{"id":488,"date":"2014-04-29T15:27:45","date_gmt":"2014-04-29T15:27:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=488"},"modified":"2014-04-29T21:04:22","modified_gmt":"2014-04-29T21:04:22","slug":"un-itinerariu-posibil-de-la-predappio-la-ilya-murometz","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/un-itinerariu-posibil-de-la-predappio-la-ilya-murometz\/","title":{"rendered":"Un itinerariu posibil: de la Predappio la Ilya Murometz"},"content":{"rendered":"

Trebuie s\u0103 m\u0103rturisim, de la bun \u00eenceput, c\u0103 am stat mult\u0103 vreme la \u00eendoial\u0103 dac\u0103 s\u0103 scriem sau nu prezentele r\u00e2nduri, dup\u0103 cum ne-am hot\u0103r\u00e2t cu greu \u00een ce limb\u0103 s\u0103 ne exprim\u0103m. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103 am optat pentru un text scris \u00een rom\u00e2ne\u0219te, socotind \u2013 sper\u0103m, pe bun\u0103 dreptate \u2013 c\u0103 problematica abordat\u0103 \u021bine mai degrab\u0103 de cultura \u0219i de istoria noastr\u0103, dec\u00e2t de morfologia \u0219i de evolu\u021bia altor zone ale Europei. Despre ce este vorba? Cum se \u0219tie, dac\u0103 nu de toat\u0103 lumea, atunci cel pu\u021bin de cunosc\u0103torii biografiei lui Alexandru Marcu, marele italienist rom\u00e2n a f\u0103cut, \u00een anul 1937, o vizit\u0103 \u00een Italia, \u00eemprejurare \u00een care a ajuns \u0219i la Predappio, satul \u00een care a copil\u0103rit Benito Mussolini. Etapele acestei c\u0103l\u0103torii, care a culminat cu vizita \u00een locurile \u00een care s-a format, ca om, conduc\u0103torul de atunci al Italiei, au fost descrise pe larg \u00eentr-o evocare \u2013 destul de \u021beap\u0103n\u0103 \u0219i de solemn\u0103 \u2013 pe care \u00eenv\u0103\u021batul rom\u00e2n a publicat-o, ca separatum<\/em>, \u00een 1940, \u00een tipografia Monitorului Oficial, sub titlul Predappio<\/em>. Mussolini,<\/em> \u0219i a reluat-o, \u00een 1942, \u00een cunoscutul s\u0103u volum Aspecte italiene. <\/em>Acesta este \u0219i anul \u00een care poetul Geo Dumitrescu l-a descoperit, prin \u00a0redac\u021biile bucure\u0219tene, pe t\u00e2n\u0103rul Marin Preda, pe atunci un jurnalist f\u0103r\u0103 bani, pe care l-a ajutat s\u0103 intre corector la ziarul \u201eTimpul\u201d. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een numerele din 15 \u0219i 16 aprilie ale aceleia\u0219i publica\u021bii, Marin Preda a reu\u0219it s\u0103 publice povestirea Salc\u00e2mul<\/em>, care va fi topit\u0103 \u00een structura romanului Morome\u021bii<\/em>, din 1955, precum \u0219i schi\u021bele Calul<\/em> \u0219i La c\u00e2mp<\/em>, care vor intra \u00een volumul de debut al prozatorului, \u00cent\u00e2lnirea din p\u0103m\u00e2nturi<\/em>, 1948. Prin urmare, anul \u00een care ap\u0103rea pentru a doua oar\u0103 Predappio. Mussolini<\/em>, \u00eentr-ocarte a lui Alexandru Marcu, este \u0219i acela \u00een care t\u00e2n\u0103rului Marin Preda \u00eei ap\u0103reau, \u00eentr-un ziar, c\u00e2teva proze care se vor dovedi hot\u0103r\u00e2toare nu numai pentru cariera sa literar\u0103, ci \u0219i pentru istoria literaturii rom\u00e2ne.<\/span><\/p>\n

