{"id":452,"date":"2014-04-16T18:45:54","date_gmt":"2014-04-16T18:45:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=452"},"modified":"2014-04-16T18:45:54","modified_gmt":"2014-04-16T18:45:54","slug":"petre-magdin","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/petre-magdin\/","title":{"rendered":"Petre Magdin"},"content":{"rendered":"

S-a n\u0103scut la 29 august 1943, \u00een comuna Pesac, jud. Timi\u0219. Studiaz\u0103 muzic\u0103 de la v\u00e2rst\u0103 de 9 ani \u0219i \u00eencep\u00e2nd cu cl a VI-a urmeza cursurile Colegiului de Art\u0103 \u0080\u009cIon Vidu\u201d, din Timi\u0219oara, pe care \u00eel absolv\u0103, \u00een 1962, cu Diplom\u0103 de Bacalaureat. <\/span>
\n \u00cen septembrie, acela\u0219i an, ca urmare a examenului de admitere devine student la Conservatorul \u0080\u009cCiprian Porumbescu\u201d Bucure\u0219ti (ast\u0103zi Universitatea Na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103), Facultatea de Instrumente \u0219i Canto, unde ob\u021bine Diplom\u0103 de Licen\u021biat \u00een Muzic\u0103, promo\u021bia 1967.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Care sunt profesorii, eroi \u00een devenirea ta ca mare compozitor?<\/em> <\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Mi-au fost profesori, Gheorghe Adamachi (trompet\u0103), Zalu Cristea (pian), Alexandru Sumschi (teorie-solfegiu), Mircea Chiriac (armonie), Nicolae Coman (contrapunct), George B\u0103lan (estetic\u0103), Dumitru Bughici (forme muzicale), Dinu Vasile (folclor), Ovidiu Varga \u0219i Petre Brancus (istoria muzicii), Grigore Iosub (orchestr\u0103), Dumitru Pop (muzic\u0103 de camer\u0103) \u0219i al\u021bii.<\/span><\/p>\n

\u00cen programa analitic\u0103 universitar\u0103, de specialitate, nu erau incluse nici atunci, dup\u0103 cum nu sunt incluse nici acum, genuri muzicale ca rockul, sau jazzul, ba mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, studen\u021bii care aveau chemarea \u0219i \u00eendr\u0103zneala s\u0103 le abordeze erau considera\u021bi drept elemente nocive pentru societatea rom\u00e2neasc\u0103, iar exmatricularea lor din facult\u0103\u021bile muzicale \u00een care studiau f\u0103cea parte din practica uzual\u0103 a regimului comunist din Rom\u00e2nia.\u00a0<\/span><\/p>\n

Avem, \u00een acest sens, exemple gr\u0103itoare, cum ar fi Richard Oschanitzki, pe care-l cunosc, din copil\u0103rie, de la Timi\u0219oara, pe care-l re\u00eent\u00e2lnesc la Bucure\u0219ti \u0219i care fiind cu c\u00e2\u021biva ani mai mare dec\u00e2t mine avea s\u0103-mi sprijine activitatea, cu prestigiul s\u0103u de muzician rom\u00e2n, considerat, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, un simbol al genera\u021biei sale.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: De ce a murit Ritchie Oschanitzki? <\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Ritchie Oschanitzki a murit de inim\u0103 rea \u0219i dincolo de orice alte am\u0103nunte el r\u0103m\u00e2ne eroul \u0219i victima crezului s\u0103u artistic, \u00eentr-o lume infam\u0103, de criminali politici care tr\u0103iesc \u0219i ast\u0103zi, printre noi \u0219i \u00ee\u0219i venereaz\u0103 victimele, savur\u00e2ndu-\u0219i victoria. <\/span>
\n Ar fi p\u0103\u021bit la fel \u0219i pianistul Eugen Ciceo. Dar el nu moare nici de ciroz\u0103, nici de inim\u0103 rea, pentru c\u0103 reu\u0219e\u0219te s\u0103 ajung\u0103 dincolo de Cortina de fier \u0219i s\u0103 devin\u0103, Prin\u021bul jazzului, \u00eentr-o Germanie care-i red\u0103 demnitatea uman\u0103, iar valorii lui artistice \u00eei cresc la loc \u0219i mult mai mari, aripile pe care i le t\u0103iaser\u0103 comuni\u0219tii rom\u00e2ni, cu grade universitare. <\/span>
\n Chiar dac\u0103 aceast\u0103 demen\u021b\u0103 p\u0103rea s\u0103 fie definitiv curmat\u0103, \u00een 1962, de noul rector al Conservatorului a\u0080\u009cCiprian Porumbescu\u201d, profesorul universitar Victor Giuleanu, mai r\u0103m\u00e2neau, ca ni\u0219te pietre de moar\u0103, mentalit\u0103\u021bile unora dintre profesori, profund ancorate \u00een obscuritatea fatidic\u0103 a sistemului comunist rom\u00e2nesc \u0219i care nu pu\u021beau fi schimbate, sau eradicate, peste noapte.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Cum vezi lucrurile de la v\u00e2rsta de 70 de ani?<\/em> <\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Acum, la cei 70 de ani \u00eemplini\u021bi sunt convis c\u0103 eu, cel de ast\u0103zi, nu mai pot fi eroul sau victima erorilor \u0219i ororilor de-atunci \u0219i de aceea las ca r\u00e2ndurile de fa\u021b\u0103 s\u0103 fie at\u00e2t oglinda mea retrovizoare, c\u00e2t \u0219i pledoaria, fireasc\u0103, pentru noble\u021bea muzicii \u0219i locul cuvenit artistului, potrivit cu talentul \u0219i cu munca s\u0103 de-o via\u021b\u0103, \u00een slujba artei \u0219i culturii rom\u00e2ne\u0219ti.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Cum a fost activitatea vie\u021bii tale?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Activitatea vie\u021bii mele, este o redare succint\u0103 a drumului pe care l-am parcurs \u0219i este o poveste, deloc romantic\u0103 sau roman\u021bat\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 la vedere, pe postul na\u021bional public de televiziune, cu periodicitate s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103, precum \u0219i \u00een pres\u0103, vreme de 41 de ani, ca \u0219i compozitor, \u0219ef de orchestr\u0103, om de televiziune \u0219i critic muzical, cu peste 2.5oo de articole, cronici \u0219i eseuri, \u00een cele mai importante publica\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti cum ar fi, Sc\u00e2nteia Tineretului, Suplimentul literar artistic al Sc\u00e2nteii tineretului, S\u0103pt\u0103m\u00e2na, Flac\u0103ra, \u0219i Cronica Rom\u00e2n\u0103. <\/span>
\n Prin contrast cu atmosfera general\u0103, din 1962-1965, profesorul de Estetic\u0103, George B\u0103lan inaugureaz\u0103, \u00een sala de festivit\u0103\u021bi, a Conservatorului a\u0080\u009cCiprian Porumbescu\u201d, seria scurt\u0103, dar \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103 a unor conferin\u021be de jazz, foarte bine documentate \u0219i sus\u021binute de exemplific\u0103ri muzicale, cu arti\u0219ti celebri, ca Louis Satchmo Armstrong, Ducke Ellington, Ella Fitzgerald, sau Modern Jazz Quartet. <\/span>
\n Dup\u0103 efectul moral \u0219i chiar \u0219ocant, al debutului, conferin\u021bele maestrului mi-au ar\u0103tat c\u0103 se poate \u0219i altfel. C\u0103 se poate mai mult \u0219i c\u0103 se poate mai bine.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: \u00cen ce an ai \u00eenfiin\u021bat grupul Dixie?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: \u00cen 1965 \u00eenfiin\u021bez grupul studen\u021besc Dixie, de jazz tradi\u021bional, new orleans dixieland, pe l\u00e2ng\u0103 Casa de Cultur\u0103 a Sudentilor Bucure\u0219ti, grup la care fac referire \u0219i dic\u021bionarele de specialitate Disco Rock, autori Daniela Caraman Fotea \u0219i Florian Lungu \u0219i Rock, Pop, Folk, autori Daniela Caraman Fotea \u0219i Cristian Nicolau. <\/span>
\n Reac\u021bia unor profesori ai catedrei de sufl\u0103tori este foarte dur\u0103 \u0219i \u00eencepe s\u0103 se resimt\u0103 \u00een notele acordate la examene. <\/span>
\n Dar \u0219tiu c\u0103 nu voi mai fi exmatriculat, pentru c\u0103 aceast\u0103 form\u0103 de constr\u00e2ngere \u0219i umilin\u021b\u0103 tocmai fusese abrogat\u0103 \u0219i pentru c\u0103 grupul meu, Dixie, constituit numai din stunden\u021bi de conservator cum ar fi Tony Niculescu (pian), Ion Coverc\u0103 (bass), Dan Eftimie (ghitar\u0103), Fery Grumberg (baterie-percu\u021bie), Adrian Ursulescu (clarinet, saxofon) \u0219i Vasile Zamfir (trombon) se afl\u0103 sub tutela Centrului Universitar Bucure\u0219ti.\u00a0<\/span><\/p>\n

