{"id":2713,"date":"2018-10-19T17:04:54","date_gmt":"2018-10-19T17:04:54","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=2713"},"modified":"2018-10-19T17:20:43","modified_gmt":"2018-10-19T17:20:43","slug":"buna-dimineata-patria-mea-antologie-de-poezie-patriotica","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/buna-dimineata-patria-mea-antologie-de-poezie-patriotica\/","title":{"rendered":"Bun\u0103 Diminea\u021ba, Patria Mea\/Antologie de Poezie Patriotic\u0103"},"content":{"rendered":"

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

***<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dorin Croitor<\/strong> <\/em>
\n***
\nGlasul meu s-a \u00eensurat
\nde copil cu limba rom\u00e2n\u0103,
\nnu \u0219tiu s\u0103 fi purtat ie la nunt\u0103,
\n\u0219tiu doar c\u0103 purta iarna opinci
\niar vara sandale aduse din str\u0103in\u0103tate.
\nCrescut\u0103 intr-o familie homosexual\u0103
\nnu era o limb\u0103 de neam ales,
\ndar era bogat\u0103,
\nera credincioas\u0103 \u0219i ml\u0103die.
\nEduca\u021bia o primise de la musafiri nepofti\u021bi
\ndar mai cu seam\u0103 de la c\u00e2\u021biva copii
\nde \u021b\u0103rani mai \u00eendupleca\u021bi cu mintea.
\nDe-i chema Doru \u0219i Doina,
\nC\u0103t\u0103lin si C\u0103t\u0103lina,
\nFelix \u0219i Otilia,
\nchiar nu mai conteaz\u0103,
\nei au crescut-o pe mireasa glasului meu.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Adrian Suciu<\/strong><\/p>\n

Iubitoarea de femei limb\u0103 rom\u00e2n\u0103<\/strong><\/em><\/p>\n

S\u0103 d\u0103m sens micu\u021bei tale centuri de castitate
\ncare \u00eencape \u00eentr-un degetar! S\u0103 topim pl\u0103p\u00e2ndele
\n\u00eempotriviri! S\u0103 facem franjuri buzun\u0103relul de la piept
\n\u00een care \u021bii \u00cendreptarul de spovedanie! \u00cen iubitoarea
\nde femei limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 s\u0103-\u021bi explic cum
\norganul masculin e de gen feminin. Neutru \u00een cel
\nmai bun caz. Masculin, niciodat\u0103. Voi exemplifica
\n\u00een feluri fragede a c\u0103ror rostire e str\u0103in\u0103
\nliteraturii de calitate. Doamne, ce d\u00e2re vom mai l\u0103sa
\nprin tomuri, prin pagini! C\u00e2t vor l\u0103crima
\nsfin\u021bii din anluminuri! Cum se vor \u00eencrunta a secet\u0103
\n\u00een\u021belep\u021bii greci \u00een vechile gravuri!
\nDe-aceea zic: las\u0103-mi-te! Te voi m\u00eenji, te voi morfoli,
\nte voi t\u0103v\u0103li, voi c\u0103uta gingii f\u0103r\u0103 din\u021bi
\n\u0219i intr\u0103ri interzise. De-\u021bi face b\u0103rbatul \u0219i aia \u0219i aia
\n\u0219i aialalt\u0103, el nu poate schimba
\nceea ce a fost cu dreptate alc\u0103tuit.
\n\u00cen iubitoarea de femei limb\u0103 rom\u00e2n\u0103,
\nsingura putere a b\u0103rbatului, poezia, e de gen feminin.
\nNeutru \u00een cel mai bun caz. Masculin, niciodat\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Carmen Secere<\/strong>
\n***
\nOdat\u0103 ca niciodat\u0103 ne a\u0219ezam to\u021bi la mas\u0103
\nscaunele aveau trei picioare
\n\u0219i tot r\u00e2sul copil\u0103riei mele plutea
\ndeasupra tuciului cu m\u0103m\u0103lig\u0103<\/p>\n

apoi ne \u021bineam unii pe al\u021bii de m\u00e2n\u0103
\nuni\u021bi \u00een rug\u0103ciunea din spatele pleoapelor
\n\u0219i doamne ce vremuri erau acelea
\nc\u00e2nd mama \u00eemp\u0103r\u021bea buc\u0103\u021bi de fericire cu a\u021ba.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Iulia \u0218chiopu<\/strong>
\n***
\n\u00cenc-o ie \u0219i plec \u0219i eu acas\u0103,
\nla mine-n lume.
\naia unde te treze\u0219ti
\ncu liftul oprit \u00eentre secole,
\nstai pe un deceniu de catifea,
\n\u00ee\u021bi faci v\u00e2nt cu ni\u0219te ani albi
\nplini de pene \u0219i m\u0103rgele,
\nverifici semnalul wi-fi
\ncu ochii pe cerul cu lun\u0103
\n\u0219i sateli\u021bi,
\nbei ceai de timp
\n\u0219i dizolvi \u00een el
\ncu o linguri\u021b\u0103 de argint
\nceva soare
\nde septembrie.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Nicoleta Cr\u0103ete<\/strong><\/p>\n

