{"id":386,"date":"2014-04-08T16:39:45","date_gmt":"2014-04-08T16:39:45","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=386"},"modified":"2014-04-08T16:40:22","modified_gmt":"2014-04-08T16:40:22","slug":"libertatea-individului-sau-controlul-societatii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/libertatea-individului-sau-controlul-societatii\/","title":{"rendered":"Libertatea Individului sau Controlul Societ\u0103\u0163ii?"},"content":{"rendered":"

Am fost educat \u00eentr-o societate care te obliga s\u0103 \u00ee\u0163i reprimi sistematic tr\u0103irile de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ele veneau cumva \u00eempotriva cadrului stabilit de c\u0103tre cei care o conduceau. Cel mai mare pericol era acela de \u201ea g\u00e2ndi altfel\u201d dec\u00e2t a\u015fa cum era impus printr-un fel de exerci\u0163iu de programare social\u0103. \u00cen plus, colegii, forma\u0163i pe un asemenea tipar, nu puteau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u00e2t de mult se pierdea prin eliminarea impulsurilor creatoare doar din ra\u0163iuni ce \u0163ineau de confortul adul\u0163ilor ce nu doreau niciun fel de modificare a cadrului existent la acea dat\u0103. \u00cen felul acesta am ajuns s\u0103 meditez mai profund asupra raportului ce trebuie s\u0103 existe \u00eentre individ \u015fi societate.<\/span><\/p>\n

\u00cens\u0103, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 permiterea necenzurat\u0103 a oric\u0103rui gen de manifestare reprezint\u0103 un lucru benefic. Dimpotriv\u0103, \u00eentr-o astfel de perspectiv\u0103 se ajunge la extrema opus\u0103, ce suprim\u0103 construc\u0163ia colectivit\u0103\u0163ii, ce presupune mai mult sau mai pu\u0163in respectarea unor seturi obligatorii de reguli acceptate de c\u0103tre to\u0163i cei care o compun. Astfel, evolu\u0163ia post-decembrist\u0103 din \u0163ara noastr\u0103 a constituit o trecere de la rigiditatea unei construc\u0163ii \u201eperfecte\u201d la fragilitatea unei \u00eentocmiri lipsite de principii clare \u015fi respectate de c\u0103tre to\u0163i. Mai precis, o trecere de la suprimarea individului la cea de contestare a socialului, de aici decurg\u00e2nd \u00een mare m\u0103sur\u0103 neputin\u0163a redres\u0103rii Rom\u00e2niei din ultimii 20 de ani.<\/span><\/p>\n

Dialectica raportului dintre individ \u015fi colectivitate nu reprezint\u0103 un fenomen nou, dar tranzi\u0163ia prin care trece spa\u0163iul rom\u00e2nesc a pus \u00een eviden\u0163\u0103 mai mult dec\u00e2t \u00een alte perioade ale istoriei acest balans \u00eentre extreme f\u0103r\u0103 s\u0103 se ajung\u0103 la un echilibru benefic. \u00cen realitate, reculul individualist din perioada actual\u0103 reprezint\u0103 \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 desc\u0103tu\u015farea energiei negative acumulate excesiv \u00een etapa anterioar\u0103 a construirii unei societ\u0103\u0163i ce c\u0103lca \u00een picioare no\u0163iunea de individ promov\u00e2nd doar utopicul ideal al \u201eomului nou\u201d.<\/span><\/p>\n

Un Secol de Observa\u0163ie<\/b><\/span><\/p>\n

Dac\u0103 vom extinde cadrul de observa\u0163ie, vom remarca \u00een decursul secolului trecut o alternan\u0163\u0103 de evolu\u0163ii \u00een perioade ce au durat de regul\u0103 mai multe zeci de ani. Astfel, secolul XX a debutat prin regimuri totalitare gata de r\u0103zboi, care treceau cu brutalitate peste aspira\u0163ia c\u0103tre libertate a fiec\u0103rei fiin\u0163e umane. Putem vorbi despre un cult al socialului \u00een detrimentul individului, fapt care a f\u0103cut posibil\u0103 lansarea uciga\u015fului proiect de nimicire a milioane de oameni pe fronturile Primului R\u0103zboi Mondial.<\/span><\/p>\n