\u00cen acel an, Jazzul devenise un a\u0080\u009ccompromis just\u201d pentru cultura comunist\u0103 dintre Carpa\u021bi \u0219i Dun\u0103re. <\/span>
\n \u00cencep s\u0103 studiez, la trompet\u0103, a\u0219a numitul a\u0080\u009cvibrato negru\u201d, un artificiu tehnic \u0219i stilistic, destul de complicat, lansat de trompetistul american Louis Satchmo Armstrong \u0219i r\u0103mas, \u00een istoria jazzului ca blazon al dixieladului creat de \u0219coala de la New Orleans, spre deosebire de \u0219coala de jazz tradi\u021bional de la Chicago reprezentat\u0103 de trompetistii albi care practicau stilul vechilor fanfare americane, de la 1900.<\/span><\/p>\n

Ambele \u0219coli, \u00eens\u0103, utilizau formula combo, bun\u0103 la toate, dar mai ales bun\u0103 la nun\u021bi, botezuri, picnicuri \u0219i \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri \u0219i care, la \u00eenceput de veac XX cuprindea, \u00een componen\u021ba s\u0103 instrumentala, trompet\u0103 ( \u00een si bemol, sau do), clarinet (\u00een si bemol, do, sau mi bemol), saxofon (\u00een si bemol sau mi bemol), trombon, tub\u0103, banjo, sau chitar\u0103 acustic\u0103,tob\u0103 mare, cu cinel aplicat, sau \u00eencorporat \u0219i tob\u0103 mic\u0103, str\u0103bunica premierului de ast\u0103zi, at\u00e2rn\u00e2nd, \u00een pozi\u021bie profesional\u0103 \u0219i specific\u0103, de corpul tobo\u0219arului.<\/span><\/p>\n

Prin studiu \u0219i analiz\u0103 constat, c\u0103 trompetistii contemporani, de jazz tradi\u021bional, ai lumii, \u00een special trompetistii albi nu abordeaz\u0103 a\u0080\u009cvibrato negru\u201d, pentru c\u0103 el scade rezisten\u021ba buzei, precizia execu\u021biei \u0219i chiar m\u0103re\u0219te riscul chixurilor care, la urma urmelor fac, \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103, diferen\u021ba de valoare, \u00een categoria sufl\u0103torilor, la instrumente de alam\u0103, cu munstiuc \u0219i chiar \u00een cea a sufl\u0103torilor, la instrumente, de lemn, cu ancie. Chix este denumirea utilizat\u0103 de instrumenti\u0219ti pentru articula\u021bia ratat\u0103 a sunetului. <\/span><\/p>\n

Compun exerci\u021bii speciale, pentru mine \u00eensumi \u0219i dup\u0103 4 luni de studiu, progresiv \u0219i metodic, a\u0080\u009cvibrato negru\u201d \u00eemi \u00eembog\u0103\u021be\u0219te, tehnic \u0219i stilistic, interpretarea pieselor de jazz tradi\u021bional, f\u0103r\u0103 s\u0103-mi diminueze calitatea sonor\u0103 \u0219i precizia execu\u021biei, ba mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, atrage aten\u021bia oamenilor de radio \u0219i de televiziune asupra grupului studen\u021besc Dixie.<\/span><\/p>\n