Toate cele de mai sus \u00een condi\u021biile \u00een care, \u00een 1948, \u00een acela\u0219i volum \u00cent\u00e2lnirea din p\u0103m\u00e2nturi <\/em>apare pentru prima oar\u0103 \u0219i numele Moromete<\/em>, greu de explicat \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 Iorgu Iordan l-a derivat dintr-un regionalism oltenesc moromete<\/em>, ca variant\u0103 a lui molomete<\/em> (< adj. moale<\/em>), \u00eensemn\u00e2nd \u2018om lene\u0219\u2019, posibilitate argumentat\u0103 \u0219i prin derivatul regresiv Nil\u0103 <\/em>(< D\u0103nil\u0103<\/em>), prezent \u00een textul respectivului roman (Iordan 1983: s. v.). Dac\u0103 acesta va fi fiind adev\u0103rul, \u00eemprejurarea e, \u00een opinia noastr\u0103 (ca \u0219i a altora), greu de stabilit. Important r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103, \u00een polemica post-revolu\u021bionar\u0103 iscat\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu originea antroponimului Moromete<\/em> a intervenit mult\u0103 lume, \u00eentre care \u0219i regretatul Mircea Iorgulescu, printr-un articol din Dilema,<\/em> 2001, nr. 416, care a provocat reac\u021bia, oarecum gr\u0103bit\u0103, a unui critic mai t\u00e2n\u0103r (Pecican 2001:13). Mircea Iorgulescu a revenit asupra subiectului, \u00een num\u0103rul 420 al Dilemei<\/em>, provoc\u00e2nd o nou\u0103 replic\u0103 a confratelui s\u0103u care, \u00een num\u0103rul 60, din 2001, al revistei Observator cultural<\/em>, a \u00eencercat chiar s\u0103 aprofundeze estetic chestiunea spinoas\u0103 a motiv\u0103rii apari\u021biei neobi\u0219nuitului nume de text \u00een literatur\u0103. \u00cen acest fel s-a conturat necesitatea analizei temeinice a unui subiect bucluca\u0219, care p\u00e2n\u0103 atunci fusese rar abordat sau fusese inten\u021bionat trecut cu vederea, ca marginal \u0219i neimportant. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ceea ce conteaz\u0103 este c\u0103 problema a fost pus\u0103 \u0219i c\u0103 ea nu a mai putut fi ascuns\u0103 sub pre\u0219 ori pitit\u0103 \u00een zona b\u00e2rfelor \u0219i a idiosincraziilor personale, eventual ca un apendice al marilor rivalit\u0103\u021bi ale unui anume timp istoric. Ne referim, de bun\u0103 seam\u0103, la dihonia dintre Marin Preda \u0219i Eugen Barbu, neagreat\u0103 de P.C.R., tocmai de aceea surd\u0103, pu\u021bin cunoscut\u0103 \u201emarilor mase de cititori\u201d, care n-au avut ocazia s\u0103 citeasc\u0103 un interviu cum este cel dat de Eugen Barbu, \u00een 1984, unei obscure publica\u021bii din Foc\u0219ani, \u00een care autorul Gropii<\/em> \u00ee\u0219i permitea s\u0103 afirme ceva ce nu mai fusese spus p\u00e2n\u0103 atunci niciodat\u0103 cu voce tare: \u201ecam rusesc , vezi, [acest] Ilya Murome\u021b, care st\u0103 pe \u0219an\u021b \u0219i vorbe\u0219te pe al\u021bii de r\u0103u\u201d (Barbu 1984: 1773).<\/span><\/p>\n

Evident c\u0103, \u00een ultimii ani, spinoasa problem\u0103 a originii antroponimului Moromete<\/em> a putut ispiti \u0219i mai mul\u021bi cercet\u0103tori, mai ales c\u0103, acum, c\u00e2nd era voie, filia\u021bia etimologic\u0103 a numelui putea fi urm\u0103rit\u0103 cu claritate, de\u0219i nu \u0219i sine ira et studio.