Dup\u0103 ce for\u0163ele totalitare au fost \u00eenfr\u00e2nte, a urmat o perioad\u0103 de explorare a unei libert\u0103\u0163i individuale f\u0103r\u0103 precedent, fapt care a condus la o explozie economic\u0103, din p\u0103cate insuficient controlat\u0103, ce a permis afirmarea multor oameni de valoare \u00een toate domeniile. Din nefericire, lipsa de discern\u0103m\u00e2nt \u00een gestionarea acestor noi posibilit\u0103\u0163i a adus o criz\u0103 economic\u0103 prin intermediul c\u0103reia idealul \u201esociet\u0103\u0163ii perfecte\u201d a pus din nou st\u0103p\u00e2nire peste multe zone ale lumii gener\u00e2nd a doua mare conflagra\u0163ie a secolului XX. For\u0163ele aflate \u00een conflict \u00ee\u015fi disputau de fapt dreptul de a controla masele de oameni ale acestui p\u0103m\u00e2nt trec\u00e2nd peste aspira\u0163ia c\u0103tre libertate \u015fi dreptate ce subzist\u0103 \u00een fiecare fiin\u0163\u0103 uman\u0103.<\/span><\/p>\n

Zona Gri a Perioadei Postbelice<\/b><\/span><\/p>\n

Perioada postbelic\u0103 a fost \u00eentr-o zon\u0103 de \u201egri\u201d prin faptul c\u0103 lumea s-a scindat \u00eentr-o tab\u0103r\u0103 care punea pre\u0163 pe valoarea individului, \u00een timp ce alta accentua idealul totalitar al societ\u0103\u0163ii ce subsumeaz\u0103 complet pe acesta \u00eentr-o mas\u0103 amorf\u0103 cu un singur v\u00e2rf vizibil: Conduc\u0103torul Iubit, un fel de Mesia care g\u00e2nde\u015fte, pl\u0103nuie\u015fte \u015fi ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een numele tuturor. R\u0103zboiul \u201erece\u201d care a urmat nu a f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 continue la nivel ideologic, dar \u015fi prin nenum\u0103rate r\u0103zboaie regionale, aceast\u0103 disput\u0103 dintre dou\u0103 sisteme ce nu puteau s\u0103 ajung\u0103 la un compromis. Cu argumente din ambele tabere, aceast\u0103 \u201econflagra\u0163ie\u201d a durat p\u00e2n\u0103 c\u0103tre ultima decad\u0103, c\u00e2nd blocul totalitar s-a f\u0103r\u00e2mat gra\u0163ie paradoxalei dorin\u0163e de libertate a elitelor din cercurile de la v\u00e2rf, doritoare s\u0103 se manifeste \u00eentr-un cadru lipsit de constr\u00e2ngere.<\/span><\/p>\n

Haos sau Ordine Rigid\u0103<\/b><\/span><\/p>\n

A urmat o perioad\u0103 \u00een care haosul a luat locul ordinii rigide, rezultatele nefiind pe m\u0103sura dorin\u0163elor maselor largi, iar echilibrul dintre individ \u015fi societate r\u0103m\u00e2n\u00e2nd ca un ideal pentru o alt\u0103 epoc\u0103. Astfel, construc\u0163ia social\u0103 a avut mult de suferit pun\u00e2nd \u00een pericol chiar no\u0163iunea de organizare statal\u0103, fapt ce a condus la dezmembrarea unor structuri ce p\u0103reau solide \u00een perioada anterioar\u0103 \u015fi la r\u0103zboaie ce au degenerat p\u00e2n\u0103 la nivel de ur\u0103 dintre rase \u015fi etnii. \u00cen plus, perioada de relaxare a controlului individului a permis reapari\u0163ia fenomenelor de corup\u0163ie din perioada interbelic\u0103, lucru ce a condus la subminarea structurilor fundamentale ale statului \u00een genul: educa\u0163iei, s\u0103n\u0103t\u0103\u0163ii, sistemului de asisten\u0163\u0103 social\u0103, ordinii publice \u015fi chiar ap\u0103r\u0103rii.<\/span><\/p>\n

