{"id":501,"date":"2014-04-29T15:52:45","date_gmt":"2014-04-29T15:52:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=501"},"modified":"2014-04-29T15:52:45","modified_gmt":"2014-04-29T15:52:45","slug":"radu-80","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/radu-80\/","title":{"rendered":"RADU – 80"},"content":{"rendered":"

Radu-Anton Maier – pictor, grafician \u0219i desenator – unul dintre principalii exponen\u021bi ai “Genera\u021biei explozive” din Rom\u00e2nia anilor\u00a0\u00a0 \u201960-\u201970, face parte din elita arti\u0219tilor plastici, care au trasat linii distincte \u00een avangarda european\u0103. Propriul sistem de simboluri penduleaz\u0103 \u00eentre universuri arhetipale, concurate de atmosfere vizionare \u0219i laitmotive de factur\u0103 oniric\u0103, dezvoltate \u00een subtile metafore narative.\u00a0<\/span><\/p><\/blockquote>\n

Radu-Anton Maier\u00a0(Radu este numele cu care figureaz\u0103 pe pia\u021ba interna\u021bional\u0103) s-a n\u0103scut \u00een 28 aprilie la Cluj. A urmat \u00a0Academia de Art\u0103 din ora\u0219ul natal, unde i-a avut ca profesori pe cunoscu\u021bii arti\u0219ti\u00a0 Theodor Harsia, Petre Abrudan, Alexander Mohi, Aurel Ciupe,\u00a0apoi \u00een Bucure\u0219ti, ca discipol al lui Corneliu Baba, \u0219i-a des\u0103v\u00e2r\u0219it me\u0219te\u0219ugul compozi\u021biilor figurative \u0219i al portretelor. A fost o perioad\u0103 \u00een care l-a preocupat chipul omenesc, c\u0103ut\u00e2nd linii distincte, relevante, fiind atras de zugr\u0103virea unor personalit\u0103\u021bi cu tr\u0103s\u0103turi intelectuale deosebite.<\/span><\/p>\n

Realismul socialist cu tabu-urile absurde \u0219i constr\u00e2ngerile ideologice, cu interzicerea cunoa\u0219terii \u0219i altor expresii artistice, a fost respins de Radu-Anton Maier \u00een numele libert\u0103\u021bii de crea\u021bie.\u00a0\u00cen 1964 ob\u021bine o burs\u0103, oferit\u0103 de c\u0103tre Academia “Pietro Vanucci” din Perugia, care \u00eel ajut\u0103 s\u0103 ia contact direct cu arta european\u0103 si, datorit\u0103 profesorului Gaetan Bianchi, \u0219i-a \u00eensu\u0219it o serie de tehnici moderne care l-au ajutat s\u0103 exprime, cu mijloace adecvate, simbolurile plastice ale tr\u0103s\u0103turilor sale interioare, s\u0103 caute, prin imagini, m\u0103rturisirea acestor sim\u021buri \u0219i dincolo de cercul con\u0219tiin\u021bei. I se ofer\u0103 alte burse \u00een occident, pe care autorit\u0103\u021bile de la Bucure\u0219ti nu le aprob\u0103, si, astfel, Radu Maier se vede constr\u00e2ns s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Rom\u00e2nia \u00een 1967 \u0219i s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Germania.<\/span><\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la debut, pictorul \u0219i-a propus s\u0103 studieze \u0219i s\u0103 reprezinte p\u0103r\u021bi ale corpului uman, mai cu seam\u0103 cele care recepteaz\u0103 sau r\u0103spund incita\u021biilor din jur, asociindu-le printr-o arborescen\u021b\u0103 de leg\u0103turi de laborator cu elemente biologice sau vegetale. Nu era vorba de decerebraliz\u0103ri clinice, ci de un mesaj grav, al unor lumi posterioare cu aspect \u0219i coresponden\u021be de profunzime. Tablourile sale transmiteau previziunea unor universuri \u00een primejdie, posibilitatea unui cataclism dup\u0103 care asocia\u021biile formale \u0219i de con\u021binut vor urma necesit\u0103\u021bi \u0219i legi naturale str\u0103ine realit\u0103\u021bii imediate.<\/span><\/p>\n

