![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/thumbnail-320x235.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
Un articol de Tiberiu Dianu<\/strong><\/p>\n Cu c\u00e2tva timp \u00een urm\u0103, unul dintre cititorii mei m-a \u00eentrebat de ce primul nostru (\u00een prezent, fost) pre\u0219edinte afro-american nu a putut fi precum Condoleezza Rice sau Herman Cain. \u0218i a\u0219 mai ad\u0103uga eu: Clarence Thomas, Alan Keyes, Ben Carson, Allen West \u0219i al\u021bii. Evident, r\u0103spunsul nu poate fi g\u0103sit \u00een ras\u0103, deoarece acesta este elementul constant. Elementul variabil este codul valorilor etice, care transcende culoarea pielii. \u00centr-adev\u0103r, de ce alte persoane care apar\u021bin aceleia\u0219i rase nu se aseam\u0103n\u0103? \u00cen timp ce “\u0163esutul” (aspectul fizic) poate p\u0103rea la fel, “designul” lor (moralitatea) poate fi radical diferit.<\/p>\n \u00cen primul meu an la Facultatea de Drept, c\u00e2nd m\u0103 g\u00e2ndeam la mine ca unul din genera\u0163ia milenarilor de azi, care se crede darul lui Dumnezeu pe P\u0103m\u00e2nt, c\u00e2nd procesul meu de g\u00e2ndire nu era a\u015fa de coagulat, iar filozofia mea despre via\u021b\u0103 era \u00eenc\u0103 \u00een proces de dezvoltare, am descoperit \u00eentr-un manual juridic no\u021biunea de “bun sim\u021b”. Cartea nu era \u00een limba englez\u0103, iar \u00een multe limbi europene termenul se traduce prin “sens comun”, ceea ce implic\u0103 o combina\u021bie \u00eentre naturale\u0163e \u0219i \u00een\u021belepciune. Engleza ne ofer\u0103 \u015fi ea mai multe sensuri, care implic\u0103 educa\u021bie \u0219i ra\u021bionament.<\/p>\n Mi-am dat seama repede de ce termenul de “bun sim\u021b” a fost introdus \u00een manualul de facultate din anul \u00eent\u00e2i. Pentru c\u0103 trebuia s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b c\u00e2t mai devreme de ce principiile juridice trebuie s\u0103 fie durabile \u0219i s\u0103 reziste testului timpului. Deoarece ra\u021biunea natural\u0103 pe care acestea o \u00eentruchipeaz\u0103 – o con\u0219tiin\u021b\u0103 de baz\u0103 \u0219i capacitatea de a judeca – este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 \u00een mod natural de c\u0103tre oameni, f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe de ce. Tocmai de aceea legile bune supravie\u021buiesc mai mult dec\u00e2t legile rele. Pentru c\u0103 cele dint\u00e2i au bun sim\u021b, pe c\u00e2nd cele din urm\u0103 nu au (tot at\u00e2t de mult).<\/p>\n Aristotel a interpretat bunul sim\u021b (kaine aisthesis<\/i>) drept capacitatea sufletului (el propusese termenul de\u00a0psyche<\/i>) de a permite sim\u021burilor individuale s\u0103 perceap\u0103 tr\u0103s\u0103turile fizice (prin cooperarea cu percep\u021biile senzoriale de baz\u0103 \u0219i g\u00e2ndirea ra\u021bional\u0103 uman\u0103).<\/p>\n La romani, interpretarea termenului (sensus communis<\/i>) descrie sensibilitatea uman\u0103 natural\u0103 pentru ceilal\u021bi oameni \u0219i pentru comunitate. Acest lucru a fost dezvoltat din conceptul grecesc stoic al virtu\u021bii etice, influen\u021bat de Aristotel. Romanii s-au concentrat asupra rolului dual al\u00a0percep\u021biei individuale<\/i>\u00a0\u0219i al\u00a0\u00een\u021belegerii comune a comunit\u0103\u021bii<\/i>.