\u00cen iarna lui 1965 debutez, cu primele mele compozi\u021bii, \u00een concertele de la Casa de Cultur\u0103 a Studen\u021bilor care sunt \u00eenregistrate, live \u0219i periodic, de regretatul realizator, Cornel Chiriac, pentru emisiunile sale, de la postul na\u021bional de radio.\u00a0Blues alb, Taxi, Dialog absurd, Ninge iar, Dimine\u021bi cumin\u021bi \u0219i Aglomera\u021bie sunt piese instrumentale de new orleans dixieland care pun, \u00een valoare, calit\u0103\u021bile improvizatorice ale fiec\u0103rui instrumentist, \u00een parte, care scot \u00een eviden\u021b\u0103 improviza\u021bia colectiv\u0103, specific\u0103 dixielandului \u0219i care dau grupului Dixie o not\u0103 de originalitate, bine venit\u0103, \u00een peisajul muzical rom\u00e2nesc, al anilor \u0080\u009965 \u0080\u0093 \u0080\u009966.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Cum ai intrat la Televiziunea Rom\u00e2n\u0103?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: \u00cen prim\u0103vara lui 1966 realizatoarea, de televiziune, Georgeta Postolea m\u0103 invit\u0103 s\u0103 asigur conducerea muzical\u0103 a emisiunii sale, Magazin 111 care se difuzeaz\u0103, live, \u00een fiecare s\u00e2mb\u0103t\u0103, dup\u0103 amiaz\u0103, cu o durat\u0103 de aproximativ 3 ore. Scriu muzic\u0103 pentru genericul emisiunii, Magazin 111.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Ce face grupul Dixie?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Grupul Dixie \u00eei acompaniaz\u0103 pe c\u00e2nt\u0103re\u021bii invita\u021bi \u0219i are 2, 3 apari\u021bii, de sine st\u0103t\u0103toare, cu st\u0103tut de vedet\u0103, \u00een fiecare edi\u021bie, interpret\u00e2nd, una sau alta, dintre piesele mele de rezisten\u021b\u0103, pe care le-am numit mai sus, iar celelalte devin ilustra\u021bie muzical\u0103, live, a diferitelor momente din sumar. Magazin 111 lanseaz\u0103 grupul Dixie \u00een aten\u021bia telespectatorilor \u0219i a speciali\u0219tilor. Stagiunea concertelor de la Casa de Cultur\u0103 a Studen\u021bilor Bucure\u0219ti prinde cheag \u0219i umple sala, p\u00e2n\u0103 la refuz, \u00een fiecare joi sear\u0103, sau s\u00e2mb\u0103t\u0103 sear\u0103. <\/span><\/p>\n

Visez cu ochii deschi\u0219i. M\u0103 \u0219i v\u0103d \u0219ef de orchestr\u0103 \u0219i trompetist de jazz tradi\u021bional, new orleans Dixieland, colind\u00e2nd lumea larg\u0103, \u00een ropote de aplauze. Dar cu toat\u0103 dragostea, imboldul interior \u0219i interesul, pe care le simt pentru activitatea mea concertistica \u0219i public\u0103, \u00een cadrul grupului Dixie m\u0103 trezesc, \u00een fiecare zi, la realitate \u0219i oric\u00e2t de frumos ar fi visul, nu \u00eentrez\u0103resc, \u00eenc\u0103, niciun indiciu promi\u021b\u0103tor c\u0103 jazzul tradi\u021bional mi-ar asigura o carier\u0103 muzical\u0103, solid\u0103 care s\u0103-mi dea satisfac\u021bia \u00eemplinirii profesionale. M\u0103 obi\u0219nuisem cu succesul. M-a prins pe nepreg\u0103tite \u0219i m\u0103 sperii tot mai des ca s\u0103 nu-l pierd.<\/span><\/p>\n

Ceva se schimb\u0103 \u00een modul meu de-a privi lucrurile, muzica \u0219i pe mine \u00eensumi. Pasiunea pentru compozi\u021bie \u0219i orchestra\u021bie \u00eencepe s\u0103-mi atenueze visul de viitor trompetist \u0219i \u0219ef de orchestr\u0103, new orleans dixieland. Compozi\u021bia \u0219i orchestra\u021bia ocup\u0103 tot mai mult spa\u021biu \u00een preocup\u0103rile mele \u0219i ideea c\u0103 jazzul este \u0219i va r\u0103m\u00e2ne marele meu hobby, dar nu mai mult dec\u00e2t at\u00e2t cap\u0103t\u0103 contur. <\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Ce deosebiri exist\u0103 \u00eentre cariera profesional\u0103 \u0219i hobby?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: \u00centre cariera profesional\u0103 \u0219i hobby exist\u0103 deosebiri care se resping, dar \u0219i asem\u0103n\u0103ri care se atrag \u0219i se completeaz\u0103, atunci c\u00e2nd suntem st\u0103p\u00e2ni pe voin\u021ba \u0219i pe faptele devenirii noastre. Iar eu, la numai 22 de ani, \u00eenc\u0103 ne\u00eemplini\u021bi, nu am maturitatea s\u0103 discern \u0219i s\u0103 hot\u0103r\u0103sc unde se termin\u0103 hobbyul pentru new orleans dixieland \u0219i unde \u00eencepe meseria pentru care m\u0103 preg\u0103tesc dasc\u0103lii mei, de la v\u00e2rsta de 9 ani. Mi-e greu \u0219i mi-e aproape imposibil, dar trebuie s\u0103 iau o decizie, despre care n-am nicio ceritudine c-ar fi bun\u0103 sau c\u0103 dimpotriv\u0103, ar putea fi rea. <\/span>
\n \u00cel \u00eentreb pe profesorul meu de armonie, Mircea Chiriac ce-ar trebui \u0219i cum ar fi mai bine s\u0103 fac.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Care este r\u0103spunsul profesorului, Mircea Chiriac?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: R\u0103spunsul s\u0103u este a\u0080\u009cfaci ce te-ndeamna inima \u0219i sufletul s\u0103 faci, altfel n-ai s\u0103 fii nicodat\u0103 un artist adev\u0103rat. Mai vorbim despre asta. Acum f\u0103 primii pasi\u201d. Influen\u021ba rocka\u0080\u0099nd\u0080\u0099rollului, cu care veneam de la Timi\u0219oara \u0219i noul val Beatles, Rolling Stones, Creedence Clearwater Revival, sau Jimi Hendrix, val care cucere\u0219te lumea printr-o explozie mirific\u0103 \u0219i \u00een lan\u021b \u00eemi dau o perspectiv\u0103 artistic\u0103 mult mai tentant\u0103, mai ampl\u0103 \u0219i mai concret\u0103. <\/span>
\n Simt o pornire nebun\u0103 s\u0103 fac a\u0080\u009cprimii pasi\u201d, cum m\u0103 -ndemnase profesorul meu de armonie \u0219i chiar simt c\u0103 pa\u0219ii \u0103\u0219tia sunt \u00een direc\u021bia cea bun\u0103. Astfel, \u00een prim\u0103vara lui 1966 grupul Dixie, c\u0103ruia pe posturile na\u021bionale de radio \u0219i de televiziune prezentatorii de programe \u00eei mai spuneau \u0219i a\u0080\u009cformatia instrumental\u0103 condus\u0103 de Petre Magdin\u201d se arunc\u0103 \u00een v\u00e2ltoarea rockului. <\/span><\/p>\n

