![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/bladensburg-scotus-pr-326x235.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Pe 20 iunie 2019, Curtea Suprem\u0103 a Statelor Unite a decis, \u00een cazul\u00a0The American Legion vs. American Humanist Association<\/i>, c\u0103 men\u0163inerea unei Cruci a P\u0103cii pe domeniul public nu violeaz\u0103 Clauza stabilirii unei religii, prev\u0103zut\u0103 \u00een Primul amendament al Constitu\u0163iei SUA.<\/p>\n
Crucea P\u0103cii este un monument construit de organiza\u0163ia The American Legion \u00een cinstea a 49 de militari c\u0103zu\u0163i \u00een Primul r\u0103zboi mondial \u015fi se afl\u0103 amplasat\u0103 \u00een ora\u015ful Bladensburg din statul Maryland (la aproximativ 14 kilometri de Washington, DC). Ini\u0163ial, monumentul a fost construit pe teren privat \u015fi cu fonduri private, dar ulterior, \u00een 1961, terenul a fost \u00eencorporat \u00eentr-un parc apar\u0163in\u00e2nd domeniului public, iar cheltuielile de \u00eentre\u0163inere a crucii se fac \u015fi ele din fonduri publice.\u00a0https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Peace_Cross<\/a><\/p>\n Primul amendament prevede urm\u0103toarele: \u201cCongresul nu va elabora nici o lege care s\u0103 stabileasc\u0103 o religie sau s\u0103 interzic\u0103 practicarea liber\u0103 a unei religii sau s\u0103 reduc\u0103 libertatea cuv\u00e2ntului sau a presei sau dreptul poporului la \u00eentrunire pa\u015fnic\u0103 sau de a adresa Guvernului cereri privind repararea nedrept\u0103\u0163ilor\u201d.<\/p>\n Anterior, \u00een luna octombrie 2017, Curtea de Apel a Circuitului Patru decisese \u00een favoarea organiza\u0163iei American Humanist Association. Asocia\u0163ia, care reprezenta interesele unui grup de cet\u0103\u0163eni atei\u015fti\u00a0\u015fi agnostici<\/span>, dorea \u00eenl\u0103turarea crucii pe motiv c\u0103 este un simbol religios amplasat pe teren public \u015fi sus\u0163inut din bani publici.<\/p>\n Curtea inferioar\u0103 a motivat c\u0103 men\u0163inerea cu fonduri publice a unei cruci (aflate \u015fi pe domeniu public) era neconstitu\u0163ional\u0103 deoarece reprezenta \u201co implicare excesiv\u0103 a guvernului \u00een stabilirea unei religii\u201d, c\u0103, deasemenea, \u201ccrucea este simbolul de baz\u0103 al cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi c\u0103 sparge zidul care separ\u0103 biserica de stat\u201d.<\/p>\n 2. Testul Lemon<\/b><\/p>\n Curtea de Apel a considerat c\u0103 \u00een spe\u0163\u0103 este aplicabil\u00a0Testul Lemon<\/i>.\u00a0\u00a0Testul Lemon<\/i>\u00a0a fost creat \u00een 1971 de Curtea Suprem\u0103 \u00een cazul\u00a0Lemon vs. Kurtzman<\/i>.\u00a0https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Lemon_v._Kurtzman<\/a><\/p>\n \u00cen acel caz, pentru ca o lege s\u0103 fie considerat\u0103 constitu\u0163ional\u0103 \u00een \u00een\u0163elesul Clauzei, se stabiliser\u0103 trei criterii: (1) legea s\u0103 aib\u0103 un scop laic legitim, (2) s\u0103 nu aib\u0103 ca efect principal nici \u00eencurajarea, nici descurajarea vreunei religii \u015fi (3) s\u0103 nu rezulte \u00eentr-o implicare excesiv\u0103 a guvernului \u00een religie.<\/p>\n La Curtea de Apel, \u00eentr-o opinie concurent\u0103 cu cea a majorit\u0103\u0163ii, judec\u0103torul James Wynn a respins argumentul organiza\u0163iei The American Legion conform cu care crucea avea, \u00een principal, o semnifica\u0163ie laic\u0103, fiind parte a unui memorial de r\u0103zboi, cu contra-argumentul c\u0103, dimpotriv\u0103, crucea \u201ceman\u0103 un mesaj predominant sectar\u201d.