<\/em> Astfel, \u00een 2006, un anume N. Georgescu, f\u0103r\u0103 faim\u0103 de mare studios al operei lui Marin Preda, a semnat \u00een Bucovine literar\u0103<\/em>, de la Suceava, un articol cu titlu foarte bine g\u0103sit, Numele ca un g\u00e2rbaci peste fa\u021b\u0103…<\/em>, de natur\u0103 s\u0103 dea insomnii multora dintre criticii cu morg\u0103 \u0219i \u0219taif care au evitat, de-a lungul vremii, s\u0103 se exprime pe un atare subiect. Dar cazul cel mai interesant r\u0103m\u00e2ne acela al t\u00e2n\u0103rului universitar pite\u0219tean Cristinel Munteanu care, \u00eentr-o extrem de doct\u0103 interven\u021bie, pune problema \u00een termeni de-a dreptul detectivi\u0219ti, d\u00e2nd un bun exemplu de pasiune \u0219i de implicare profesional\u0103. Dup\u0103 domnia sa, totul se leag\u0103 de publicarea, \u00eentr-un num\u0103r din iulie 1922, din \u021aara noastr\u0103<\/em>, a lui Octavian Goga, a unei nuvele semnate de Ion Gorun, Salc\u00e2mul<\/em>, concomitent cu un articol al lui Octavian Goga, Ilia Murumetz<\/em>, dedicat rom\u00e2nilor basarabeni, text reluat \u00een Mustul care fierbe<\/em> (1927), cu titlul Povestea lui Ilie Murometz.<\/em> Astfel \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 Marin Preda a consultat o colec\u021bie a publica\u021biei \u021aara noastr\u0103<\/em>, cel mai probabil pe vremea \u00een care a fost elev al \u0218colii Normale din Abrud, \u00een 1937, este posibil ca numele prozei publicate aici, \u00een vara lui 1922, de c\u0103tre Ion Gorun, s\u0103-i fi sugerat titlul Salc\u00e2mul, <\/em>ales pentru o povestire pe care o va publica \u00een 1942. Tot a\u0219a, prin lectura unui articol publicat acolo de Octavian Goga, este posibil ca Marin Preda s\u0103 fi aflat despre existen\u021ba unui \u201ebogat\u00e2r\u201d medieval ucrainian, originar din vechea a\u0219ezare chievean\u0103 cu nume fino-ugric Morom,<\/em> cunoscut sub numele de Ilya Murometz<\/em>, care s-a remarcat prin prozelitismul s\u0103u ortodox \u0219i a fost canonizat de biserica rus\u0103 \u00een 1643. Adic\u0103 pe vremea \u00een care unul din Movile\u0219ti scria, la Kiev, M\u0103rturisirea ortodox\u0103<\/em>, iar la Ia\u0219i se \u021binea un sinod care a abordat deschis chestiunea nevoii unei mobiliz\u0103ri doctrinare a ortodoxiei, aflat\u0103 \u00een plin conflict cu reforma calvin\u0103 \u0219i luteran\u0103.<\/span><\/p>\n

Ca o ironie a sor\u021bii, iat\u0103 unde ne poate aduce nevoia de a explica un \u201enume \u00eensemnat pe-o carte\u201d, cum ar fi spus Tudor Arghezi, el \u00eensu\u0219i purt\u0103torul unui pseudonim literar greu de explicat, despre care s-a spus inclusiv c\u0103 une\u0219te numele a dou\u0103 personaje din Vechiul testament<\/em> (Arie<\/em> \u0219i Ghezie<\/em>). Dar, pentru c\u0103 lucrurile pot fi chiar mai complicate dec\u00e2t se poate \u00een mod obi\u0219nuit presupune, se cuvine s\u0103 amintim \u0219i c\u0103 faimosul antroponim slav Murometz<\/em> a avut un destin de sine st\u0103t\u0103tor, de\u0219i mai pu\u021bin cunoscut rom\u00e2nilor, cu at\u00e2t mai pu\u021bin Europei Occidentale. Astfel, \u00een 1912, deci pe vremea \u00eemp\u0103ra\u021bilor ru\u0219i, \u00eenainte de revolu\u021bia comunist\u0103, Igor Sikorsky, despre care lumea \u0219tie c\u0103 este inventatorul elicopterului, a \u00eenceput construirea, \u00eentr-o fabric\u0103 de material rulant din Sankt Petersburg, a celui dint\u00e2i aeroplan plurimotor din istorie, de fapt a primului bombardier strategic folosit \u00een r\u0103zboaie, pe care l-a numit, \u00een 1913, Marele baltic<\/em>, apoi Viteazul rus<\/em> \u0219i, din 