semne<\/strong><\/em><\/p>\n

undeva
\n\u00eentre camera ro\u015fie \u015fi somn
\nexist\u0103 o u\u015f\u0103
\ncu miros de p\u00e2ine \u015fi vin
\nomul nou
\nr\u0103stignit
\nna\u015fte o form\u0103 veche
\nde sub prag
\no \u0163inuse ascuns\u0103 prea mult timp
\natunci
\ncuv\u00e2ntul lui se preschimb\u0103 \u00een carne
\n\u015fi \u00eencepe s\u0103 umble descul\u0163<\/p>\n

t\u00e2r\u0103sc imagini pline
\npe peretele alb<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Carmen Tania Grigore<\/strong><\/p>\n

Centenarul unirii<\/em><\/strong>
\n(acrostih)<\/em><\/strong><\/p>\n

C<\/strong>erul tricolor absoarbe
\nE<\/strong>sen\u021be izvor\u00e2te din inimi re\u00eentregite
\nN<\/strong>eamul rom\u00e2nesc respir\u0103
\nT<\/strong>radi\u021bii \u00eenmiresmate a dor
\nE<\/strong> s\u0103rb\u0103toarea s\u00e2ngelui
\nN<\/strong>\u0103scut \u00een acela\u0219i grai
\nA<\/strong>dormit \u00een acela\u0219i c\u00e2ntec
\nR<\/strong>\u0103stignit pe aceea\u0219i cruce
\nU<\/strong>m\u0103r l\u00e2ng\u0103 um\u0103r neclintit hotar
\nL<\/strong>uminat de jarul istoriei<\/p>\n

U<\/strong>mbre str\u0103bune str\u0103juiesc
\nN<\/strong>umele \u00eenve\u0219nicit \u00een cet\u0103\u021bi
\nI<\/strong>ure\u0219ul timpului aprinde
\nR<\/strong>ug\u0103 \u00eenalt\u0103 \u00een spa\u021biul matern
\nI<\/strong>ubirea de \u021bar\u0103 e flac\u0103r\u0103 vie
\nI<\/strong>ubirea de neam e crez mo\u0219tenit .<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"\"\"\"\"<\/p>\n

Cornel Octavian Rodeanu, Adrian Suciu \u0219i Tudor Voicu<\/strong><\/p>\n

Scrisoare VI<\/em><\/strong><\/p>\n

Te-au n\u0103p\u0103dit p\u0103duchii \u0219i s\u0103punul pentru tine e scump.
\nTo\u021bi te scuip\u0103, iar eu te s\u0103rut printre flegme.
\nMiro\u0219i a tr\u0103dare \u0219i s\u00e2nge.
\nCineva te-a v\u0103zut dulce \u0219i vreau s\u0103 \u00eel cred pe acela.
\nE\u0219ti frumoas\u0103 ca o colec\u021bie de c\u00e2ini f\u0103r\u0103 st\u0103p\u00e2n.
\nE\u0219ti \u00eenalt\u0103 ca arborii lips\u0103.
\nE\u0219ti rotund\u0103 ca frigul din case \u0219i t\u0103ioas\u0103 ca foamea copiilor t\u0103i.
\nTe-am cunoscut \u00een p\u00e2inea bunicii \u0219i nu mi-a trecut.
\nTe-am pl\u00e2ns cu genunchii juli\u021bi, dar numai rana privirii r\u0103m\u00e2ne.
\nO s\u0103 ne mut\u0103m \u00eempreun\u0103 \u00een mun\u021bi
\n\u0219i vom \u00eenchide u\u0219a spre lume,
\npatria mea.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Claudiu Komartin<\/strong><\/p>\n

Patriotic. Volupt\u0103\u021bi<\/em><\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 patria mea.
\nIat\u0103 o na\u021biune roman\u021bioas\u0103 ca o fat\u0103 b\u0103tr\u00e2n\u0103.
\nIat\u0103 gr\u00e2nele ei, iat\u0103 uzinele \u00eenfloritoare, iat\u0103-i aeroporturile \u0219i turnurile de control,
\niat\u0103 dealurile, izvoarele, mun\u021bii, iat\u0103 locuin\u021bele oamenilor
\n\u0219i iat\u0103-i pe oameni \u00een locuin\u021bele lor, veseli \u0219i \u00eencrez\u0103tori \u00een destinul lor.
\nIat\u0103 o \u021bar\u0103 ca un glob de sticl\u0103 \u00een care au \u00eenc\u0103put toate acestea.
\nDac\u0103 ai scutura globul, ai vedea imaginea r\u0103sturn\u00e2ndu-se, caii
\nc\u0103z\u00e2nd de pe dealuri cu capul \u00een jos, turlele sclipitoare \u00eenfig\u00e2ndu-se \u00een p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n