Jazzul tradi\u021bional new orleans dixieland r\u0103m\u00e2ne marele meu hobby \u0219i r\u0103m\u00e2ne ca prim\u0103 dragoste care nu face, \u00eens\u0103, niciodat\u0103 singur\u0103 copii, chiar dac\u0103 \u0219i peste ani ar ap\u0103rea, \u00een amintirile noastre, la fel de proasp\u0103t\u0103 ca-n prima zi. <\/span>
\n Pornesc pe drumul marii mele pasiuni. Ea se nume\u0219te, simplu, muzic\u0103 rock, a\u0219a cum la fel de simplu se putea numi, muzic\u0103 de camer\u0103, muzic\u0103 simfonic\u0103, sau muzic\u0103 de oper\u0103. Fac meserie \u0219i fac art\u0103 potrivit cu educa\u021bia mea muzical\u0103, \u0219colar\u0103, \u00eenceput\u0103 pe b\u0103ncile Colegiului de Art\u0103 a\u0080\u009cIon Vidu\u201d, la Timi\u0219oara \u0219i continuat\u0103, la Universitatea na\u021bional\u0103 de Muzic\u0103, din Capital\u0103.<\/span><\/p>\n

M\u0103 g\u00e2ndesc, tot mai des \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 am, \u00eenc\u0103, vreun r\u0103spuns, la leg\u0103tura intrinsec\u0103 dintre \u0219coal\u0103, \u0219tiin\u021b\u0103 de carte, talent, munc\u0103 \u0219i sudoare, la leg\u0103tura dintre mod\u0103 \u0219i lupta pentru a fi, mereu \u0219i \u00een mod obligatoriu, pe val \u0219i a r\u0103m\u00e2ne <\/span>
\n deasupra lui, precum \u0219i la leg\u0103tura dintre inteligen\u021b\u0103, voin\u021b\u0103, noroc \u0219i destin. Toate sunt legate, indisolubil, de via\u021ba unui artist, \u00eel \u00eemplinesc dac\u0103 \u021bine seam\u0103 de ele \u0219i \u00eel ditrug dac\u0103 le ignor\u0103. \u00cencep s\u0103 fac deosebirea, fundamental\u0103, dintre hobby \u0219i profesiunea de credin\u021b\u0103. <\/span><\/p>\n

Hobbyul \u0219i meseria artistului sunt dou\u0103 sentimente cu intensit\u0103\u021bi diferite, dar mai cu seam\u0103 sunt \u0219i dou\u0103 activit\u0103\u021bi diferite care nu au, \u00een niciun caz, aceea\u0219i m\u0103sur\u0103, aceea\u0219i responsabilitate moral\u0103 sau acela\u0219i \u021bel. <\/span>
\n \u0218i \u00eencep s\u0103 \u00een\u021beleg c\u0103 \u00een muzic\u0103 nu exist\u0103 genuri nobile \u0219i genuri periferice. Exist\u0103 doar critici muzicali plafonati, superficiali \u0219i arogan\u021bi care \u00een ne\u0219tiin\u021ba lor de carte \u00eempart, \u00een felii necomestibile, ceea ce nu le apar\u021bine, dup\u0103 cum exist\u0103 oameni de toate categoriile \u0219i gradele de educa\u021bie sau chiar arti\u0219ti care, f\u0103r\u0103 nici o inten\u021bie estetic\u0103 anume spun, pe bun\u0103 dreptate, despre ceea ce le place c\u0103 este bun \u0219i depre ceea ce nu le place c\u0103 este prost.<\/span><\/p>\n

Este dreptul individului la gust \u0219i la alegere. Dar nu este \u0219i dreptul profesionitului s\u0103-\u0219i ridice propriul gust, la rangul judec\u0103\u021bii de valoare. Dincolo de orice \u00eendoial\u0103, gustul personal are un rol, mai mic sau mai mare, \u00een emiterea judec\u0103\u021bii de valoare \u0219i \u021bine, \u00een mod subiectiv, de personalitatea emitentului \u0219i de gradul preg\u0103tirii sale profesionale \u0219i educa\u021bionale. <\/span><\/p>\n

S\u0103 fie, \u00eens\u0103, clar, c\u0103 \u00eenc\u0103 din secolul al XVI-lea, de pe vremea \u00eenfloritoare a renascenti\u0219tilor “Imi place, nu-mi place\u201d a \u00eencetat s\u0103 mai fie un criteriu estetic de apreciere a valorilor. “\u0080\u009cImi place nu-mi place\u201d a fost hulit \u0219i abrogat pentru c\u0103 omenirea refuz\u0103, tot mai energic \u0219i mai categoric, \u00eenc\u0103 de atunci, ca prostia s\u0103 mai stea la masa verde cu inteligen\u021ba \u0219i c\u0103 incultura, s\u0103 se mai erijeze, de-alungul veacurilor, \u00een cultur\u0103 a civiliza\u021biilor terestre.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Ce este pentru tine, muzica?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Muzica este una \u0219i aceea\u0219i, pentru toat\u0103 suflarea planetar\u0103. Este arta cea de toate zilele, a omenirii care exprim\u0103 frumosul \u0219i ur\u00e2tul, divinul \u0219i abjectul, dragostea \u0219i ura, pacea \u0219i r\u0103zboiul, inteligen\u021ba \u0219i prostia, st\u0103rile noastre, psihice, de bine \u0219i de r\u0103u, de lini\u0219te \u0219i de nelini\u0219te, prin sunete muzicale, sau dac\u0103 vrem s\u0103 fim mai pre\u021bio\u0219i, a\u0080\u009cprin imagini artistice sonore\u201d. <\/span><\/p>\n

Existen\u021ba genurilor muzicale, subgenurilor, speciilor, stilurilor \u0219i curentelor nu face dec\u00e2t s\u0103 simbolizeze \u0219i s\u0103 \u00eencadreze, sub diferite denumiri generice, diversitatea orient\u0103rilor artistice a creatorilor, precum \u0219i a op\u021biunilor de gust ale consumatorilor, mai mult sau mai pu\u021bin docili, dar singurii care au dreptul s\u0103 spun\u0103 a\u0080\u009cimi place, este muzic\u0103 buna\u201d sau a\u0080\u009cnu-mi place, este muzic\u0103 proasta\u201d. Ei sunt sinceri \u0219i direc\u021bi, atunci c\u00e2nd ceea ce le place este a\u0080\u009cmuzica buna\u201d \u0219i ceea ce nu le place este a\u0080\u009cmuzica proasta\u201d, pentru c\u0103 nu exprim\u0103 judec\u0103\u021bi de valoare, ci op\u021biuni de gust. <\/span>
\n Iar op\u021biunea de gust este dreptul suveran, exclusiv \u0219i nepolemic al consumatorilor de muzic\u0103. <\/span><\/p>\n