\u00a0https:\/\/www.christianpost.com\/news\/bladensburg-cross-memorial-wont-be-saved-fourth-circuit-says-dangerous-decision.html<\/a><\/p>\n Curtea Suprem\u0103 nu a \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit acest punct de vedere \u015fi, cu o majoritate de 7 la 2, a sus\u0163inut contrariul, prin opinia expus\u0103 de judec\u0103torul asociat Samuel Alito: crucea nu violeaz\u0103 Clauza, ci poart\u0103 \u201co semnifica\u0163ie special\u0103 \u00een comemorarea Primului R\u0103zboi Mondial” \u015fi a preluat “o semnifica\u0163ie laic\u0103<\/span>\u201d de la construc\u0163ia ei.<\/p>\n 3. Principiul neutralit\u0103\u0163ii<\/b><\/p>\n Un alt argument al judec\u0103torului Alito a fost \u015fi faptul c\u0103 \u00eenl\u0103turarea sau alterarea esen\u0163ial\u0103 a crucii-monument nu ar fi fost considerat \u201cun act neutru\u201d ci, dimpotriv\u0103, \u201co manifestare de ostilitate \u00eempotriva religiei, care nu e sus\u0163inut\u0103 de prevederile Clauzei\u201d.<\/p>\n \u00cen completare, judec\u0103torul Brett Kavanaugh a sus\u0163inut \u015fi c\u0103 \u201cpractica amplas\u0103rii de memoriale religioase, \u00een particular de memoriale de r\u0103zboi religioase, pe domeniul public nu este coercitiv\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi trage r\u0103d\u0103cinile din istorie \u015fi tradi\u0163ii\u201d.<\/p>\n Totodat\u0103, Curtea Suprem\u0103 a considerat\u00a0Testul Lemon<\/i>\u00a0ca neaplicabil \u00een spe\u0163\u0103, de\u015fi nici nu l-a \u00eenl\u0103turat expres.\u00a0https:\/\/news.yahoo.com\/supreme-court-allows-maryland-cross-151118414.html<\/a><\/p>\n \u00centr-o opinie minoritar\u0103, judec\u0103toarea Ruth Bader Ginsburg a sus\u0163inut c\u0103 prevederile Constitu\u0163iei solicit\u0103 \u201cneutralitatea guvernamental\u0103 \u00eentre credin\u0163ele religioase, dar \u015fi \u00eentre religie \u015fi non-religie\u201d. Principiul neutralit\u0103\u0163ii<\/span>\u00a0nu ar fi fost, a\u015fadar, respectat \u00een cazul unui monument sau memorial de r\u0103zboi religios, ci doar \u00een cazul unui monument sau memorial de r\u0103zboi nereligios.<\/p>\n S-a mai sus\u0163inut \u015fi varianta de \u00eenlocuire a crucii cu un obelisc.<\/p>\n 4. Protec<\/b>\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 a\u00a0<\/span>monumentelor religioase la r\u0103sp\u00e2ntie<\/b><\/p>\n Decizia Cur\u0163ii Supreme, de\u015fi favorizeaz\u0103 men\u0163inerea monumentelor religioase pe domenii publice, nu a dat satisfac\u0163ie deplin\u0103 sus\u0163in\u0103torilor acestor monumente.<\/p>\n De\u015fi criticat ca inconsistent \u00een textele opiniilor majoritare ale judec\u0103torilor,\u00a0Testul Lemon<\/i>\u00a0nu a fost \u00eenl\u0103turat. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 prezenta spe\u0163\u0103 are o aplicabilitate limitat\u0103.<\/p>\n De asemenea, pentru a motiva c\u0103 monumentele sau memorialele religioase pe domeniu public au \u015fi ele protec\u0163ie constitu\u0163ional\u0103, judec\u0103torii majoritari au f\u0103cut eforturi s\u0103 argumenteze c\u0103 aceast\u0103 protec\u0163ie se datoreaz\u0103, de fapt, mai mult situa\u0163iei c\u0103 monumentele erau foarte vechi \u015fi c\u0103, \u00een timp, elementul lor religios s-a estompat \u015fi a fost, \u00een mare m\u0103sur\u0103, \u00eenlocuit cu \u201csemnifica\u0163ii laice\u201d.<\/p>\n Un alt argument a fost c\u0103, \u00een cazul monumentelor sau al memorialelor religioase de r\u0103zboi, elementele religioase \u015fi cele militare sunt puternic \u00eempletite \u015fi nu pot fi disociate.<\/p>\n Cu alte cuvinte, monumentele sau memorialele religioase construite mai recent pe domenii \u015fi cu bani publici ar\u00a0\u00a0putea fi, \u00een continuare, supuse proceselor \u00een instan\u0163\u0103.