\u021aara aceasta este o \u021bar\u0103 pe dos?
\nCel care a spus asta va fi aspru pedepsit.
\n\u021aara aceasta pe care glandele o tr\u0103deaz\u0103 at\u00e2t de des.
\nFie. Voi spune c\u0103 \u00eei apar\u021bin \u0219i voi \u00eenchide ochii.<\/p>\n

Iat\u0103 patria. Iat\u0103 idealurile. Iat\u0103 oamenii cu foarfecele lor de tuns iarba.
\nCu robo\u021bii de buc\u0103t\u0103rie. Cu dezordinea \u0219i cu platfusul.
\n\u201eV\u0103 da\u021bi seama ce bine ne-am fi descurcat dac\u0103 am fi fost s\u0103 spunem greci.\u201d
\n\u00cen \u021bara aceasta s-au inventat multe lucruri frumoase.
\n\u00cen \u021bara aceasta s-au inventat dou\u0103-trei lucruri utile.
\n\u00cen \u021bara aceasta s-au inventat mereu scuze.
\n\u00cen \u021bara aceasta e\u0219ti pus adesea \u00een situa\u021bii f\u0103r\u0103 ie\u0219ire.
\nC\u00e2nd mi se \u00eent\u00e2mpl\u0103, m\u0103 for\u021bez s\u0103 spun o glum\u0103, fac un num\u0103r de jonglerie.<\/p>\n

Crede\u021bi c\u0103 ajut\u0103 la ceva?<\/p>\n

Iat\u0103 o \u021bar\u0103 cu memoria vrai\u0219te ca a unui poet.
\nIat\u0103 pisica poetului.
\n\u00cen obiectiv intr\u0103 lucruri la care nu te-ai a\u0219tepta, peisajul se modific\u0103
\nla cea mai mic\u0103 interven\u021bie.
\n\u021aara aceasta a a\u0219teptat mereu s\u0103 intervin\u0103 cineva.
\n\u021aara aceasta a crezut c\u0103, dar realitatea a contrazis-o.
\n\u201e\u021aara asta nu se va lecui niciodat\u0103\u201d, mi-l amintesc spun\u00e2nd pe bunicul.<\/p>\n

Sunt sigur c\u0103 se baza pe ceva.<\/p>\n

Iubesc \u021bara aceasta \u0219i \u00eemi iubesc limba matern\u0103, iubesc acest accent
\nce predispune la crize existen\u021biale.
\nIubesc \u021bara aceasta cu melancolia ei, cu capul b\u0103gat \u00een p\u0103m\u00e2nt,
\n\u021bara aceasta unde apele-s repezi \u0219i fiarele nu se \u00eencrunt\u0103 niciodat\u0103 la oameni.<\/p>\n

A fost o vreme \u00een care a\u0219 fi vrut s\u0103 scriu versuri direct pe timpan.
\nA\u0219 fi primit bucuros titlul de cet\u0103\u021bean de onoare al ora\u0219ului Urla\u021bi.<\/p>\n

Acum \u0219tiu c\u00e2t e de important s\u0103 deosebe\u0219ti lucrurile folositoare
\nde cele nefolositoare.
\nDac\u0103 ai un steag al t\u0103u, po\u021bi cel pu\u021bin s\u0103-l f\u00e2lf\u00e2i.
\nCineva \u00eemi vorbea despre voluptatea de a pierde b\u0103t\u0103liile importante.
\n\u021aara aceasta are tot felul de volupt\u0103\u021bi.
\n\u021aara aceasta \u00ee\u0219i expune ciotul, se m\u00e2ndre\u0219te cu el, \u021bi-l bag\u0103 \u00een ochi.
\n\u00cengera\u0219i de ghips roz ciobi\u021bi, aram\u0103 coclit\u0103.<\/p>\n

Se simte \u00een aer apropierea furtunii.
\nAr trebui s\u0103 str\u00e2ngem scaunele de r\u0103chit\u0103 de pe teras\u0103.
\nDe pe teras\u0103 nu se v\u0103d mun\u021bii \u0219i nu se aude marea,
\ndoar gardul culcat de v\u00e2nt, c\u00e2inii rezema\u021bi de o barac\u0103 muncitoreasc\u0103,
\nfo\u0219netul de r\u0103chit\u0103 sub\u021bire al patriei mele\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026\u2026..<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ada Carol<\/strong><\/p>\n

Eroilor<\/strong><\/em><\/p>\n

Motto: Cred \u00een \u00cen\u0103l\u0163are mai mult ca \u00een \u00cenviere\u2026<\/em><\/p>\n