\u00cen niciun caz, \u00eens\u0103, nu este \u0219i dreptul speciali\u0219tilor care scap\u0103 c\u00e2ntarul judec\u0103\u021bii de valoare din m\u00e2n\u0103 \u0219i se tranforma \u00een simpli consumatori. Atunci c\u00e2nd ridic\u0103m, op\u021biunea de gust la rangul judec\u0103\u021bii de vlaoare \u0219i declar\u0103m sus \u0219i tare, cu o arogan\u021ba mai mult sau mai pu\u021bin g\u0103unoas\u0103 \u0219i care oricum nu doare, pe nimeni, c\u0103 muzica se \u00eemparte \u00een a\u0080\u009cgenuri nobile\u201d \u0219i a\u0080\u009cgenuri periferice\u201d, noi suntem doar consumatori de muzic\u0103 \u0219i nu ne situ\u0103m la nivelul creatorilor sau al criteriilor estetice care guverneaz\u0103 na\u0219terea, evolu\u021bia \u0219i existent artei muzicale.<\/span><\/p>\n

La urm\u0103 urmelor, nu este nimic mai simplu \u0219i mai simplist, dec\u00e2t s\u0103 spunem despre ceea ce ne place c\u0103 este bun \u0219i despre ceea ce nu ne place c\u0103 este prost. Nu este nimic mai simplu \u0219i mai simplist, dec\u00e2t s\u0103 nu \u021binem seama de izbitorul adev\u0103r c\u0103 pe lume exist\u0103 \u0219i dulce \u0219i s\u0103rat \u0219i acru \u0219i amar \u0219i iute \u0219i c\u0103 fiecare alege ceea ce \u00eei convine, f\u0103r\u0103 s\u0103 decidem, unii pentru ceilal\u021bi care dintre ele este mai bun sau mai prost.\u00a0Dup\u0103 cum nu este nimic mai simplu \u0219i mai simplist, dec\u00e2t s\u0103 nu \u021binem seama de la fel de izbitorul adev\u0103r, obiectiv, c\u0103 \u00een lumea superlativelor exist\u0103, dincolo de voin\u021ba noastr\u0103, ba chiar tr\u0103iesc \u0219i convie\u021buiesc pa\u0219nic, prin dragostea noastr\u0103, Bach \u0219i Ducke Ellington, Beethoven \u0219i Jimi Hendricks, sau Stravinski, Ravel, Hindemith, \u0218ostakovici \u0219i Prokofiev, dar \u0219i Paul McCrtney, John Lennon, B.B.King, Eric Clapton, Judas Priest, Motorhead, Iron Maiden, Alice Cooper, Queen \u0219i Fredy Mercury, sau Metallica, f\u0103r\u0103 s\u0103 decidem, unii pentru ceilal\u021bi care dintre ei ar fi zei \u0219i care ar fi muritori de r\u00e2nd sau care dintre ei\u00a0ne binecuv\u00e2nteaz\u0103 cu muzica lor bun\u0103 \u0219i care dintre ei ne agreseaz\u0103, cu muzica lor proast\u0103.<\/span><\/p>\n

At\u00e2t rockul c\u00e2t \u0219i celelalte genuri muzicale \u00ee\u0219i au titanii lor \u0219i \u00eei vor avea p\u00e2n\u0103-n ziua de apoi. Ba mai mult, genurile muzicale numai laolalt\u0103 se constituie \u00eentr-un tot unitar care ne ferice\u0219te sufletele \u0219i via\u021ba \u0219i numai laolalt\u0103 fac ele din muzic\u0103 o art\u0103 divin\u0103, unic\u0103. <\/span><\/p>\n

Muzica nu poate fi dec\u00e2t nobil\u0103 pentru c\u0103 inobileaza sufletul omenesc \u0219i unic\u0103 pentru c\u0103 limbajul ei este unic \u0219i universal, unind sub acelea\u0219i 7 note, toate sentimentele, toate st\u0103rile psihice \u0219i toate limbile p\u0103m\u00e2ntului. <\/span>
\n Pe de o parte este cazul, ca m\u0103car acum, la ineput de mileniu III, c\u00e2nd omenirea se preg\u0103te\u0219te s\u0103 fac\u0103 excursii pe alte planete, s\u0103 admitem, fie m\u0103car \u0219i \u00een sinea noastr\u0103, elementarul adev\u0103r c\u0103 exist\u0103 lucruri, evenimente \u0219i fenomene pe care nu le \u00een\u021belegem. Dar pentru c\u0103 ele exist\u0103, trebuie s\u0103 le accept\u0103m ca atare, a\u0219a cum accept\u0103m c\u0103 exist\u0103 \u0219i alte sisteme solare.<\/span><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte este cazul, ca \u00een plin\u0103 civiliza\u021bie contemporan\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 nu exist\u0103 gen muzical mai nobil sau mai periferic, dec\u00e2t altul, \u0219i nu exist\u0103 nici artist, mai nobil sau mai periferic, \u00een arta sa, dec\u00e2t altul, doar pentru c\u0103 a\u0219a se trezesc vorbind sau scriind, destui observatori semidoc\u021bi ai fenomenului artistic muzical, ei \u00een\u0219i\u0219i consumatori de prea pu\u021bin pentru a ne vorbi despre ceea ce \u00eenseamn\u0103 prea mult sau nimic. \u00cen sf\u00e2r\u0219it este cazul s\u0103 pricepem c\u0103 adev\u0103rul estetic, general valabil, potrivit c\u0103ruia lucrurile \u0219i fenomenele unanim recunoscute echivaleaz\u0103 cu descoperirile \u0219tiin\u021bifice func\u021bioneaz\u0103 eficient, f\u0103r\u0103 ca cineva s\u0103 ne \u00eentrebe dac\u0103 suntem sau nu, de acord, cu el, sau cu lumea \u00een care tr\u0103im \u0219i \u00een care Dumnezeu, le a\u0219eaz\u0103 pe toate, la locul lor, cu talentul nostru, cu m\u00e2inile \u0219i cu min\u021bile noastre. <\/span>
\n Ei, da, de aici pornind, avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 \u0219i unit\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103 pentru judec\u0103\u021bile de valoare \u0219i argumente pentru sus\u021binerea cauzelor estetice, f\u0103r\u0103 s\u0103 c\u0103dem \u00een derizoriu \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 decret\u0103m c\u0103 m\u0103rul este mai bun sau mai prost dec\u00e2t para.<\/span><\/p>\n