<\/p>\n Toate aceste argumente, de\u015fi prevalente \u00een spe\u0163a Crucii p\u0103cii, nu rezolv\u0103 \u00een mod definitiv situa\u0163ia monumentelor sau a memorialelor religioase de dat\u0103 mai recent\u0103 amplasate pe domenii publice.<\/p>\n Cum va solu\u0163iona, de pild\u0103, o instan\u0163\u0103 judec\u0103toreasc\u0103 situa\u0163ia unui cimitir militar cu cruci situat pe domeniul public cu militari deceda\u0163i \u00een conflicte mai recente? Dar situa\u0163ia unui cimitir civil cu cruci, situat pe domeniul public, a\u015fa cum mai toate cimitirele sunt, de fapt?<\/p>\n 5. Motiva\u0163ia real\u0103 a protec\u0163iei constitu\u0163ionale a monumentelor \u015fi a memorialelor religioase pe domeniul public<\/b><\/p>\n \u00cen realitate, problema este mult mai simpl\u0103. Situa\u0163ia monumentelor \u015fi a memorialelor (de r\u0103zboi sau nu) religioase pe domeniile publice nu intr\u0103 \u00een sfera de aplica\u0163ie a Clauzei de stabilire a unei religii.<\/p>\n La o lectur\u0103 mai atent\u0103, se va observa c\u0103 textul nu face vorbire de \u201cmonumente sau memoriale religioase\u201d, ci de obliga\u0163ia Congresului \u201cde a nu elabora nicio lege care s\u0103 stabileasc\u0103 o religie\u201d.<\/p>\n Actul de construire a unui monument religios apar\u0163in\u00e2nd oric\u00e2rei denomina\u0163ii nu \u00eenseamn\u0103 \u201ca elabora o lege care s\u0103 stabileasc\u0103 o religie\u201d.<\/p>\n Testul Lemon<\/i>\u00a0se refer\u0103 la neconstitu\u0163ionalitatea emiterii de acte normative (legi \u015fi decrete) \u015fi politici care s\u0103 favorizeze religia sau anumite culte religioase, nu la interzicerea construirii de monumente \u015fi memoriale cu caracter religios<\/span>.<\/p>\n Astfel, \u00een cazul\u00a0Lemon vs. Kurtzman<\/i>\u00a0din 1971 Curtea Suprem\u0103 a decis c\u0103 este neconstitu\u0163ional\u0103 Legea de educa\u0163ie adoptat\u0103 de statul Pennsylvania, care permitea plata din fonduri publice a unor profesori de religie la unele \u015fcoli private (predominant catolice).<\/p>\n Testul Lemon a mai fost aplicat \u015fi \u00een alte c\u00e2teva spe\u0163e relativ similare, implic\u00e2nd elaborarea de acte normative (legi \u015fi decrete) \u015fi politici considerate neconstitu\u0163ionale, precum\u00a0\u00een cazul<\/span>\u00a0<\/span>Santa Fe Independent School District vs. Doe<\/i>\u00a0(2005).\u00a0https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Santa_Fe_Independent_School_District_v._Doe<\/a><\/p>\n Mai recent, testul a fost aplicat \u015fi \u00een cazul\u00a0International Refugee Assistance Project vs. Trump<\/i>\u00a0(2017), \u00een care un decret prezide\u0163ial a fost considerat neconstitu\u0163ional pentru c\u0103 ar fi discriminat \u00eempotriva unor imigran\u0163i din \u0163\u0103ri cu popula\u0163ii predominant musulmane<\/span>.\u00a0https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Int%27l_Refugee_Assistance_Project_v._Trump<\/a><\/p>\n 6. Interpretarea principiului neutralit\u0103\u0163ii<\/b><\/p>\n Principiul neutralit\u0103\u0163ii reiese foarte clar din enun\u0163area dispozi\u0163iilor Clauzei: \u201cCongresul nu va elabora nicio lege care s\u0103 stabileasc\u0103 o religie sau s\u0103 interzic\u0103 practicarea liber\u0103 a unei religii\u201d.<\/p>\n \u00cen interpretarea originalist\u0103 (conservatoare) a textului,<\/span>\u00a0Constitu\u0163ia impune Congresului o obliga\u0163ie de a nu face (adic\u0103 de a se ab\u0163ine s\u0103 fac\u0103 ceva),\u00a0\u015fi\u00a0<\/span>nu o obliga\u0163ie de a face.