Poate c\u0103 unii din noi
\nnici nu vom \u00eenvia,
\nci vom r\u0103m\u00e2ne ve\u015fnic sub p\u0103m\u00e2nt,
\ns\u0103 Le hr\u0103nim r\u0103d\u0103cinile \u015fi s\u0103 ne sl\u0103vim de acolo
\nEroii, care vor z\u00e2mbi printre frunze,
\ncu raze solare \u00eencurcate \u00een genele
\nlungi
\nca ni\u015fte fire de ploaie
\nm\u0103iastr\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Raluca Faraon<\/strong><\/p>\n

problematica schimb\u0103rii<\/strong><\/em><\/p>\n

pr\u0103v\u0103lit\u0103 \u00een somn
\nlumina pip\u0103ie culorile.
\nun accident al orbirii –
\nm\u00e2ng\u00e2ie albastrul
\nse-ad\u00e2nce\u0219te \u00een sine
\ntulbur\u0103 galbenul
\np\u00e2n\u0103 la limita fricii
\natinge ro\u0219ul
\nse \u00eentristeaz\u0103
\nignor\u0103 perspectiva
\nnuan\u021belor
\n\u0219i hot\u0103r\u0103\u0219te
\ns\u0103 moar\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Marius Dumitrescu<\/strong><\/p>\n

Rostirea de sete<\/em><\/strong><\/p>\n

roste\u0219te f\u0103r\u0103 fric\u0103 numele
\nmor\u021bilor t\u0103i fiindc\u0103 asta
\nnu te va face s\u0103 suferi<\/p>\n

strig\u0103-i pe nume ori de c\u00e2te ori
\nzilele \u021bi-s desc\u0103rnate
\nnop\u021bile jupuite de vii
\npentru c\u0103 ei te iubesc
\n\u0219i vor pune via\u021b\u0103 de la via\u021b\u0103
\ns\u0103 te nasc\u0103 iar pe de-a-ntregul<\/p>\n

nu c\u0103uta cu ramur\u0103
\nt\u00e2n\u0103r\u0103 de alun apa
\ndin pustiul amneziilor tale
\ndoar prive\u0219te-\u021bi uimit
\ns\u00e2ngele p\u00e2n\u0103 departe<\/p>\n

c\u00e2nd nu mai po\u021bi s\u0103 fii
\ndec\u00e2t ceea ce pl\u00e2ngi
\nroste\u0219te numele mor\u021bilor t\u0103i:
\nse vor preface to\u021bi \u00een f\u00e2nt\u00e2ni
\ns\u0103-\u021bi fie de sete \u0219i de lumin\u0103<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Moni St\u0103nil\u0103 –<\/strong>Republica Moldova<\/p>\n

Sagarmatha<\/strong><\/em>
\n(fragment)<\/p>\n

v\u0103 pun cu\u021bitul la g\u00e2t apoi v\u0103 mul\u021bumesc pentru cooperare
\nla sindrom de atrofie cerebral\u0103
\nnu mai pot spune nimic Doamne ajut\u0103 \u00eemi beau
\nsear\u0103 de sear\u0103 pastilele m\u0103 a\u0219ez cu fa\u021ba la icoane
\nDoamne ajut\u0103
\ndorm un somn lung cu
\n\u00eensemnele tinere\u021bii
\nlumini ro\u0219iatice furi\u0219ate prin mi\u0219carea perdelelor<\/p>\n

diminea\u021ba m\u0103 trezesc \u0219i dau alarma
\narmele noastre sunt frumoase
\nnumai os \u0219i o\u021bel<\/p>\n

tu\u0219esc
\namintirea unei pneumonii \u00een mai
\nanamneza glasului meu dint\u00e2i
\ns\u0103 fie lini\u0219te<\/p>\n

cubanezii le-au dat gloan\u021be copiilor
\ni-au \u00eencadrat \u00een armata rebel\u0103
\ni-au ucis
\ncaut mor\u021bii<\/p>\n

solda\u021bii lor mor \u00eempu\u0219ca\u021bi
\n\u00eenainteaz\u0103 t\u00e2r\u00e2\u0219 ca g\u00e2ndacii de gaz spre
\ntalpa piciorului
\nsolda\u021bii lor nu sunt oameni<\/p>\n

din r\u00e2ndurile noastre la ordin Iv\u0103na\u0219 Sp\u0103tarul
\nmerge cu sania prin Antone\u0219ti
\nca \u00een \u203246 la foamete
\naduce mor\u021bii \u00eenapoi
\nacum sunt vii<\/p>\n

\u00een pu\u0219c\u0103rii doar oamenii mei
\n\u00een tortur\u0103 doar armata mea
\n– dup\u0103 intensitate<\/p>\n

Aiud \u2013 Pite\u0219ti \u2013 Gherla
\n\u00eensemne na\u021bionale pentru regimentul \u00eent\u00e2i
\n4 spital<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Alexandru Vakulovski<\/strong> \u2013 Republica Moldova<\/p>\n

Ia\u0219i \u2013 Chi\u0219in\u0103u<\/strong><\/em><\/p>\n

e de-abia 11 \u0219i
\noamenii s-au adunat l\u00e2ng\u0103
\nmicrobuzul de 15<\/p>\n