Critici de prestigiu ca Erich Pfeiffer-Belli \u0219i G\u00fcnter Ott, au comparat peisajele lui Radu Maier cu aspectul unei naturi fantastice la care se poate deslu\u0219i o singur\u0103tate \u00eencremenit\u0103, dimensiune a singur\u0103t\u0103\u021bii care \u00eel va urm\u0103ri de-a lungul \u00eentregii sale cariere. Radu Maier porne\u0219te de la o structurare premeditat\u0103 a reprezentan\u021belor, cuplat\u0103 cu o recuzit\u0103 foarte modern\u0103 de simboluri.\u00a0Cercul nostalgiilor metafizice i s-a l\u0103rgit considerabil peregrin\u00e2nd \u00een \u021b\u0103ri din perimetrul mediteranean, ca Italia, Grecia, Turcia, Tunisia, Algeria, Maroc, \u00een care a realizat \u0219i admirabile filme documentare. \u00cen urma voiajelor sale mediteraneene, atras de peisajele sobre, de aciditatea lor pustiitoare, transpun\u00e2nd pe p\u00e2nz\u0103 piatra, nisipul \u0219i v\u00e2nturile, \u00eenaint\u00e2nd c\u0103tre un orizont tot mai \u00eendep\u0103rtat, a \u00eent\u00e2lnit \u0219i nefiin\u021ba, neantul. Astfel a zugr\u0103vit neputincioasele \u0219i \u00eend\u00e2rjitele ruine ale vechilor Civiliza\u021bii, semnele celor care au tr\u0103it c\u00e2ndva \u0219i au p\u0103r\u0103sit p\u0103m\u00e2ntul cu mult \u00eenaintea mor\u021bii \u00eenf\u0103ptuirilor lor \u00een piatr\u0103 sau \u00een cuv\u00e2nt. Civiliza\u021bia greac\u0103, cea roman\u0103, cea bizantin\u0103, ale c\u0103ror coloane, portaluri \u0219i portele ne vorbesc de n\u0103zuin\u021be nobile, apar cople\u0219ite de prefacerile uria\u0219e ale universului, interpretate \u0219i ca \u00eenceputurile unei posibile rena\u0219teri.<\/span><\/p>\n

Mai ales \u00een fazele de dup\u0103 1980 Radu Maier \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte cu prec\u0103dere aceste m\u0103rturii ale spiritului european, care ilustreaz\u0103 nu numai structura unui mod de g\u00e2ndire, dar \u0219i excelen\u021ba unor simboluri, \u00eenfrumuset\u00e2nd realitatea lumii. Pictorul rom\u00e2n propune cu luciditate un r\u0103spuns la o problem\u0103 care implic\u0103 \u00eensu\u0219i existen\u021ba omului ca atare, cu mijloace de o sobr\u0103 expresivitate, influen\u021bat de inciziile sticloase \u0219i sonoritatea pur\u0103 a muzicii de camer\u0103 (ciclurile “Oglindire”, “Apus de soare”, “Arcade”).\u00a0O serie important\u0103 din crea\u021bia artistului,\u00a0“Laguna malata”, adic\u0103 Laguna bolnav\u0103, con\u021bine\u00a0un ciclu de tablouri \u00eenchinate Vene\u021biei \u0219i lagunei vene\u021biene, reprezentate prin peisaje cu \u00eentinderi infestate de putreziciuni, cu un soare ro\u0219u oglindindu-se \u00een undele moarte, animate doar de jocul petelor de culoare, str\u00e2ng\u00e2ndu-se \u0219i l\u0103rg\u00eendu-se dup\u0103 unduirea lene\u0219\u0103 a apelor. \u00cen prim plan iese contrastul dintre o Vene\u021bie \u00eempodobit\u0103 de dantel\u0103riile luminoase ale fa\u021badelor \u0219i capcana \u00eentunecat\u0103 a mla\u0219tinilor din jur, prevestirea sf\u00e2rsitului unei p\u0103r\u021bi de lume.\u00a0<\/span><\/p>\n