<\/p>\n \u00cen interpretarea liberal\u0103 (care extrapoleaz\u0103), Congresul trebuie mereu \u201cs\u0103 fac\u0103 ceva\u201d. Este \u015fi punctul de vedere sus\u0163inut viguros de judec\u0103toarea Ruth Bader Ginsburg (\u015fi de al\u0163ii ca ea). Ginsburg consider\u0103 c\u0103 guvernul trebuie s\u0103 intervin\u0103 \u00een urma construirii unui monument sau memorial religios pe domeniul public, iar neinterven\u0163ia sa ar echivala cu o \u00eenc\u0103lcare a \u201cneutralit\u0103\u0163ii\u201d stipulate de Primul amendament. Acest argument de interpretare este puternic viciat, de dou\u0103 ori!<\/p>\n \u00cen primul r\u00e2nd, dup\u0103 cum am ar\u0103tat mai sus, \u201cconstruirea\u201d nu \u00eenseamn\u0103 \u201clegiferare\u201d.<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd,\u00a0\u00a0chiar extrapol\u00e2nd termenul de \u201clegiferare\u201d la cel de \u201cconstruire\u201d, Primul amendament arat\u0103 clar c\u0103 nu este posibil\u0103 nici ac\u0163iunea autorit\u0103\u0163ilor pentru \u201cinterzicerea practic\u0103rii libere a unei religii\u201d (deci, se stipuleaz\u0103 obliga\u0163ia de a nu interzice).<\/p>\n Cu alte cuvinte, principiul neutralit\u0103\u0163ii trebuie interpretat \u00een sensul lui originar restrictiv, pasiv, ca obliga\u0163ie de a nu face, \u015fi nu \u00eentr-un sens alterat extensiv, activ, ca obliga\u0163ie de a face.<\/p>\n C\u00e2nd un monument sau memorial religios este construit pe domeniu public, legiuitorul \u015fi guvernul nu pot \u00eempiedica aceast\u0103 ac\u0163iune pe motiv c\u0103 monumentul este religios (sau, \u00een mod particular, cre\u015ftin), pentru c\u0103, \u00een caz contrar, niciun alt monument religios (apar\u0163in\u00e2nd oric\u0103rei religii) nu ar mai putea fi construit vreodat\u0103 pe un domeniu public.<\/p>\n E de la sine \u00een\u0163eles c\u0103, \u00een realitate, este vorba de tendin\u0163a grupurilor liberale \u015fi ateiste de a \u00eendep\u0103rta sau altera monumente cre\u015ftine vechi de pe domeniile publice sau de a interzice pe viitor amplasarea acestor monumente pe domeniul public. Rezultatul final, dorit de ei, este instaurarea treptat\u0103 a unui stat ateist \u015fi laic, similar unui stat comunist. Ceea ce \u00een America nu se va \u00eent\u00e2mpla vreodat\u0103.<\/p>\n \u00cen fine, o remarc\u0103 legat\u0103 de obeliscuri. Cei care cred c\u0103 obeliscurile nu sunt monumente religioase, se am\u0103gesc degeaba \u015fi pot s\u0103 \u00eentrebe orice egiptean. Obeliscul simbolizeaz\u0103 pe Ra, zeul Soarelui la vechii egipteni, care credeau, de asemenea, c\u0103 zeitatea suprem\u0103 se reg\u0103se\u015fte \u015fi \u00een structura construc\u0163iei.\u00a0https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Obelisk<\/a><\/p>\n 7. Monumentele \u015fi memorialele de r\u0103zboi religioase \u015fi nereligioase<\/b><\/p>\n Cazul Crucea P\u0103cii aduce \u00een discu\u0163ie \u015fi protec\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 a monumentelor \u015fi a memorialelor de r\u0103zboi nereligioase.<\/p>\n At\u00e2t judec\u0103torii opiniei majoritare, c\u00e2t \u015fi cele dou\u0103 judec\u0103toare care au sus\u0163inut opinia minoritar\u0103 (Ruth Bader Ginsburg \u015fi Sonia Sotomayor) nu au contestat protec\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 de care beneficiaz\u0103 monumentele nereligioase de r\u0103zboi.<\/p>\n A\u015fa fiind, pe cale de consecin\u0163\u0103, nu se poate contesta nici protec\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 a statuilor, monumentelor \u015fi memorialelor confederate, construite dup\u0103 terminarea R\u0103zboiului Civil American (1861-1865).<\/p>\n Dup\u0103 evenimentele de la Charlottesville, Virginia din luna august 2017, unele din aceste monumente \u015fi statui de oameni politici \u015fi militari confedera\u0163i au fost vandalizate de bande dezl\u0103n\u0163uite de extremi\u015fti st\u00e2ngi\u015fti sau mutate arbitrar de administra\u0163iile locale de st\u00e2nga\u00a0<\/span>din diverse ora\u015fe, precum Baltimore, Maryland \u015fi Memphis, Tennessee.