Cornel se \u021bine de tradus
\n\u00eenconjurat de doi arabi \u0219i \u0219ase
\nslovaci<\/p>\n

fetele-s la cump\u0103r\u0103turi la
\nBilla & Lidl \u00een Moldova
\nn-avem
\na\u0219a ceva<\/p>\n

pe Cornel \u00eel ia un
\n\u0219ofer ocazional p\u00e2n\u0103
\nla Sculeni noi
\navem noroc
\nurc\u0103m \u00eentr-un microbuz de 13<\/p>\n

nu \u00eencap to\u021bi
\nun arab r\u0103m\u00e2ne
\nurc\u0103 slovacii
\n\u0219i cei cu rezervare<\/p>\n

de revelion
\nau anun\u021bat \u2013 24
\nslovacii ne \u00eentreab\u0103 dac\u0103
\n\u0219tim \u00een Chi\u0219in\u0103u loc
\nde campare<\/p>\n

 <\/p>\n

\u00a0\"\"<\/strong><\/p>\n

Dumitru Ichim<\/strong> \u2013 Canada<\/p>\n

Sp\u0103larea pe m\u00e2ini<\/strong><\/em><\/p>\n

Pilat ridic\u0103 m\u00e2na,<\/p>\n

preaclocotinda gloat\u0103 s\u0103 o potoleasc\u0103,
\n\u0219i se f\u0103cu t\u0103cere;
\napoi strig\u0103 cu putere
\n\u00eemp\u0103r\u0103teasc\u0103:
\n\u201eS\u0103 se aduc\u0103 ap\u0103!\u201d
\n\u0218i ap\u0103 s-a adus.<\/p>\n

L\u00e2ng\u0103 Ioan,
\nMaica Domnului
\nprivea la judecata lui Iisus,
\n\u0219terg\u00e2ndu-\u0219i pleoap\u0103 cu pleoap\u0103:
\n\u201eAi auzit ce a spus,
\nc\u00e2nd \u00ee\u0219i sp\u0103la m\u00e2inile,
\nc\u0103 e nevinovat de s\u00e2ngele Lui?
\nNu-nseamn\u0103, prin asta, c\u0103 este iertat?\u201d
\nIoan pl\u00e2ngea. Cu capul plecat:
\n\u201eNu, Maic\u0103, ci dat r\u0103stignirii!\u201d
\nPrin ap\u0103 Pilat L-a v\u00e2ndut,
\ncum Iuda f\u0103cu prin s\u0103rut,
\nc\u0103 apa sp\u0103l\u0103rii pe m\u00e2ini
\n\u0219tia c\u0103-i adus\u0103 din Prut.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dumitru R\u0103u<\/strong> \u2013 Republica Moldova<\/p>\n

Dialog cu \u021bara<\/strong><\/em><\/p>\n

– Te rog, prime\u0219te-m\u0103-napoi
\n– Vii iar pe timp de pace
\n– M-am r\u0103t\u0103cit, numai r\u0103zboi
\n– \u0218i-ai zis c-aici nu-\u021bi place…<\/p>\n

– Te rog, m\u0103 iart\u0103 azi \u0219i-acum.
\n– P\u0103m\u00e2ntul meu te cheam\u0103?
\n– Jur tot, numai g\u0103se\u0219te-mi drum.
\n– Nici nu \u0219tiu, \u00eemi e team\u0103…<\/p>\n

– Dar, \u021bar\u0103, nu mai sunt al t\u0103u?
\n– E\u0219ti tot al meu, dar altul.
\n– Sunt eu, m\u0103 jur pe Dumnezeu!
\n– Nu f\u0103 pe disperatul.<\/p>\n

– Prime\u0219te-m\u0103, \u00eemi este dor!
\n– Ai prea pu\u021bine zile\u2026
\n– Vreau peste iarba ta s\u0103 mor.
\n– P\u0103\u0219e\u0219te-m\u0103, copile.<\/p>\n