Tablourile inspirate din desele c\u0103l\u0103torii \u00een Egipt, inf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 \u00een imagini diferite vechea \u021bar\u0103 a piramidelor, red\u00e2nd nuan\u021bele fine ale nisipurilor b\u0103t\u00e2nd \u00een galben-cenu\u0219iu \u0219i lini\u0219tea nesf\u00e2r\u0219it\u0103, accentuat\u0103 de absen\u021ba oric\u0103ror inciden\u021be, de amenin\u021barea furtunilor mereu prezente dincolo de orizont, tablourile zugr\u0103vite \u00een orele \u00een care soarele r\u0103sare sau apune, departe de lumina crud\u0103 a zilei, ce \u0219tergea orice contur \u0219i gone\u0219te orice culoare.\u00a0Din studiile preg\u0103titoare pentru o mare Compozi\u021bie se remarcau dou\u0103 p\u00e2nze, pe fiecare fiind \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate dou\u0103 coloane puternice, cu inscrip\u021bii egiptene, ce se \u00eenscriau pe \u00eentreaga verticalitate. Era vorba despre apusul simbolic al unor mari culturi ce s-au succedat \u00een via\u021ba lumii \u0219i au produs aceste venerabile vestigii.<\/span><\/p>\n

Elementul vegetal\u00a0joac\u0103 un rol important \u00een universul pictural al lui Radu-Anton Maier. Ciclul florilor este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 mari categorii creatoare: “Multiflora<\/em>” \u0219i “Magna<\/em> cum<\/em> florae<\/em>“. \u00cen locul orchestra\u021biei elementelor de compozi\u021bie, imaginile florale v\u0103desc o substan\u021bializare lucid\u0103, cu \u00a0subtilit\u0103\u021bi cromatice \u0219i acorduri pu\u021bin obi\u0219nuite. Tonurile reci domin\u0103 \u0219i disonan\u021bele merg p\u00e2n\u0103 la limita suportabilului. Radu Maier se las\u0103 sedus de vraja culorilor, \u00a0invers\u00e2ndu-le algebric prin asumarea riscurilor unei exalt\u0103ri.<\/span><\/p>\n

Criticul de art\u0103 Mircea \u021aoca a descoperit \u00een picturile artistului clujean “lucr\u0103ri de o viziune sintetic\u0103, de neconfundat, artistul ajung\u00e2nd la maturitate deplin\u0103, cu o etalare neostentativ\u0103 a \u00eenregistr\u0103rilor \u0219i interpret\u0103rilor”<\/em>. \u00cen general, arta lui Radu Maier urmeaz\u0103 un laborios \u0219i puternic proces de dezvoltare, exprim\u00e2nd realizarea unor n\u0103zuin\u021be obiectivate \u00een imagini noi, nu \u00een conflict cu cele precedente, ci continu\u00e2ndu-le cu noi valen\u021be ale unei structuri stabile. \u00cen arta lui Radu Maier continuitatea constituie un fir ne\u00eentrerupt, \u00eembog\u0103\u021bit cu experien\u021be \u0219i noi modalit\u0103\u021bi de expresie.<\/span><\/p>\n

\u00cen\u0103l\u021barea edificiului s\u0103u artistic se face pe un temei ale c\u0103rei rezisten\u021be valorice au fost deja probate \u0219i pre\u021buite. F\u0103r\u0103 a se l\u0103sa sedus de formulele extravagante ale unor curente ap\u0103rute peste noapte, f\u0103r\u0103 alt\u0103 justificare dec\u00e2t a nostalgiei dup\u0103 scandal \u0219i, implicit, dup\u0103 reclam\u0103, Radu-Anton Maier \u00eenainteaz\u0103 cu perseveren\u021b\u0103 pe propriul s\u0103u drum, pentru a descoperi noi fa\u021bete ale unor tulbur\u0103toare realit\u0103\u021bi posibile.<\/span><\/p>\n