<\/p>\n Descartes a \u00eencercat s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103 ra\u021bionamentul comun (de bun sim\u0163) cu\u00a0ra\u021bionamentul matematic<\/i>\u00a0\u0219i a plasat aceast\u0103 facultate \u00een creier (nu \u00een suflet sau \u00een\u00a0 inim\u0103, ca Aristotel). Hobbes \u0219i Spinoza au aplicat abordarea cartezian\u0103 la filozofia politic\u0103, dar au subliniat importan\u021ba sensului roman al bunului sim\u021b, \u00eentr-o interpretare umanist\u0103 a acestuia. Aceasta \u00eensemna o reorientare asupra\u00a0sim\u0163ului comunit\u0103\u021bii<\/i>, pe care romanii l-au \u00een\u021beles ca parte a bunului sim\u021b.<\/p>\n Etica (de la cuv\u00e2ntul grec\u00a0ethos<\/i>, “obicei, obi\u015fnuin\u0163\u0103”), ca un bun sim\u021b \u201cumanist\u201d, a fost mai t\u00e2rziu definit\u0103 ca filozofie moral\u0103 care implic\u0103\u00a0sistematizarea conceptelor de comportament corect \u0219i incorect<\/i>.<\/p>\n Astfel, cu c\u00e2t o valoare \u00eencorporeaz\u0103 mai mult bun sim\u0163, cu at\u00e2t rezist\u0103 mai mult \u00een timp. Acest lucru este valabil at\u00e2t pentru principiile \u0219i valorile morale (etice), c\u00e2t \u0219i pentru cele juridice. De prea multe ori am v\u0103zut o avalan\u0219\u0103 de “noi valori \u0219i principii” pe care unii oameni \u00eencearc\u0103 at\u00e2t de greu s\u0103 le produc\u0103, s\u0103 le \u00eempacheteze \u0219i s\u0103 le v\u00e2nd\u0103 ca “morale” \u0219i “legale”. Ceea ce m\u0103 deranjeaz\u0103 este c\u0103, \u00een ciuda nout\u0103\u021bii lor, le e dat\u0103 o aur\u0103 de \u201cvechi\u201d reguli \u201csacrosancte\u201d, de\u0219i nimeni nu le-a observat existen\u0163a cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103. De ce? Pentru c\u0103 nu existau! Pentru c\u0103 ele au fost inventate din nimic de c\u0103tre activi\u0219ti cu agende speciale. \u0218i pentru c\u0103 erau prea “noi” pe pia\u021b\u0103, trebuiau s\u0103 fie “etichetate”, “v\u00e2ndute” \u0219i “comercializate” ca fiind lucruri “vechi \u015fi bune”.<\/p>\n Prea mult\u0103 teorie? S\u0103 lu\u0103m<\/span>\u00a0<\/span>atunci c\u00e2teva exemple tipice, \u00een care, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentotdeauna, cineva este for\u021bat s\u0103 \u00eenghit\u0103 o premis\u0103 defectuoas\u0103 \u0219i apoi “\u00eendrumat s\u0103 urmeze” acea premis\u0103 spre scopul final dorit de persoane cu pu\u0163in sau f\u0103r\u0103 dram de bun sim\u0163 (liberalii tipici). Voi l\u0103sa vechile valori f\u0103r\u0103 ghilimele \u015fi voi pune noile \u201cvalori\u201d \u00een ghilimele.<\/p>\n S\u0103 \u00eencepem: pentru familie avem c\u0103s\u0103toria “de acela\u0219i sex”. \u00cen primul r\u00e2nd, “acela\u0219i sex” nu este o problem\u0103 de drepturile omului, este o condi\u021bie biologic\u0103. Dar pentru c\u0103 oamenii care nu beneficiaz\u0103 de avantaje b\u0103ne\u015fti suplimentare o doresc pe agenda lor, o “comercializeaz\u0103”.<\/p>\n Un alt exemplu: pentru justi\u021bie avem justi\u021bia “social\u0103”. S\u0103 ne \u00een\u0163elegem, justi\u021bia nu e “social\u0103”, e egal\u0103. Punct. Dar, stai a\u015fa, c\u0103 unii oameni cu probleme juridice \u0219i subiecte speciale pe agend\u0103 trebuie s\u0103 fie acomoda\u0163i, a\u0219a c\u0103 ei “comercializeaz\u0103” \u0219i acest lucru.