vrea\/trebuie s\u0103 ne manipuleze SP? Cazurile Covid-19, respectiv R\u0103zboiul din Ucraina sunt deja mai mult dec\u00e2t evidente. Mai sunt \u00eens\u0103 \u0219i alte teme, aparent secundare, prin care se \u00eencearc\u0103 modelarea omului nou \u2013 pl\u0103m\u0103dit parc\u0103 din plastilin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pa\u0219ii spre minunata lume nou\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n

S\u0103 s\u0103p\u0103m a\u0219adar sub imbatabilele \u201eSlava Urkaini\u201d<\/em> \u0219i \u201eVaccinul este 100% sigur\u201d<\/em>, analiz\u00e2nd c\u00e2teva exemple concrete de comunicare abordate \u00een presa occidental\u0103:<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: motoarele termice polueaz\u0103, \u00eenlocui\u021bi-le cu ma\u0219ini electrice<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: procesul de fabricare a bateriilor este extrem de poluant. O ma\u0219in\u0103 electric\u0103 normal\u0103 (baterie 80 kWh) devine mai pu\u021bin poluant\u0103 dec\u00e2t o ma\u0219in\u0103 cu motor termic normal\u0103 dup\u0103 aproximativ 700.000 km de func\u021bionare. Tesla lui Musk este fabricat\u0103 cu baterii de 200 kWh. (http:\/\/blogs.ulg.ac.be\/damien-ernst\/electric-697612-km-to-become-green-true-or-false\/<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: sc\u0103derea dependen\u021bei de combustibil fosil (proprietatea statelor), cre\u0219terea dependen\u021bei crescut\u0103 de tehnologie (proprietatea big tech).<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: unii scriitori din trecut au fost incorec\u021bi politic. Lucrul corect pe care trebuie s\u0103 \u00eel facem este s\u0103 eradic\u0103m cultura creat\u0103 de c\u0103tre ace\u0219tia<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: este imposibil s\u0103 negi un adev\u0103r imaterial care este s\u0103dit \u00een natura uman\u0103. \u0218i, mai mult, este o mare nedreptate pentru ace\u0219ti scriitori, care sunt \u00een imposibilitatea de a se ap\u0103ra. Fiecare societate din istorie a avut o anumit\u0103 paradigm\u0103 social\u0103, este imposibil s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een trecut \u0219i s\u0103 o schimb\u0103m.<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: oamenii care au cultur\u0103\/valori sunt mai greu de manipulat. Cancel Culture transform\u0103 natura uman\u0103 \u00eendumnezeit\u0103 \u00een ceva profan \u2013 o turm\u0103 de oi u\u0219or de manipulat.<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: afaceri\u0219tii rom\u00e2ni sunt corup\u021bi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: (si) multina\u021bionalele sunt corupte. Un studiu din 2012, care se bazeaz\u0103 pe date de la FMI, a estimat c\u0103 valoarea sumelor ascunse de multina\u021bionale \u00een paradisuri fiscale se situeaz\u0103 \u00eentre 21 \u0219i 31 trilioane<\/strong> de dolari. Primele 10 zece b\u0103nci private din top, inclusiv UBS, Credit Suisse, \u0219i Goldman Sachs au transferat, potrivit estim\u0103rilor, 6,2 trilioane de dolari \u00een paradisuri fiscale doar \u00een anul 2010.<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: cedarea f\u0103r\u0103 prea multe comentarii a resurselor, respectiv a pie\u021belor de desfacere.<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: e\u0219ti \u00een riscul de a te \u00eemboln\u0103vi de boala x, trebuie s\u0103 achizi\u021bionezi medicamentul y.<\/em><\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: \u00een primul \u0219i \u00een primul r\u00e2nd, reclama care apeleaz\u0103 la frica oamenilor este \u00eempotriva legii. Mai departe, foarte multe medicamente nu ne sunt necesare, sau au rate de eficien\u021b\u0103 incerte (inclusiv, sau \u00een primul r\u00e2nd vaccinul anti Covid-19). \u00cen 2000, 8% din adul\u021bi luau cinci sau mai multe medicamente pe zi. \u00cen 20 de ani, aceast\u0103 rat\u0103 s-a dublat.