11 decembrie 1914, Ilya Murometz<\/em>. Iar acesta este avionul cu care, pe 4 iunie 1914, s-a efectuat \u0219i primul zbor f\u0103ra escal\u0103 \u00eentre Moscova \u0219i Kiev, iar apoi, \u00eentre 1921-1922, au fost ini\u021biate zborurile de croazier\u0103 ale avia\u021biei ruse \u00eentre Moscova \u0219i Sevastopol. S\u0103 nu uit\u0103m, fapt simtomatic, c\u0103 acelea\u0219i avioane au servit cu succes sovietelor inclusiv \u00een Cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, pe vremea ofensivei din vara anului 1941, c\u00e2nd au bombardat cu succes unit\u0103\u021bile de tancuri ale armatei germane. Adic\u0103 \u00eentr-o vreme \u00een care \u0219i t\u00e2n\u0103rul scriitor Marin Preda lucra la c\u00e2teva texte importante pentru viitoare sa carier\u0103 literar\u0103.<\/span><\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, dac\u0103 explica\u021bia numelui unuia dintre marile romane ale lui Marin Preda se dovede\u0219te \u0219i azi, s-o spunem c\u00e2t se poate de clar, problematic\u0103, deoarece nu sunt limpezi ra\u021biunile pentru care autorul a apelat, \u00een calitate de \u201enume de text\u201d, la un antroponim at\u00e2t de neobi\u0219nuit, pentru care motiv ar trebui s\u0103 abandon\u0103m interpretarea secven\u021bial\u0103 \u0219i con-textual\u0103 a intitul\u0103rii \u201elumii inventate\u201d a acestui roman, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 una dintre cele mai complexe crea\u021bii ale literaturii rom\u00e2ne? Este \u0219i ceea ce ne-am \u00eeng\u0103duit, \u00eentr-un text \u00een care am lansat inten\u021bionat o \u00eentrebare legitim\u0103, referitoare la ra\u021biunile pentru care apare, \u00een acest roman, una dintre scenele cele mai cunoscute, aceea \u00een care \u021b\u0103ranii dezbat chestiunea spinoas\u0103 a formelor de guvernare, \u00een \u201epoiana lui Iocan\u201d, adev\u0103rat\u0103 agora modern\u0103, pe m\u0103sura unui timp care \u00eencepea \u201es\u0103 nu mai aib\u0103 r\u0103bdare\u201d. C\u0103ci, s\u0103 nu uit\u0103m, Morome\u021bii <\/em>con\u021bine relatarea unor evenimente petrecute \u00eentr-o perioad\u0103 tragic\u0103 din istoria Europei, c\u00e2nd se adunau norii de furtun\u0103 ai unei mari conflagra\u021bii, determinat\u0103 de apari\u021bia unei conjuncturi socio-politice f\u0103r\u0103 precedent, care va schimba fa\u021ba lumii. Iar \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri \u00eendoiala fundamental\u0103 a contemporanilor putea fi sintetizat\u0103 \u0219i printr-o \u00eentrebare, de bun\u0103 seam\u0103 retoric\u0103, de\u0219i aparent nevinovat\u0103, ingenu\u0103, pus\u0103 viitorului, c\u00e2t\u0103 vreme nimeni nu avea cum s\u0103 \u0219tie unde se va ajunge: \u201eCum po\u021bi, domnule, s\u0103 conduci f\u0103r\u0103 opozi\u021bie?\u201d<\/span><\/p>\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem, \u00eens\u0103, la Alexandru Marcu \u0219i la voiajului s\u0103u la Predappio, f\u0103cut \u00een 1937. Situat\u0103 la circa cincisprezece kilometri de Forl\u00ec, localitatea ajunsese pe acea vreme s\u0103 \u00eenglobeze \u0219i a\u0219ezarea vecin\u0103 Dovia, casa familiei Mussolini afl\u00eendu-se, a\u0219a cum arat\u0103 \u0219i fotografiile din anii \u201930, \u00eentr-o pozi\u021bie retras\u0103, printre ogoare \u0219i vii, \u00eentr-o zon\u0103 numai bun\u0103 pentru a g\u0103zdui o fier\u0103rie. Acesta este \u0219i locul pe care l-a vizitat italienistul rom\u00e2n, impresionat de personalitatea ducelui, dar \u0219i de aceea a tat\u0103lui s\u0103u, Alessandro, care repara c\u0103ru\u021be \u0219i potcovea cai, schimb\u00e2nd idei politice cu mu\u0219terii s\u0103i, ca \u201enotabilitate, […] \u00een lumea socialist\u0103 a comunei\u201d (Marcu 1940: 5). Dealtfel, a\u0219a se explic\u0103 \u0219i prenumele dat de Alessandro, la na\u0219tere, fiului s\u0103u, Benito,<\/em> care trimite la Benito Ju\u00e1rez (1806\u20131872), lider socialist \u0219i pre\u0219edinte al Mexicului pe vremea lui Emiliano Zapata \u0219i Pancho Villa. S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 tat\u0103l ducelui fusese un fervent adept al ideilor socialiste, pe care le-a promovat c\u00e2t a putut, ca, de altfel, \u0219i fiul s\u0103u, care \u0219i-a \u00eenceput activitatea politic\u0103 sub auspiciile socialismului doctrinar, pe care l-a promovat \u0219i ca ziarist, calitate \u00een care s-a \u0219i remarcat, \u00een redac\u021bia ziarului Avanti.<\/em><\/span><\/p>\n

Casa, construit\u0103 din piatr\u0103 fasonat\u0103, pe dou\u0103 nivele, r\u0103m\u00e2ne tipic\u0103 pentru arhitectura septentrional\u0103 italian\u0103 a \u00eenceputului de secol al XX-lea. Ea posed\u0103 dou\u0103 intr\u0103ri largi, una la parter, alta, sus\u021binut\u0103 de sc\u0103ri care conduc la etaj, fapt ce explic\u0103 \u0219i poten\u021biala dubl\u0103 \u00eentrebuin\u021bare a \u00eentregii cl\u0103diri, ca locuin\u021b\u0103 \u0219i ca loc de munc\u0103. Spa\u021biul din fa\u021b\u0103, ocrotit de edificiul \u00een form\u0103 de L, este c\u00e2t se poate de generos, atelajele clien\u021bilor put\u00e2nd ajunge cu u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba dublei intr\u0103ri. De unde \u0219i o prim\u0103 nedumerire, care se poate na\u0219te \u00een mintea oricui a str\u0103b\u0103tut, cu mintea sau cu pasul, aceast\u0103 parte a Italiei. Dac\u0103 nimeni nu poate fi \u00eempiedicat s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 lectura, \u00een 1937, a colec\u021biei unei reviste din 1922,\u00a0 \u021aara noastr\u0103<\/em>, a sugerat unui scriitor ca Marin Preda titlul unei proze publicate \u00een 1942 \u0219i a inspirat intitularea unui mare roman, \u00een 1955, pentru care motiv ar putea cineva s\u0103 interzic\u0103 istoricilor literari s\u0103 presupun\u0103 c\u0103 apari\u021bia, \u00een 1942, a volumului Aspecte italiene<\/em>, de Alexandru Marcu, a fost de natur\u0103 s\u0103 favorizeze acela\u0219i proces? Adic\u0103 structurarea unei perspective artistice originale, de mari dimensiuni, a c\u0103rei natur\u0103 este prin excelen\u021b\u0103 polisemantic\u0103? Canava \u00a0\u00een care este urzit\u0103 \u0219i \u201epoiana lui Iocan\u201d, \u00a0\u00een care nu se adunau \u00eens\u0103 sociali\u0219tii italieni ai \u00eenceputului de secol XX, ci \u021b\u0103ranii dintr-un sat muntenesc, diviza\u021bi nu numai de calitatea de \u00eempropriet\u0103ri\u021bi sau ne\u00eempropriet\u0103ri\u021bi prin reforma agrar\u0103 din anii \u201920, ci \u0219i de imposibilitatea lor comun\u0103, ca tagm\u0103, ca popor, de a \u00een\u021belege consecin\u021bele drumului pe care o apucase \u021bara, \u00eengrijorare sintetizat\u0103 pentru cititori prin metafora timpului \u201ecare nu mai avea r\u0103bdare\u201d.<\/span><\/p>\n