Oferindu-se prea mult\u0103 libertate s-a constatat c\u0103 individul nu este totu\u015fi preg\u0103tit s\u0103 ac\u0163ioneze responsabil \u00een folosul comunit\u0103\u0163ii, ci dimpotriv\u0103, el ajunge s\u0103 se izoleze de ceilal\u0163i sau s\u0103 se \u00eentov\u0103r\u0103\u015feasc\u0103 \u00een \u201eg\u0103\u015fti\u201d distructive ce ignor\u0103 dorin\u0163ele legitime ale semenilor. \u015ei astfel, am intrat \u00een secolul XXI cu o dilem\u0103 nerezolvat\u0103 \u00een perioada anterioar\u0103, mai precis cu o restan\u0163\u0103 la impresionanta lec\u0163ie de istorie pe care trebuie s\u0103 o \u00eenve\u0163e \u00eentreaga omenire.<\/span><\/p>\n

Totalitarismul a continuat \u00een anumite zone ale lumii oferind un model de stabilitate \u015fi de ordine aparent mai profitabil dec\u00e2t cel al permiterii libert\u0103\u0163ii individuale. Companii importante au intuit poten\u0163ialul afacerilor cu produc\u0163ie \u00een zona totalitar\u0103 \u015fi distribu\u0163ie \u00een cea liber\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 ia \u00een calcul jocul periculos pe care \u00eel fac prin transferul de putere economic\u0103 spre zone ale lumii ce pot relua oric\u00e2nd disputele secolului trecut.<\/span><\/p>\n

Revolu\u0163ia Informatic\u0103 \u015fi Saltul de Con\u015ftiin\u0163\u0103<\/b><\/span><\/p>\n

Prin urmare, m\u0103 a\u015ftept la o perioad\u0103 \u00een care c\u0103utarea echilibrului dintre individ \u015fi societate s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 o solu\u0163ie mai bun\u0103 dec\u00e2t ceea ce s-a oferit p\u00e2n\u0103 \u00een prezent prin intermediul unei societ\u0103\u0163i cu reguli clare \u015fi principii armonioase, dar \u015fi cu indivizi care nu \u00ee\u015fi reprim\u0103 creativitatea \u00een a aduce tot ce poate fi mai bun \u00een progresul lumii din care facem parte. Dincolo de evenimentele istorice, la care din p\u0103cate nu putem asista mai mult de c\u00e2teva zeci de ani, exist\u0103 o nevoie stringent\u0103 pentru solu\u0163ionarea adecvat\u0103 a raportului dintre colectivitate \u015fi oamenii ce o compun.<\/span><\/p>\n

Este posibil ca evolu\u0163iile recente din domeniul tehnologiei informa\u0163iei prin dezvoltarea f\u0103r\u0103 precedent a Internetului s\u0103 permit\u0103 o mai mare flexibilitate \u00een rezolvarea \u201etemei de cas\u0103\u201d pe care secolul trecut ni l-a l\u0103sat. La fel de posibil\u0103 este \u015fi reluarea ciclurilor distructive cu nuan\u0163e totalitare, ce din p\u0103cate, continu\u0103 s\u0103 existe \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi fac\u0103 sim\u0163it\u0103 prezen\u0163a de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd oamenii uit\u0103 c\u0103 nimeni nu tr\u0103ie\u015fte doar pentru sine, ci fiecare fiin\u0163\u0103 uman\u0103 trebuie s\u0103 slujeasc\u0103 deopotriv\u0103 colectivit\u0103\u0163ii din care face parte.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Am fost educat \u00eentr-o societate care te obliga s\u0103 \u00ee\u0163i reprimi sistematic tr\u0103irile de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd ele veneau cumva \u00eempotriva cadrului <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[11],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-6e","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/386"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=386"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/386\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":389,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/386\/revisions\/389"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=386"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=386"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=386"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=386"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}