<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: \u00eembog\u0103\u021birea industriei farmaceutice, concentrarea bog\u0103\u021biei.<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: Netflix este cool<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: Netflix este at\u00e2t o cauz\u0103 c\u00e2t \u0219i un efect al alien\u0103rii sociale, respectiv al singur\u0103t\u0103\u021bii. Singur\u0103tatea\/alienarea social\u0103 duc la mai mult consum (exist\u0103 studii). Consum \u00eendreptat spre dorin\u021be, \u0219i nu spre nevoi. Mai mult consum duce la mai mult\u0103 munc\u0103. 12% din americani se trezesc noaptea s\u0103 \u00ee\u0219i verifice emailul. 51% petrec mai mult timp verific\u00e2ndu-\u0219i emailul dec\u00e2t lu\u00e2nd micul dejun. 70% \u00ee\u0219i verific\u0103 emailul or\u0103 de or\u0103 \u00een timpul zilei, respectiv 10% o dat\u0103 la 10 minute.<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: este bine-cunoscut faptul c\u0103 idealul lumii capitaliste presupune o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 care \u00ee\u0219i petrece c\u00e2t mai mult timp (ideal ar fi tot timpul) \u00een scopul muncii, respectiv al consumului.<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: mai nou este mai bun. \u201ePlanificarea insatisfac\u021biei\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: sta\u021bia de pompieri din Livermore posed\u0103 un bec care func\u021bioneaz\u0103 \u00een mod continuu de 116 ani. (https:\/\/www.centennialbulb.org<\/a>) Dac\u0103 exist\u0103 aceast\u0103 tehnologie, de ce noi trebuie s\u0103 ne schimb\u0103m becurile o dat\u0103 la c\u00e2\u021biva ani? \u00cen fond, de ce trebuie s\u0103 schimb\u0103m orice? Progresul este un util variabil<\/em> \u2013 Petre \u021au\u021bea. Ne schimb\u0103m telefoanele o dat\u0103 la 11 luni, 28% din noi (occidentalii) ne schimb\u0103m canapeaua o dat\u0103 la 3 ani. Ne schimb\u0103m partenerul, \u00een medie, o dat\u0103 la 2 ani \u0219i 9 luni. (pentru cei 28%, canapeaua dureaz\u0103 mai mult dec\u00e2t o rela\u021bie). Asta ca s\u0103 nu mai pomenim de propaganda pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea de sine obsesiv\u0103 \u2013 mers la sal\u0103, productivitate la locul de munc\u0103, opera\u021bii estetice etc.<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: Evident, \u00eembog\u0103\u021birea celor pu\u021bini, pe spatele muncii\/consumului celor mul\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Comunicare<\/strong>: nu este \u00een regul\u0103 s\u0103 folosim bani lichizi<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103r ascuns<\/strong>: Plata cu bani cash provoac\u0103 durere real\u0103. Acest fapt (izbitor de evident pentru oricine a folosit\/folose\u0219te bani lichizi) a fost demonstrat \u00een urma unui experiment \u2013 plata cu bani lichizi declan\u0219eaz\u0103 un efect neurologic care provoac\u0103 durere real\u0103. Conform acestui experiment, condus de c\u0103tre Drazen Prelec (neuropsiholog s\u00e2rb de la MIT), din punct de vedere psihologic, costul pentru cheltuirea unui dolar de pe cardul de credit este de numai 50 de cen\u021bi, pentru c\u0103 sim\u021bim pl\u0103cerea cump\u0103r\u0103rii f\u0103r\u0103 durerea aferent\u0103 desp\u0103r\u021birii de bani lichizi. (https:\/\/www.researchgate.net\/publication\/233496571_Always_Leave_Home_Without_It_A_Further_Investigation_of_the_Credit-Card_Effect_on_Willingness_to_Pay<\/a>)<\/p>\n\n\n\n

Efect vizat<\/strong>: transferul controlului maselor monetare din m\u00e2inile b\u0103ncilor (\u0219i chiar ale guvernelor) \u00een m\u00e2inile companiilor big tech.<\/p>\n\n\n\n