De bun\u0103 seam\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 acceptarea unei asemenea interpret\u0103ri ar fi de natur\u0103 s\u0103 spulbere multe din poncifele perspectivei critice acceptate, care s-a format, aproape \u00een \u00eentregime, \u00een timpul dictaturii comuniste, asupra unui amplu sector al istoriei literaturii na\u021bionale. Perspectiv\u0103 care a func\u021bionat, \u201ecu voie de la poli\u021bie\u201d, \u0219i \u00a0\u00een stabilirea structurii artistice a romanului Morome\u021bii,<\/em> ca \u0219i a spa\u021biului ideatic pe care acesta \u00eel sus\u021bine \u0219i \u00een interiorul c\u0103ruia evolueaz\u0103. Mai degrab\u0103 dec\u00e2t un roman realist de factur\u0103 clasic\u0103, <\/em>a\u0219a cum s-a spus p\u00e2n\u0103 acum, \u00een care mul\u021bi s-au \u00eempiedicat de crudit\u0103\u021bile de limbaj ale unui dialog neao\u0219, f\u0103r\u0103 s\u0103 bage de seam\u0103 ce acoper\u0103 acesta, Morome\u021bii<\/em> ne apare ca un roman-parabol\u0103 aproape postmodern,<\/em> \u00een care sugestiile culturale sunt\u00a0 ascunse \u0219i ap\u0103rate, ca de un zid, de polisemia limbajului figurat, adic\u0103 exact a\u0219a cum spuneam, avans\u00e2nd aceast\u0103 idee, \u00een prefa\u021ba volumului nostru Romanul italian \u00een Rom\u00e2nia (1843\u20131989): <\/em>\u201eUn g\u00e2nd n\u0103stru\u0219nic nu \u00eent\u00e2rzie s\u0103 se \u00eenfiripe, ca o replic\u0103 dat\u0103 <socialismului victorios >, \u00een dubla cheie a limbajului figurat, f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu subiectul, dar \u0219i f\u0103r\u0103 a ne da pace: oare aceast\u0103 veritabil\u0103 prefigurare a <poienii lui Iocan>, m\u0103rturie a unor vremuri \u00een care <timpul\u00a0 nu mai avea r\u0103bdare > s\u0103-i fi fost total necunoscut\u0103 lui Marin Preda? Faptul pare cu neputin\u021b\u0103, c\u00e2t\u00e2 vreme textul lui Alexandru Marcu a fost retip\u0103rit, \u00een 1942, \u00eentr-o alt\u0103 carte a aceluia\u0219i autor, Aspecte italiane<\/em>, volum pe care \u0219i t\u00e2n\u0103rul Marin Preda ar fi putut s\u0103-l citeasc\u0103…\u201d (Istrate 2007: 5).<\/span><\/p>\n

Am preluat in extenso<\/em> fragmentul\u00a0 din cartea pe care am publicat-o \u00een 2007 inclusiv deoarece, din motive pur \u0219i simplu ideologice, receptarea critic\u0103 a interpret\u0103rii pe care o con\u021bine a \u00eent\u00e2mpinat o clar\u0103 rezisten\u021b\u0103 \u201ede sistem\u201d, fenomen care se manifest\u0103, de obicei, atunci c\u00e2nd ideologia este silit\u0103 s\u0103 dea \u00eenapoi, dac\u0103 nu s\u0103 se \u0219i retrag\u0103 din analize. Din asemenea ra\u021biuni, parcursul demonstrativ al polemicii nu s-a articulat firesc, ci febril, violent, de parc\u0103 omul care o provoca nici n-ar fi fost convins de juste\u021bea spuselor sale. Dup\u0103 re\u021bet\u0103, din \u00eentreg nu putea s\u0103 lipseasc\u0103 e\u0219uarea \u00een vulgaritate, justificat\u0103 prin asigur\u0103ri pidosnice, dup\u0103 care totul s-ar face \u00een numele nevoii de adev\u0103r. \u00cen fine, ca \u0219i \u00een alte cazuri, demersul \u201erecuperator\u201d r\u0103m\u00e2ne gr\u0103itor