***<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

~Povestea acestei antologii a \u00eenceput timid, dar entuziast, la 1 decembrie 2017, odat\u0103 cu aniversarea de 99 de ani a Marii Uniri de la 1918. Se intra, practic, \u00een anul Centenarului \u015fi fiorul dragostei de \u0163ar\u0103 s-a trezit \u00eenc\u0103 de atunci \u00een inimile c\u00e2torva poe\u0163i pe care eu i-am adunat atunci, \u00eentr-o \u201emic\u0103 antologie a poeziei patriotice rom\u00e2ne\u015fti\u201d, ce a tr\u0103it doar o zi, pe Facebook. Suficient \u00eens\u0103 pentru a fi sesizat\u0103 de un om cu inim\u0103 mare, poetul \u015fi editorul Firi\u0163\u0103 Carp, directorul Editurii Detectiv Literar, care mi-a propus, \u00eenc\u0103 din acea zi, s\u0103 ducem mai departe acest proiect \u015fi s\u0103 realiz\u0103m o antologie a poeziei patriotice rom\u00e2ne\u015fti, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului. Fire\u015fte, c\u00e2nd dou\u0103 m\u0103suri de entuziasm se \u00eent\u00e2lnesc la jum\u0103tatea drumului, primul pas este deja f\u0103cut. Au urmat planurile proiectului, \u00eenso\u0163ite de zbaterile aferente, culmin\u00e2nd cu stabilirea criteriilor de selec\u0163ie. Am hot\u0103r\u00e2t atunci ca unicul criteriu s\u0103 fie cel valoric, prin aceasta \u00een\u0163eleg\u00e2nd respingerea f\u0103r\u0103 drept de apel a oric\u0103rei manifest\u0103ri poetice de tip patriotard, precum \u015fi evitarea pe c\u00e2t posibil a oric\u0103ror na\u0163ionalisme cu iz extremist. Am c\u0103utat \u00eempreun\u0103 doar crea\u0163ii literare – poezie sau poem \u00een proz\u0103 – \u00een care sentimentul patriotic s\u0103 fie sublim exprimat, fie printr-un cuv\u00e2nt, fie printr-o imagine cu puternic\u0103 valoare de simbol na\u0163ional. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 ne-a reu\u015fit, r\u0103m\u00e2ne s\u0103 descoperi\u0163i fiecare, parcurg\u00e2nd antologia noastr\u0103.
\nO dorin\u0163\u0103 pe care, din p\u0103cate, nu am reu\u015fit s\u0103 o ducem la \u00eendeplinire a fost aceea de a aduna la un loc, \u00eentre coper\u0163ile c\u0103r\u0163ii \u015fi sub un singur g\u00e2nd curat, un num\u0103r de 100 de poe\u0163i, \u00een numele celor 100 de ani pe care-i s\u0103rb\u0103torim de la na\u015fterea Rom\u00e2niei Mari. Ca o mic\u0103 compensa\u0163ie la aceast\u0103 lips\u0103, am c\u0103utat s\u0103 culegem boabe de rou\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din \u0163inuturi c\u00e2t mai \u00eendep\u0103rtate, de oriunde s-au ab\u0103tut pentru o vreme, confra\u0163i de-ai no\u015ftri. A\u015fa se face c\u0103 ni s-au al\u0103turat cu drag\u0103 inim\u0103 poe\u0163i rom\u00e2ni stabili\u0163i momentan \u00een Fran\u0163a, Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii \u015fi Canada, asta f\u0103r\u0103 a considera \u0163ar\u0103 str\u0103in\u0103 Republica Moldova, pe care cu to\u0163ii o consider\u0103m p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. S-au adunat, p\u00e2n\u0103 la finalul perioadei de preselec\u0163ie 64 de poe\u0163i rom\u00e2ni contemporani, de diferite v\u00e2rste, de la foarte tineri p\u00e2n\u0103 la seniori, pe care i-am expus \u00een paginile acestei c\u0103r\u0163i, \u00een ordine alfabetic\u0103.
\nDe\u015fi ve\u0163i descoperi stiluri diferite, atitudini diferite, estetici diferite, totu\u015fi, trebuie s\u0103 \u015fti\u0163i c\u0103 exist\u0103 un fir ro\u015fu care-i une\u015fte pe to\u0163i, iar acesta este dragostea sincer\u0103 fa\u0163\u0103 de \u0163ara noastr\u0103. Nu ve\u0163i g\u0103si nimic for\u0163at, nimic artificial, pentru c\u0103 poezia patriotic\u0103 autentic\u0103 este sincer\u0103 sau nu este de loc. Fiecare dintre cei ce au r\u0103spuns prezent \u015fi-a expus aici o buc\u0103\u0163ic\u0103 de suflet, \u00een care lic\u0103re\u015fte, diferit dar nu \u00een dezacord cu ceilal\u0163i, ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de valorile rom\u00e2nit\u0103\u0163ii. Luat\u0103 separat, fiecare poezie ar putea p\u0103rea o pies\u0103 de puzzle. Dar puse toate la un loc, dau imaginea complet\u0103 a sufletului rom\u00e2nesc, cu toate zbaterile sale fire\u015fti.