Iat\u0103 \u0219i motivul, major, pentru care sunt de p\u0103rere c\u0103 memoriul de activitate al unui artist trebuie s\u0103 cuprind\u0103, \u00een mod obligatoriu \u0219i opiniile sale care \u00eei definesc, fie \u0219i \u00een mod lapidar, personalitatea \u0219i faptele de-o via\u021b\u0103, pentru care merit\u0103 el, sau nu merit\u0103, s\u0103 fac\u0103 parte dintre p\u0103m\u00e2ntenii Olimpului \u0219i \u00een virtutea c\u0103rora las\u0103 el sau nu las\u0103, \u00een urma s\u0103, fapte care s\u0103 le asigure semenilor s\u0103i o via\u021b\u0103 mai frumoas\u0103 \u0219i mai demn\u0103, o via\u021b\u0103 mai plin\u0103 de g\u00e2nduri bune, de atitutdini \u0219i de ac\u021biuni pozitive \u0219i morale, dec\u00e2t de mizeriile cotidiene ale sistemelor politice.<\/span><\/p>\n

Cooptez, \u00een trupa Dixie, un vocalist. Tony Niculescu, Ion Coverc\u0103 \u0219i Dan Eftimie asigur\u0103 back groundurile vocale,iar eu scriu rocka\u0080\u0099na\u0080\u0099roll cu influen\u021be beat, ca s\u0103 m\u0103 p\u0103strez \u00een actualitatea momentului de care trupa avea o nevoie stringent\u0103, pentru a se men\u021bine \u00een topurile zilei. Publicul, este tot mai ferm \u0219i mai viguros. Energiile \u0219i furiile\u00a0\u00a0celor mul\u021bi sunt \u0219i energiile \u0219i furiile mele \u0219i se declan\u0219eaz\u0103 prin muzica pe care o compun, chiar dac\u0103 \u0219i piesele de acum, asemeni celor dinaintea lor au titluri nevinonate, c\u0103 s\u0103 nu bat\u0103 ostentativ la ochii cenzurii.\u00a0<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Dixie, este istoria ta de suflet?<\/em> <\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Dixie r\u0103m\u00e2ne o scurt\u0103 \u0219i frumoas\u0103 istorie de suflet, precum \u0219i singur\u0103 urm\u0103 documentar\u0103 studen\u021beasc\u0103, din ultimele 4 decenii, a new orleans dixielandului r\u0103mas\u0103 \u00een televiziune \u0219i radio. La ultimul concert, sub acest nume \u0219i \u00een prezen\u021ba masiv\u0103 a unui public excitat de noile noastre combina\u021bii sonore, cu chitare \u0219i pedale racordate la efecte speciale \u0219i trei sufl\u0103tori \u00eemi vine ideea s\u0103 anun\u021b c\u0103 a\u0080\u009cdin aceast\u0103 sear\u0103 ne numim Modeeeern Group ! <\/span><\/p>\n

Se-nt\u00e2mpla \u00een concertul din noaptea de Rvelion 1967, la Casa de Cultua a Studen\u021bilor Bucure\u0219ti. <\/span>
\n Publicul era al nostru \u0219i noi eram ai lui. Eram, parc\u0103, una \u0219i aceea\u0219i suflare.\u00a0A\u0219a se na\u0219te prima trup\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 de rock cu sufl\u0103tori, Modern Group care al\u0103turi de Sincron, Phoenix, Sideral, Sfinx, Ro\u0219u \u0219i Negru, Progresiv Tm, sau Mondial avea s\u0103-\u0219i pun\u0103 amprenta, \u00een mod hot\u0103r\u00e2tor, asupra rockului din Rom\u00e2nia. <\/span><\/p>\n

A\u0219a m\u0103 formez \u0219i eu, ca \u0219i compozitor de muzic\u0103 rock \u0219i critic muzical, \u00een mijlocul celor pentru care compun, c\u00e2nt \u0219i \u00eenv\u0103\u021b. \u0218i tot a\u0219a, uit\u00e2ndu-m\u0103 \u00een urm\u0103, la d\u0103sc\u0103lii mei mi se confirm\u0103, de la o zi la alta, c\u0103 muzic\u0103 \u00eenseamn\u0103 \u0219i chiar este infinit mai mult dec\u00e2t o defini\u021bie, pentru copii sau pentru oameni mari, \u0219i c\u0103 judecata de valoare este sau ar trebui s\u0103 fie, m\u0103sura \u0219tiin\u021bei de carte \u0219i a bunului sim\u021b.<\/span><\/p>\n

Dincolo de toate acestea \u00eencepe domnia arbitrariului. Anilor, P\u0103durea, Copac b\u0103tr\u00e2n \u0219i Te-a\u0219tept s\u0103 vii m\u0103 lanseaz\u0103, la radio, la televiziune \u0219i \u00een lumea turneelor na\u021bionale ca pe un t\u00e2n\u0103r compozitor \u0080\u009ccare promite\u201d. Totodat\u0103 lucrez la proiectul unei estrade rock studen\u021be\u0219ti. <\/span><\/p>\n

Electroni\u0219tii lumii inventeaz\u0103 sounduri noi. Sunetele chitarelor, baschitarelor, microfoanelor, difuzoarelor \u0219i pupitrelor de mixaj, tot mai performante m\u0103 oblig\u0103 la abord\u0103ri noi \u0219i la configura\u021bii sonore noi. Nici instrumentele de percu\u021bie nu mai seamanau cu cele de cu numai un an \u00een urm\u0103. Industria instrumentelor muzicale electronice \u0219i de percu\u021bie n\u0103v\u0103le\u0219te peste showbusiness cu o for\u021b\u0103 a imagina\u021biei, diversit\u0103\u021bii \u0219i efectelor sonore, nemai\u00eent\u00e2lnite \u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 schimare. <\/span><\/p>\n