inclusiv pentru condi\u021bia moral\u0103 a celui care l-a semnat. Aceea de \u201eilustru\u201d c\u0103rturar vigilent, singurul pe care l-a dat probabil strada pe care s-a n\u0103scut culturii na\u021bionale, care, din ra\u021biuni bine determinate \u0219i deplin justificate, a trebuit s\u0103 purcead\u0103 la o contestare de plano<\/em>, plin\u0103 de indignare, a modific\u0103rilor aduse perspectivei critice la care consimte, desprins\u0103 din texte cu voca\u021bie de manual \u0219i de a c\u0103ror juste\u021be nu s-a \u00eendoit nicio clip\u0103. Inutil a ad\u0103uga c\u0103, a\u0219a cum se poate vedea din fragmentul reprodus f\u0103r\u0103 trunchieri, noi am propus \u0219i nu am dispus<\/em>, a\u0219ez\u00e2nd \u00eentreaga demonstra\u021bie sub un semn de \u00eentrebare mare c\u00e2t coroana Salc\u00e2mului<\/em> \u00a0lui Marin Preda.<\/span><\/p>\n

Tocmai de aceea, dac\u0103 intitularea Morome\u021bilor <\/em>a putut \u0219oca de la bun \u00eenceput, adic\u0103 din anul 1955, anul \u00een care romanul a ap\u0103rut, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eens\u0103 permis nim\u0103nui a face caz de identitatea titlului c\u0103r\u021bii cu numele unui sf\u00e2nt ortodox rus, Ilya Murometz<\/em>, multora dintre cititorii de azi obtuzitatea perspectivei critice remanente, prezent\u0103 \u00een \u201eanalizele\u201d unora dintre comentatorii \u201ecu preten\u021bii\u201d ai literaturii rom\u00e2ne, ar putea chiar s\u0103 le provoace r\u00e2sul, st\u00e2rnind un val contagios de ilaritate public\u0103. Aceasta \u00eentruc\u00e2t omniscien\u021ba unui asemenea vajnic autor de \u201eexegeze critice\u201d a ajuns s\u0103\u00a0 introduc\u0103\u00a0 \u00een demonstra\u021bie argumente aiuritoare, la care nimeni nu s-ar fi putut a\u0219tepta, cumva \u00een felul \u00een care o fac absolven\u021bii de liceu care \u00ee\u0219i pic\u0103 bacalaureatul scriind texte \u201etraznite\u201d. Absolven\u021bi de liceu cu \u0219apte clase, de bun\u0103 seam\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme, ca \u00een cazul nostru, este vorba, nici mai mult, nici mai pu\u021bin, dec\u00e2t de impunerea prezen\u021bei fier\u0103riilor \u00eentr-o zon\u0103 bine determinat\u0103 din beletristica rom\u00e2neasc\u0103.<\/em> Aceasta conform ra\u021bionamentului dup\u0103 care, dac\u0103 fier\u0103riile se \u00eent\u00e2lneau c\u00e2ndva des \u00een lumea rural\u0103, un roman cu ac\u021biunea plasat\u0103 \u00een acea epoc\u0103 \u0219i \u00een acel mediu, dar din care lipsesc fier\u0103riile, ar fi o impietate, dac\u0103 nu \u0219i o imposibilitate \u00een termeni. Ele musai <\/em>trebuie s\u0103 apar\u0103 \u00een literatura dedicat\u0103 epocii, pentru c\u0103: \u201e\u00een mai fiecare sat rom\u00e2nesc, de oriunde din \u021bar\u0103, \u00een perioada interbelic\u0103, putea fi \u00eent\u00e2lnit\u0103 o fier\u0103rie, unde oamenii mai f\u0103ceau \u0219i ni\u021bic\u0103 conversa\u021bie\u201d (Popa 2011: 19). Afirma\u021bie cacofonic\u0103 la care ce s-ar mai putea ad\u0103uga? Ca un veritabil Mo\u0219 Teac\u0103, autorul respectivului text \u0219i-o fi imaginat c\u0103 realismul literar se bazeaz\u0103 pe o dinamic\u0103 numai de el \u00een\u021beleas\u0103 a conceperii \u0219i \u00a0a recept\u0103rii imaginilor artistice, probabil \u00a0asem\u0103n\u0103toare cu aceea pe care o avea \u00een vedere personajul lui Bacalba\u0219a, cel care i-a dat ordin so\u021biei s\u0103-i trimit\u0103, prin telegraf,\u00a0 o g\u0103in\u0103 fript\u0103 la masa de pr\u00e2nz. Ori poate o g\u00e2sc\u0103 fript\u0103, am ad\u0103uga, \u00eensenin\u00e2ndu-ne, dac\u0103 n-ar fi tonul mitoc\u0103nesc, \u00een situa\u021bia \u00een care, \u00een perioada interbelic\u0103, guralivele or\u0103t\u0103nii vor fi fost mai numeroase dec\u00e2t g\u0103inile \u00een spa\u021biul carpato-danubiano-pontic.<\/span><\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

BIBLIOGRAFIA<\/strong><\/span><\/p>\n

\u00a0<\/strong>Marcu, Alexandru, 1940, Predappio Mussolini<\/em>, Monitorul Oficial \u0219i Imprimeriile Statului \u2013 Imprimeria Na\u021bional\u0103, Bucure\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Marcu, Alexandru, 1942,\u00a0 Aspecte italiene. Schi\u021be, studii, amintiri, <\/em>Cugetarea \u2013 Georgescu Delafras, Bucure\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Iordan, Iorgu, 1983, Dic\u021bionar al numelor de familie rom\u00e2ne\u0219ti, <\/em>Editura \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i Enciclopedic\u0103, Bucure\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Pecican, Ovidiu, <\/em>2001, \u201e<\/em>Despre combustia numit\u0103 prietenie\u201d,<\/em> in Dilema<\/em>,\u00a0 nr. 418, \u00a0p. 13.<\/span><\/p>\n

Barbu, Eugen, 1984, Interviu<\/em>, in Revista noastr\u0103<\/em>,\u00a0 nr. 100, pp. 1773\u20131774.<\/span><\/p>\n

Georgescu, N., 2006, \u201eNumele ca un g\u00e2rbaci peste fa\u021b\u0103…\u201d, in Bucovina literar\u0103<\/em>, nr.1, p. 28.<\/span><\/p>\n

Munteanu, Cristinel, 2008, \u201eDespre caracterul motivat al numelor proprii \u00een opera literar\u0103\u201d, <\/em>in Limba rom\u00e2n\u0103<\/em>,\u00a0 nr. 7-8, on line.<\/em><\/span><\/p>\n

Istrate, Ion, 2007, Romanul italian \u00een Rom\u00e2nia (1843\u20131989). O exegez\u0103 bibliografic\u0103, <\/em>Paralela 45, Pite\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Popa, Mircea, 2011, \u201ePlagiat sau furt literar?\u201d, in Luceaf\u0103rul , <\/em>nr. 11-12, p. 19.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Trebuie s\u0103 m\u0103rturisim, de la bun \u00eenceput, c\u0103 am stat mult\u0103 vreme la \u00eendoial\u0103 dac\u0103 s\u0103 scriem sau nu prezentele r\u00e2nduri, dup\u0103 <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":489,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[30],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/Untitled-11.png","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-7S","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/488"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=488"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/488\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":512,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/488\/revisions\/512"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/489"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=488"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=488"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=488"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=488"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}