Acestea sunt doar c\u00e2teva exemple de subiecte pe care SP vi le comunic\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eens\u0103 \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului, s\u0103 aib\u0103 curajul s\u0103 pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 status-quo-ul, sau m\u0103car s\u0103 fie informat. Iar dac\u0103 SP este informat (\u0219i probabil c\u0103 este), atunci \u00een mod cert SP nu ac\u021bioneaz\u0103 \u00een bun\u0103-credin\u021b\u0103. Cu toate acestea, SP reu\u0219e\u0219te s\u0103 \u00ee\u0219i continue activitatea, \u00eentruc\u00e2t el este aservit narativului oficial \u0219i astfel, protejat.<\/p>\n\n\n\n

Timorarea genera\u021biei mele<\/strong><\/p>\n\n\n\n

L\u0103s\u00e2ndu-l \u00eens\u0103 pe acest SP \u00een plata Domnului, totu\u0219i \u00een aer planeaz\u0103 mirosul unei frici generalizate. Genera\u021bia mea este complet bulversat\u0103. Pare c\u0103 se \u00eencearc\u0103 timorarea acestei genera\u021bii. Asta ca s\u0103 nu mai vorbim de prostirea ei, pentru c\u0103 acest demers nu ar fi ceva nou. Nici una dintre virtu\u021bile cardinale, pruden\u021ba, justi\u021bia, t\u0103ria \u0219i cump\u0103tarea, nu mai sunt considerate virtu\u021bi. In cel mai bun caz, sunt forme f\u0103r\u0103 fond. Virtu\u021bi ale genera\u021biei mele (\u0219i nu numai) au devenit ignoran\u021ba, la\u0219itatea, supunerea \u0219i excesul. Iar faptul c\u0103 aceste defecte damnabile sunt considerate \u00een mod tacit virtu\u021bi duce la o alienare exacerbat\u0103 a persoanelor cu bun sim\u021b din genera\u021bia t\u00e2n\u0103r\u0103. C\u00e2t despre anul ce va veni, nu ni se ofer\u0103 niciun motiv de a fi mai optimi\u0219ti. Temele majore, cum ar fi s\u0103r\u0103cirea accelerat\u0103 a Europei, absurditatea continu\u0103rii r\u0103zboiului din Ucraina \u00een lipsa oric\u0103rei tentative reale de negociere, pericolele care rezid\u0103 din concentrarea tot mai accentuat\u0103 a bog\u0103\u021biilor \u00een m\u00e2inile c\u00e2torva oameni, simultan cu trecerea tacit\u0103 a umanit\u0103\u021bii, de la natur\u0103 \u00eendumnezeit\u0103 la omul nou, niciuna dintre aceste teme nu este abordat\u0103 de c\u0103tre SP. Probabil c\u0103 nu vom con\u0219tientiza acest dezastru p\u00e2n\u0103 nu vom ajunge la fundul sacului \u2013 sau la fundul cardului.<\/p>\n\n\n\n

\u201eAh ce frumos<\/em><\/p>\n\n\n\n

Viitorul luminos<\/em><\/p>\n\n\n\n

li se-arata celor idioti<\/em><\/p>\n\n\n\n

Deci fii supus<\/em><\/p>\n\n\n\n

fata de cel mai sus pus<\/em><\/p>\n\n\n\n

Nu uita ca tara te vrea prost!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n

Sarmalele reci \u2013 \u201e\u021aara te vrea prost<\/em>\u201d<\/p>\n\n\n\n

P.S. \u201eVia\u021ba este grea. Dac\u0103 e\u0219ti prost, e \u0219i mai grea\u201d<\/em> \u2013 John Wayne<\/p>\n\n\n\n

P.P.S. \u201eDac\u0103 ai o problem\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 o rezolvi, dar niciodat\u0103 s\u0103 nu te \u00eengrijorezi. \u00cengrijorarea nu rezolv\u0103 nimic\u201d<\/em> \u2013 Ernest Hemingway<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

<\/p>\n

Autor: Andrei Gu\u0219\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n

<\/p>\n

<\/p>\n

De fapt nu \u021bara, ci paradigma lumii occidentale. Iar cum conduc\u0103torii Rom\u00e2niei l…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":5462,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5],"tags":[395,146,341,110],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2022\/12\/image00001-1068x1166-1.jpeg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-1q3","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5459"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=5459"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5459\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":5463,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/5459\/revisions\/5463"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/5462"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=5459"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=5459"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=5459"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=5459"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}