Trebuie musai s\u0103 compun \u0219i s\u0103 orchestrez pentru lumea cea mai vie, de consum artistic, din c\u00e2te au existat p\u00e2n\u0103 \u00een 1967. O lume de visuri, de zbucium \u0219i de mult\u0103 carte. O lume care \u00een s\u0103lile de concerte uit\u0103 de apocalips\u0103 comunist\u0103, cotidian\u0103 \u0219i-\u0219i desc\u0103tu\u0219eaz\u0103 energiile, sub privirile uneori indulgen\u021be ale mili\u021bienilor care n\u0103du\u0219esc p\u0103str\u00e2nd ordinea. <\/span>
\n O lume cu mul\u021bi eroi anonimi, ale c\u0103ror energii \u0219i furii refuleaz\u0103, la concertele mele \u0219i-ale lor, de se mai sp\u0103rgeau ni\u0219te geamuri, de se mai rupeau ni\u0219te scaune, de mai intra mili\u021bia, \u00een for\u021b\u0103 \u0219i f\u0103cea ordine, da, eroii \u0103\u0219tia anonimi au ast\u0103zi copii \u0219i nepo\u021bi care duc Rom\u00e2nia mai departe, spre un \u021bel european \u0219i mondial \u0219i care, p\u00e2n\u0103 la proba contrarie r\u0103m\u00e2ne \u021belul nostru, al tuturor. <\/span><\/p>\n

Subordonat\u0103 Consiliului Culturii \u0219i Educa\u021biei Socialiste, Uniunea Compozitorilor de-atunci avea alte orient\u0103ri, alte priorit\u0103\u021bi \u0219i alte atitudini, dec\u00e2t \u00een zilele noastre, privind tinerii creatori \u0219i chiar crea\u021bia de divertisment, \u00eens\u0103\u0219i. <\/span>
\n A\u0219a c\u0103 ba datorit\u0103 pieselor mele rock, ba din cauza lor,n-a fost nevoie de prea mare efort ca s\u0103 ajung oaia neagr\u0103 \u0219i poate cea mai neagr\u0103 dintre at\u00e2t de pu\u021binele oi negre care-\u0219i f\u0103ceau prezent\u0103 existen\u021ba, \u00een peisajul muzical rom\u00e2nesc, de-atunci.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Unde se canta rockul t\u0103u?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: Rockul meu se c\u00e2nta la radio, la televiziune, \u00een turneele na\u021bionale \u0219i \u00een festivalurile na\u021bionale studen\u021be\u0219ti, dar n-avea loc nici la Comisia de crea\u021bie a Radioului \u0219i nici la Comisia de crea\u021bie a Uniunii Compozitorilor. <\/span>
\n Dup\u0103 concertul de Revelion care \u00eencheiase anul 1966 cu piese noi \u0219i de success, pe care le-am numit mai sus, noul an, 1967 vine, \u00een via\u021ba mea, cu evenimente majore.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: Care sunt aceste evenimente majore?<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: \u00cen urma Examenului de Stat ob\u021bin Dimploma de licen\u021biat \u00een muzic\u0103, promo\u021bia 1967. <\/span>
\n Mi se da reparti\u021bie guvernamental\u0103 ca dirijor estrad\u0103 la Casa de Cultur\u0103 a Studen\u021bilor din Centrul Universitar Bucure\u0219ti. Proiectul primei estrade rock studen\u021be\u0219ti, din Rom\u00e2nia, a\u0080\u009cDoar pentru voi\u201d este aprobat de conducerea Centrului Universitar Bucure\u0219ti. La acest proiect scriu scenariul, muzica, orchestra\u021biile \u0219i versurile c\u00e2ntecelor. <\/span>
\nUn str\u0103in, Vou\u0103, Un fir de iarb\u0103, Soare \u0219i flori, Ce-ave\u021bi cu Beatles, Dance-dance, Vacan\u021ba \u0219i N-avem timp sunt piese care fac s\u0103li pline \u00een stagiunile 1968, 1969, c\u00e2nd Casa de Cultur\u0103 a Studen\u021bilor era punctul de atrac\u021bie nr. 1 al tineretului din Capital\u0103. <\/span><\/p>\n

Scriu muzica la genericul emisiunii de televiziune a\u0080\u009cSteaua f\u0103r\u0103 nume\u201d \u0219i asigur conducerea muzical\u0103 a edi\u021biilor \u00een care se afirmau, pas cu pas, Doina Spataru, Cornel Constantiniu, Corina Chiriac, Doina Limbaseanu \u0219i al\u021bii. Mul\u021bi dintre ace\u0219ti a\u0080\u009caltii a\u0080\u009cs-au pierdut pe drum.<\/span><\/p>\n

\u00cen perioada 1970-1972 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een vara lui 1973 activez ca profesor de trompet\u0103, la catedra de specialitate a Colegiului de Art\u0103 a\u0080\u009cDinu Lipatti\u201d, Bucure\u0219ti \u0219i la \u0218coala de Muzic\u0103 \u0219i Arte Plastice de 8 ani nr. 3. Cum bine \u0219tim, \u00een perioada la care m\u0103 refer a \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului muzical mediu, de la noi se simte o lips\u0103 acut\u0103 de materiale didactice moderne \u0219i actuale, studii, \u0219i forme muzicale, de la cele mai simple la cele mai complexe, corespunz\u0103toare nivelelor de preg\u0103tire a elevilor.\u00a0\u00cen aceste condi\u021bii compun Exerci\u021bii pentru clasele VIII-XII\/Caiet nr.1, Concertino nr.1 pentru trompet\u0103 \u0219i pian \u0219i Fantezie pentru trompet\u0103 \u0219i pian. \u00centr-o vreme, aceste lucr\u0103ri existau la clasa de trompet\u0103, cu aprobarea Catedrei de sufl\u0103tori \u0219i circulau, de la un an la altul, \u00een exemplare copie, f\u0103cute de elevii \u00een\u0219i\u0219i, pentru c\u0103 accesul la tipografii era, ba foarte greu, ba chiar imposibil, din cauza multor comisii \u0219i paracomisii, prin care trebuiau s\u0103 treac\u0103, de obicei, materialele didactice noi. Sistemul, bat\u0103-l vina!<\/span><\/p>\n