\nA\u015f vrea s\u0103 vorbesc pu\u0163in despre diversitatea formelor de manifestare a dragostei de \u0163ar\u0103. Pentru unii dintre ei, Rom\u00e2nia se concentreaz\u0103 \u00eentr-un gest ancestral, \u00eentr-un gest ritual, fie el legat de s\u0103rb\u0103torile tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti: S\u00e2nzienele, amintite de Silvana Cojoc\u0103ra\u015fu, sau Pa\u015ftile Blajinilor, evoca\u0163i de Gabriel Cojocaru, fie legat de via\u0163a rural\u0103 de zi cu zi, de magia pe care o eman\u0103 cina \u00een familie de la care nu lipse\u015fte m\u0103m\u0103liga, ca \u00een minunatele poezii semnate de Carmen Secere \u015fi Violeta Anciu; precum \u015fi fascina\u0163ia trezit\u0103 de tradi\u0163ionalul cozonac, surprins\u0103 \u00een versuri de c\u0103tre Robert \u015eerban. Rom\u00e2nia se reg\u0103se\u015fte chiar \u015fi-n c\u00e2ntecele de dor sau voie bun\u0103, nelipsite de la petrecerile c\u00e2mpene\u015fti, cum ar fi deja legendara Zaraza, despre care aminte\u015fte Ligia Ke\u015fi\u015fian.
\nPentru al\u0163ii, ata\u015famentul fa\u0163\u0103 de patrie este \u00eentre\u0163inut de glasul p\u0103m\u00e2ntului, care refuz\u0103 s\u0103 tac\u0103, \u015fi tot cheam\u0103 \u015fi cheam\u0103, at\u00e2t pe cei pleca\u0163i de acas\u0103, cum sunt, de exemplu, Laura C\u0103t\u0103lina Dragomir, pentru care \u201e\u0163ara \u2013 patrie nu poate fi dec\u00e2t bun\u0103. Ca mama\u201d, Nu\u0163a Istrate Gangan, care afirm\u0103 simplu dar at\u00e2t de profund: \u201eRom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 acas\u0103. Rom\u00e2nia este s\u00e2ngele care ap\u0103 nu se face, crucea p\u0103rin\u0163ilor mei\u201d sau Lucian-Victor Bota, care se identific\u0103 cu \u201es\u0103m\u00e2n\u0163a str\u0103mo\u015filor ce au \u00eembog\u0103\u0163it p\u0103m\u00e2ntul cu istorie \u015fi humus\u201d. Glasul str\u0103mo\u015filor din str\u0103fundurile gliei este auzit \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u015fi de cei r\u0103ma\u015fi acas\u0103, dar care risc\u0103 s\u0103 se r\u0103t\u0103ceasc\u0103 de ei \u00een\u015fi\u015fi. \u00cen acest sens, atrag aten\u0163ia asupra unor versuri tulbur\u0103toare semnate de Ada Carol, Marius Dumitrescu sau George Mihalcea.
\n\u00centr-un aparent contrast cu ace\u015ftia, se situeaz\u0103 Cecilia Costache pentru care \u201epatria e lumea\u201d, dar nu \u00een sensul de a se declara apatrid\u0103, ci \u00een sensul \u00een care, ea recapituleaz\u0103 \u00eentreaga lume \u00een hotarele spirituale ale patriei sale, \u015fi Oana C\u0103t\u0103lina Bucur, care nume\u015fte Rom\u00e2nia \u201e\u0163ara nim\u0103nui\u201d. Dar \u015fi aici avem de a face cu un miraj, \u00eentruc\u00e2t aceasta nu face altceva dec\u00e2t s\u0103-\u015fi afirme dragostea de \u0163ar\u0103, printr-o nega\u0163ie adresat\u0103 non-valorilor care tind s\u0103 c\u0103pu\u015feze \u015fi s\u0103 ucid\u0103 spiritul rom\u00e2nesc. Putem vorbi chiar despre un apofatism liric practicat de aceasta, pe care \u00eel vom mai reg\u0103si \u00een paginile acestei antologii \u015fi-n poemul-manifest al lui Claudiu Komartin, precum \u015fi \u00een cel al tripletei Cornel Octavian Rodeanu \u2013 Tudor Voicu \u2013 Adrian Suciu. Dar, poate cel mai sublim apofatism \u00eel g\u0103sim la Raluca Faraon, care rescrie practic imnul na\u0163ional, rechem\u00e2nd la o trezire din moartea spiritual\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor: \u201epr\u0103v\u0103lit\u0103 \u00een somn\/ lumina pip\u0103ie culorile.\/ un accident al orbirii – \/ m\u00e2ng\u00e2ie albastrul\/ se-ad\u00e2nce\u015fte \u00een sine\/ tulbur\u0103 galbenul\/ p\u00e2n\u0103 la limita fricii\/ atinge ro\u015ful\/ se \u00eentristeaz\u0103\/ ignor\u0103 perspectiva nuan\u0163elor\/ \u015fi hot\u0103r\u0103\u015fte\/s\u0103 moar\u0103\u201d. S\u0103 moar\u0103 \u00eentru \u00eenviere, a\u015f completa eu, devoal\u00e2nd misterul acestei perspective apofatice.
\n\u00cen mod surprinz\u0103tor, unii dintre poe\u0163i au surprins spiritul rom\u00e2nesc \u015fi au f\u0103cut-o magistral, at\u00e2t explor\u00e2nd dimensiunea moral\u0103 a rom\u00e2nilor, care i-a ajutat s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 cel pu\u0163in spiritual, at\u00e2t \u00een r\u0103zboaie, ca \u00een poemele semnate de Liliana Fili\u015fan sau de Florentina Loredana Dalian, precum \u015fi \u00een timpul prigoanelor comuniste, care \u00ee\u015fi propuseser\u0103 s\u0103 extermine la propriu spiritul rom\u00e2nesc, ca \u00een poemele semnate de Moni St\u0103nil\u0103 \u015fi Nicoleta Cr\u0103ete, cea din urm\u0103 surprinz\u00e2nd chiar ata\u015famentul rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de dimensiunea euharistic\u0103 a existen\u0163ei: \u201eundeva\/ \u00eentre camera ro\u015fie \u015fi somn\/ exist\u0103 o u\u015f\u0103\/ cu miros de p\u00e2ine \u015fi vin\/ omul nou\/ r\u0103stignit\/ na\u015fte o form\u0103 veche\/ de sub prag\/ o \u0163inuse ascuns\u0103 prea mult timp\/ atunci\/ cuv\u00e2ntul lui se preschimb\u0103 \u00een carne\/ \u015fi \u00eencepe s\u0103 umble descul\u0163\/\/ t\u00e2r\u0103sc imagini pline\/ pe peretele alb\u201d