\u00a0https:\/\/www.theguardian.com\/us-news\/2017\/dec\/21\/memphis-tennessee-citizens-cheer-overnight-removal-of-two-confederate-statues<\/a><\/p>\n \u00cen alte ora\u015fe, precum Louisville, Kentucky \u015fi Richmond, Virginia, administra\u0163iile locale liberale au \u00eentreprins eforturi de a muta statuile confedera\u0163ilor, f\u0103r\u0103 succes \u00eens\u0103.\u00a0https:\/\/www.theguardian.com\/us-news\/2018\/jul\/02\/remove-confederate-presidents-statue-from-virginia-capital-commission-says<\/a><\/p>\n Argumente ad-hoc cum c\u0103 aceste monumente ar reprezenta simboluri ale na\u0163ionali\u015ftilor albi sau ar glorifica ideea de sclavie nu au niciun temei legal. Din contr\u0103, monumentele beneficiaz\u0103 de o solid\u0103 protec\u0163ie constitu\u0163ional\u0103.<\/p>\n Diverse instan\u0163e de judecat\u0103 statale au decis c\u0103 statuile confedera\u0163ilor nu pot fi mutate, \u00eentruc\u00e2t reprezint\u0103 monumente de r\u0103zboi. \u00cen marea lor majoritate, statuile reprezint\u0103 b\u0103rba\u0163i pe cai, \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een uniforme militare, \u00een timpul R\u0103zboiului Civil.\u00a0https:\/\/www.theguardian.com\/us-news\/2019\/may\/01\/virginia-judge-rules-confederate-statues-are-war-monuments-and-cant-be-removed<\/a><\/p>\n Pentru a nu mai exista dubii \u00eens\u0103, este bine ca instan\u0163a suprem\u0103 s\u0103 judece cel pu\u0163in un caz similar, pentru a standardiza protec\u0163ia constitu\u0163ional\u0103 \u015fi asupra acestor tipuri de monumente de r\u0103zboi nereligioase.<\/p>\n Dup\u0103 cazul Crucii P\u0103cii protec\u0163ia monumentelor religioase a devenit mai puternic\u0103, \u00eens\u0103 problema este departe de a fi definitiv rezolvat\u0103.<\/p>\n NOT\u0102 \u2013 Dreptul de reproducere a articolului, \u00een variantele englez\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, apar\u0163ine autorului \u015fi este folosit cu permisiunea acestuia.<\/i><\/p>\n Variante ale articolului au fost publicate anterior \u00een INTELLECTUAL CONSERVATIVE<\/i>\u00a0http:\/\/www.intellectualconservative.com\/tiberiu-dianu-establishment-clause-and-constitutional-protection-of-religious-monuments\/<\/a>\u00a0\u015fi<\/span>\u00a0MEDIUM.<\/i>\u00a0<\/span>https:\/\/medium.com\/@tdianu\/establishment-clause-and-religious-memorials-35a34245a2ac<\/a><\/p>\n TIBERIU DIANU, autor de c\u0103r\u0163i \u015fi multiple articole de drept, politic\u0103 \u0219i societ\u0103\u0163i postcomuniste, locuie\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een Washington, DC \u015fi poate fi urm\u0103rit pe MEDIUM.<\/i><\/b>\u00a0https:\/\/medium.com\/@tdianu<\/a><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" 1. Clauza de …<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5,44,11,32,47],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-Lf","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2929"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2929"}],"version-history":[{"count":8,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2929\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3025,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2929\/revisions\/3025"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2929"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2929"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2929"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=2929"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}<\/div>\n![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/thumbnail-320x235.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n