\u00cen 1972 fac parte din echipa desemnat\u0103 s\u0103 reprezinte Rom\u00e2nia la Festivalul interna\u021bional de la Knokke, din Belgia. <\/span>
\n Paradoxal, sau nu, Radioteleviziunea din \u021bara noastr\u0103 p\u0103streaz\u0103 o t\u0103cere des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 asupra acestui eveniment. G\u0103sesc \u0219i explica\u021bia. a\u0080\u009cConducatorii iubiti\u201d sunt pleca\u021bi, peste hotare, \u00eentr-o vizit\u0103 oficial\u0103 de stat. Vine \u0219i seara \u00een care evolueaz\u0103 echipa noastr\u0103. Pe Radio Bucure\u0219ti, de toate pentru to\u021bi, numai Knokke, nu. Comut, cu bruiajul de rigoare, pe Radio Europa Liber\u0103. Comenteaz\u0103 Cornel Chiriac. Anda C\u0103lug\u0103reanu, Marina Voica \u0219i Dida Dr\u0103gan sunt \u00een mare form\u0103. Ascult \u0219i piesa mea, Anilor \u0219i m\u0103 bucur c\u0103 fac parte din echipa Rom\u00e2niei. <\/span>
\n Nu-mi vine s\u0103 cred, dar cucerim Cupa continental\u0103 a festivalului interna\u021bional de la Knokke. Un col\u021b din ea este \u0219i al meu. Trofeul \u0103sta a stat, o vreme, la loc de cinste \u0219i \u00een casa mea, dup\u0103 care s-a mutat la Dida Dr\u0103gan. Oricum, probabil c\u0103 el face bine la CV.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103, a “\u0080\u009cconducatorilor iubiti\u201d, din vizita lor oficial\u0103 de stat, interpre\u021bi \u0219i compozitori, paricipanti la Knokke suntem invita\u021bi, la televiziune, \u00een emisiunea lui Tudor Vornicu, unde primim felicit\u0103rile meritate, mul\u021bumim partidului pentru condi\u021biile create, \u0219i ne lu\u0103m angajamentul c\u0103 a\u0080\u009cvom depune toate eforturile ca de fiecare data c\u00e2nd ni se ive\u0219te prilejul s\u0103 reprezantam cu cinste \u021bara \u0219i s\u0103 aducem toate premiile la noi acas\u0103, ca \u0219i-acum\u201d. \u00cenaintea intr\u0103rii \u00een emisiune am \u00eenv\u0103\u021bat textul \u0103sta ca pe Tat\u0103l Nostru. \u0218i n-a fost nici primul nici ultimul.<\/span><\/p>\n

Ana Morosanu Magdin<\/strong>: \u00cen anul 1973, \u00eencepe istoria ta \u00een Televiziunea Rom\u00e2n\u0103<\/em><\/span><\/p>\n

Petre Magdin<\/strong>: \u00cen mod cu totul nea\u0219teptat, anul 1973 avea s\u0103 reprezinte, pentru mine, un nou \u00eenceput de drum \u0219i de via\u021b\u0103. Sunt angajat, prin concurs, ca realizator de emisiuni muzicale, la Redac\u021bia emisiunilor pentru tineret a Radioteleviziunii Rom\u00e2ne. Aici \u0219i acum intru, pentru prima oar\u0103, \u00een contact direct cu sistemul de cenzur\u0103 al propagandei PCR, cu \u201eindicatiile pretioase\u201d \u0219i cu directivele privind viziunea politic\u0103 a PCR, de la un congres la altul, \u00een rela\u021bia cu televiziunea, radioul \u0219i presa scris\u0103, pe de o parte \u0219i cu arta, cultura \u0219i uniunile de crea\u021bie, pe de alt\u0103 parte. <\/span>
\n Ca \u0219i compozitor rom\u00e2n v\u0103d, pentru prima oar\u0103, cu ochii mei \u0219i aud cu urechile mele, c\u00e2t de pu\u021bin \u00eensemn\u0103m noi, creatorii, pentru sistemul comunist, dar mai cu seam\u0103 \u00eencep s\u0103 c\u00e2nt\u0103resc \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleg, la dimensiuni reale, pericolele care ne-a\u0219teapt\u0103, care sunt iminente \u0219i \u00een fa\u021b\u0103 c\u0103rora suntem victime sigure, cumin\u021bi \u0219i pline de speran\u021be \u00een vremuri mai bune care aveau s\u0103 vie sau nu.<\/span><\/p>\n

Totodat\u0103, \u00eens\u0103, \u00eencep s\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021b, cu fiecare zi ce trece, cum s\u0103 ocolesc, m\u0103car pentru o clip\u0103, sau s\u0103 intarzi, tot m\u0103car pentru o clip\u0103, aplicarea \u201eindicatiilor pretioase\u201d menite s\u0103 sufoce toate ini\u021biativele bune.<\/span><\/p>\n

Una este s\u0103 privim lucrurile din afara lor \u0219i s\u0103 le judec\u0103m cu m\u0103sura superficial\u0103 a distan\u021bei \u0219i alta este s\u0103 ne afl\u0103m \u00een l\u0103untrul lor, ca s\u0103 le putem aprecia adev\u0103rata dimensiune \u0219i s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een consecin\u021b\u0103. \u0218tiu c\u0103 se evit\u0103 sau se \u00eent\u00e2rzie, foarte mult, plata drepturilor de autor \u0219i \u0219tiu c\u0103 sunt, chiar insignifiant, \u00een fa\u021ba unui sistem prea mare \u0219i prea puternic, de opresiune. \u0218i mai \u0219tiu \u0219i \u00een\u021beleg c\u0103 dac\u0103 vreau s\u0103 duc p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t o ini\u021biativ\u0103 bun\u0103, oric\u00e2t de mic\u0103, tot ar fi mai mult dec\u00e2t nimic, pentru mine \u0219i pentru confra\u021bii mei de breasl\u0103.<\/span><\/p>\n

G\u00e2ndesc o strategie pe termene scurt, mediu \u0219i lung, dar de la bun \u00eenceput admit c\u0103 ea are toate \u0219ansele s\u0103 fie doar o biat\u0103 himer\u0103. \u00cemi fac, totu\u0219i, ni\u0219te calcule pe termen scurt, c\u0103 s\u0103 v\u0103d, imediat, reac\u021bia mai marilor, pe termen mediu, ca s\u0103 am timp, la nevoie, s\u0103 g\u0103sesc formule de compromis \u0219i pe termen lung, ca s\u0103 pun bazele unei continuit\u0103\u021bi pozitive \u0219i concrete.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

S-a n\u0103scut la 29 august 1943, \u00een comuna Pesac, jud. Timi\u0219. Studiaz\u0103 muzic\u0103 de la v\u00e2rst\u0103 de 9 ani \u0219i \u00eencep\u00e2nd cu <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":453,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[38],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2014\/04\/petre_magdin1.png","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-7i","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/452"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=452"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/452\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":455,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/452\/revisions\/455"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/453"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=452"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=452"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=452"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=452"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}