\nPoemul Nicoletei Cr\u0103ete nu este singurul care atrage aten\u0163ia asupra ata\u015famentului rom\u00e2nilor fa\u0163\u0103 de dimensiunea religioas\u0103 a vie\u0163ii. Poetul-preot Dumitru Ichim scrie cum c\u0103 Pillat l-a v\u00e2ndut pe Iisus, sp\u0103l\u00e2ndu-se pe m\u00e2ini \u00een ap\u0103 luat\u0103 din Prut; Miron Manega \u201e\u00eembrac\u0103\u201d \u00eentr-un act de trezvie haina Iscariotului, tr\u0103g\u00e2nd astfel un na\u0163ional semnal de alarm\u0103, iar Pavel Lic\u0103, exploat\u00e2nd doctrina conform c\u0103reia botezul cre\u015ftin reprezint\u0103 moarte \u00eentru \u00eenvierea \u00een Hristos, cere s\u0103 fie botezat \u00een Dun\u0103re, \u00een Nistru \u015fi \u00een Tisa, cele trei r\u00e2uri ce au \u00eensemnat c\u00e2ndva grani\u0163ele naturale, legitime ale Rom\u00e2niei Mari, \u00eentr-un act de re-pecetluire a acestora.
\nDimensiunea religioas\u0103 este minunat completat\u0103 de c\u0103tre dimensiunea mitologic\u0103 a spiritului rom\u00e2nesc, exploatat\u0103, \u00een chip cu totul surprinz\u0103tor, de c\u0103tre un secui cu suflet de rom\u00e2n, Mihai Attila Nagy: \u201eO m\u00e2n\u0103 de rom\u00e2ni construiau o \u0163ar\u0103\/ ce era construit ziua,\/ c\u0103dea noaptea, distrug\u00e2nd for\u0163ele \u00eentunericului\u201d.
\nDe bun\u0103 seam\u0103 c\u0103 fiecare poet \u00een parte, prin \u00eens\u0103\u015fi faptul de a scrie \u00een limba rom\u00e2n\u0103, \u00eei aduce acesteia o c\u00e2ntare de slav\u0103. Dar, avem \u00een paginile acestei antologii dou\u0103 adev\u0103rate imne, \u00eentr-adev\u0103r, neconven\u0163ionale, \u00eenchinate limbii rom\u00e2ne, semnate de Dorin Croitor \u015fi Adrian Suciu.
\nAcestea fiind spuse, v\u0103 invit pe to\u0163i s\u0103 p\u0103\u015fi\u0163i cu \u00eencredere, cu demnitate, dar \u015fi cu o oarecare religiozitate, \u00een acest umil templu ridicat \u00een cinstea Rom\u00e2niei \u015fi a spiritului s\u0103u. S\u0103 ne ierta\u0163i c\u0103 nu v-am \u00eent\u00e2mpinat la intrare cu \u201eBine a\u0163i venit!\u201d, ci cu acest banal \u201eBun\u0103 diminea\u0163a, patria mea!\u201d, dar ne-am g\u00e2ndit c\u0103 tuturor ne este mai de folos s\u0103 ne trezim \u00eent\u00e2i din noapte, zi de zi spre noi zori \u015fi spre noi noi, pentru a vedea mai bine, ce \u0163ar\u0103 frumoas\u0103 avem~<\/p>\n

Romeo Aurelian ILIE<\/strong><\/p>\n

***<\/p>\n

n.r.- Aceast\u0103 Antologie a c\u00e2\u0219tigat premiul Rena\u0219terea Buzoian\u0103 \u00een cadrul Concursului Na\u021bional de Crea\u021bie literarar\u0103 Vasile Voiculescu.<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
***<\/div>\n
selec\u021bie realizat\u0103 de NIG \u00een colaborare cu Romeo Aurelian Ilie<\/em><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

 <\/p>\n

Dorin Croitor<\/strong> <\/em>
\n***
\nGlasul meu s-a \u00eensurat
\nde copil cu limba rom\u00e2n\u0103,
\nnu \u0219tiu s\u0103 fi purtat ie la nunt\u0103,
\n\u0219tiu doar c\u0103 purta iarna opinci
\niar vara sandale aduse din str\u0103in\u0103tate.
\nCrescut\u0103 intr-o familie homosexua…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-HL","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2713"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2713"}],"version-history":[{"count":7,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2713\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2740,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2713\/revisions\/2740"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2713"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2713"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2713"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=2713"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}