<\/p>\n Alt exemplu: pentru imigra\u021bie avem imigran\u021bii ilegali latino-americani care, nu-i a\u015fa?, sunt \u0219i ei “americani”. Deci, dup\u0103 ce \u00eenc\u00e2lca\u0163i legea, veni\u0163i \u015fi cere\u0163i drepturi. Ne pare r\u0103u c\u0103 nu v\u0103 putem ajuta, dar legea nu ne permite. O veche maxim\u0103 juridic\u0103 roman\u0103 spune a\u015fa:\u00a0“Nemo auditur propriam turpitudinem allegans”<\/i>, adic\u0103: nimeni nu poate invoca \u00eenc\u0103lcarea legii pentru a dob\u00e2ndi un drept. Aceasta este o chestiune juridic\u0103, nu o problem\u0103 “umanitar\u0103”. Cazul \u00een spe\u0163\u0103: femeia gravid\u0103 care imigreaz\u0103 ilegal \u00een Statele Unite, apoi na\u015fte \u015fi solicit\u0103 cet\u0103\u0163enia american\u0103 pentru noul-n\u0103scut. Dar oamenii cu agenda pricep asta pe de-a-ndoaselea.<\/p>\n \u0218i \u00een sf\u00e2r\u015fit: pentru probleme de munc\u0103 \u0219i impozite (progresive) avem partea “echitabil\u0103”. Cine \u0219tie exact c\u00e2t de mult sau de pu\u0163in este “echitabil”? \u0218tie pre\u0219edintele? Ce face, trage un num\u0103r din p\u0103l\u0103ria magic\u0103? Aha, am priceput, oamenii cu agenda \u0219tiu ei mai bine. A\u015fa c\u0103 o s\u0103 “comercializeze” \u015fi chestia asta.<\/p>\n M\u0103 voi opri aici. Fiecare dintre problemele prezentate mai sus merit\u0103, separat, mult mai multe pagini de eseuri \u0219i articole, iar eu sunt gata de livrare. \u015ei atunci m\u0103 \u00eentreb: unde mai este “\u00een\u021belegerea comun\u0103 a comunit\u0103\u0163ii”, unde mai este “ra\u021bionamentul” \u015fi unde mai sunt “conceptele sistematizate de comportament corect \u015fi incorect”?<\/p>\n \u00cen 1776, \u00een ajunul Revolu\u021biei americane, Thomas Paine \u00ee\u0219i publica faimosul pamflet\u00a0\u201cCommon Sense\u201d<\/i><\/a>\u00a0(Bunul sim\u0163). Acolo sus\u0163inea el pe un ton conving\u0103tor \u015fi pasionat \u00een acela\u015fi timp c\u0103 independen\u021ba – idealul pentru o na\u021biune \u00een formare, cum era America acelor ani – era legat\u0103 de un m\u0103nunchi de credin\u021be morale \u0219i religioase. Acel m\u0103nunchi de convingeri era important pentru a schi\u021ba o identitate american\u0103 specific\u0103.<\/p>\n Cred cu t\u0103rie c\u0103 a sosit timpul s\u0103 \u00eencepem s\u0103 convers\u0103m din nou, mult mai des \u0219i mult mai tare, despre bunul sim\u021b. Cred c\u0103 a sosit timpul s\u0103 \u00eencepem s\u0103 ne g\u00e2ndim din nou la Independen\u021b\u0103. O a doua Independen\u021b\u0103, cea a spiritului, cea care ne elibereaz\u0103 sufletele de corectitudinea politic\u0103 \u0219i de to\u021bi ace\u0219ti \u201cnoi termeni fabrica\u0163i”. Am fost invada\u021bi, \u00een timp ce eram adormi\u021bi, de to\u021bi ace\u0219ti “t\u00e2lhari de corpuri”, care ne \u00eenlocuiesc vechile valori de bun sim\u021b ale credin\u021belor morale \u0219i religioase cu copii fizice identice, dar cu con\u021binut modificat. Av\u00e2nd acela\u0219i “\u0163esut”, dar cu “design\u201d diferit.<\/p>\n Cred realmente c\u0103 \u00een prezent ar trebui s\u0103 vorbim mai mult despre bun sim\u021b. Mul\u021bi dintre noi par s\u0103-l fi pierdut, \u00eempreun\u0103 cu vechiul nostru cod de principii \u0219i valori. \u0218i avem tendin\u021ba s\u0103 \u00eel \u00eenlocuim cu un cod “nou”, dar s\u0103 p\u0103str\u0103m termenii de bun sim\u021b, ca momeal\u0103. Asta se nume\u0219te \u00een limbaj juridic “interpretare” (m\u0103 aud judec\u0103torii liberali de la Curtea Suprem\u0103?).<\/p>\n \u00centr-o zi \u00eenapoiam ni\u015fte materiale de la biblioteca mea de cartier. La recep\u0163ie, un b\u0103tr\u00e2n bibliotecar de bun sim\u0163, care \u00eent\u00e2mpl\u0103tor era de culoare, mi-a \u00eenm\u00e2nat o pagin\u0103 cu dou\u0103 scurte paragrafe scrise pe ea. Primul paragraf spunea: “\u00cen anul 1944 tinerii de 18 ani luau cu asalt plaja din Normandia, \u00eenfrunt\u00e2nd moartea”. “Genera\u0163ia bunicilor\u201d, m\u0103 g\u00e2ndeam eu cu emo\u0163ie. Iar al doilea paragraf: “\u00cen anul 2016 tinerii de 18 ani au nevoie de locuri \u00een siguran\u0163\u0103, ca s\u0103 nu li se r\u0103neasc\u0103 sentimentele\u201d. \u201cIat\u0103 \u015fi genera\u0163ia nepo\u0163ilor milenari\u201d, oftam eu. I-am mul\u021bumit b\u0103tr\u00e2nului bibliotecar pentru bunul sim\u021b privind \u00een\u0163eleptele cuvinte a\u015fternute pe h\u0103rtie. Apoi m-am g\u00e2ndit la celebra cugetare<\/a>: \u201comul e anarhist la 17 ani, socialist la 20, liberal la 30 \u015fi conservator la 40\u201d. \u015ei g\u00e2ndul mi-a fugit la b\u0103tr\u00e2nii liberali gen Bernie Sanders sau Madonna, care devin cu at\u00e2t mai jalnici cu c\u00e2t \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc mai mult. Tot mai b\u0103tr\u00e2ni \u015fi tot mai liberali.<\/p>\n Pot spune cu m\u00e2na pe inim\u0103 c\u0103 ace\u015fti liberali \u015fi-au pierdut total \u00een\u0163elegerea privind bunul sim\u0163. Liberalii au pierdut sensul bunului sim\u021b. C\u00e2nd erau ceva mai tineri era doar trist s\u0103-i vezi. \u00cen ziua de azi \u00eens\u0103 devin de-a dreptul periculo\u015fi.<\/p>\n Revenind la \u00eentrebarea ini\u0163ial\u0103 a cititorului meu, i-a\u015f r\u0103spunde cu o faimoas\u0103 replic\u0103 a lui Sidney Poitier din comedia-dram\u0103 clasic\u0103 din 1967, “Ghici cine vine la cin\u0103”<\/a>:\u00a0\u201cTu, tat\u0103, te g\u00e2nde\u015fti la tine ca la un om de culoare, dar eu m\u0103 g\u00e2ndesc la mine ca la un om\u201d. Cain, Carson, Keyes, Thomas, Rice \u0219i West \u0219tiu bine asta. Nu \u00eens\u0103 \u015fi Obama.<\/p>\n NOT\u0102 \u2013 Dreptul de reproducere a articolului, \u00een varianta englez\u0103 \u00een original \u015fi varianta rom\u00e2n\u0103 \u00een traducere, apar\u0163ine autorului \u015fi este folosit cu permisiunea acestuia.<\/i><\/p>\n O variant\u0103 a articolului a fost publicat\u0103 \u00een<\/i>\u00a0INTELLECTUAL CONSERVATIVE<\/a><\/i>.<\/p>\n TIBERIU DIANU, autor de c\u0103r\u0163i \u015fi multiple articole de drept, politic\u0103 \u0219i societ\u0103\u0163i postcomuniste, locuie\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een Washington, DC \u015fi poate fi urm\u0103rit pe MEDIUM<\/a>.<\/i><\/b><\/p>\n **<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/10\/buonsenso-326x235.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n