{"id":2447,"date":"2018-03-24T23:35:36","date_gmt":"2018-03-24T23:35:36","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=2447"},"modified":"2018-03-24T23:35:36","modified_gmt":"2018-03-24T23:35:36","slug":"grigore-culian-intr-un-dialog-necenzurat-cu-dr-doina-uricariu-8","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/grigore-culian-intr-un-dialog-necenzurat-cu-dr-doina-uricariu-8\/","title":{"rendered":"Grigore Culian \u00eentr-un dialog necenzurat cu Dr. Doina Uricariu (8)"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2180\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/25990997_10214904457105482_368975473_n-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/strong><\/p>\n<p><strong>Grigore Culian:<\/strong> Un eveniment\u00a0 de mare impact cultural, diplomatic, istoric a fost prezentarea \u021bn premier\u0103 a filmului documentar <em>Turning Point<\/em>, realizat de Dumitru Alexe, un film despre geneza proiectului vizionar pentru Rom\u00e2nia \u0219i construc\u021bia realizarea Parteneriatului Strategic cu SUA \u0219i integrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO. A\u021bi avut ca invita\u021bi pe Profesorul Emil Constantinescu, Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei(1996-2000), pe generalul Constantin Degeratu, \u0219i pe produc\u0103torul \u0219i realizatorul filmului, Dumitru Alexe. Au fost trei proiecte mari \u00een 2014 care au impresionat, f\u0103r\u0103 precedent \u00een istoria ICRNY. S\u0103rb\u0103torirea unui deceniu de la integrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO, Expozi\u021bia \u0219i filmul documentar consacrat lui Corneliu Coposu \u0219i Memoria anticomunismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p><strong>Doina Uricariu<\/strong>: Am s\u0103rb\u0103torit 10 ani de la Aderarea Rom\u00e2niei la NATO \u0219i 25 de ani de la c\u0103derea Zidului Berlinului av\u00e2ndu-i ca invita\u021bi pe profesorul Emil Constantinescu, pre\u0219edintele Rom\u00e2niei, \u00een anii 1996-2000. Pe generalul Constantin Degeratu, \u0219eful Marelui Stat Major al Armatei Rom\u00e2ne, \u00een anii 1996-2000 \u0219i pe Dumitru Alexe, autorul \u0219i produc\u0103torul filmului <em>Turning Point<\/em>, PDG al Studio Video Art srl. Premiera filmului \u00een America a fost urmat\u0103 de\u00a0 difuzarea lui \u00een mai multe universit\u0103\u021bi din New York \u0219i Washington DC, \u00een cadrul unor simpozioane, conferin\u021be urmate de sesiuni Q&amp;A \u0219a care au participat sute de studen\u021bi, la New York University, Law School Romanian American Chamber of Commerce. Este un film documentar de 45 de minute care utilizeaz\u0103 materiale din arhiva personal\u0103 a Pre\u0219edintelui Constantinescu, documente din arhiva MAE, imagini video filmate de Dumitru Alexe care a fost cameramanul oficial al Pre\u0219edintelui Rom\u00e2niei.\u00cen calitate de Director Emeritus al East West Institute, Domnul Emil Constantinescu\u00a0 a participat\u00a0 la un Memorial Service, A Celebration of John Edwin Mroz \u0219i la EWI Awards Diner 2014. Expozi\u021bia <em>Corneliu Coposu (1914-1995), Un Uncommon Fighter Against<\/em> <em>Communism<\/em>,\u00a0 a fost dedicat\u0103 \u00eemplinirii unui centenar de la na\u0219terea lui Corneliu Coposu. A fost realizat\u0103 de Institutul de investigare a crimelor comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc \u0219i Funda\u021bia Rom\u00e2n\u0103 pentru Democra\u021bie. Au fost 30 de pl\u0103ci forex 70x100cm\u00a0 \u0219i un montaj video din interviuri \u0219i discursuri ale Seniorului cu o durat\u0103 de dou\u0103 ore, prezentat\u0103 la Ambasada Rom\u00e2niei din Washington \u0219i la New York. Au participat la vernisaj dr. Cosmin Budeanca, director \u0219tiin\u021bific\u00a0 la IICCMER \u0219i Cristina \u0218tefan de la FRD. Din seria marilor expozi\u021bii dedicate luptei \u00eempotriva comunismului \u0219i impactului ei asupra memoriei lumii contemporane face parte \u0219i proiectul <em>The Memory as a Form of Justice<\/em>, expozi\u021bie \u0219i conferin\u021b\u0103 \u0219i film cu Memorialul de la Sighet prezentat\u0103 la New York, la Congress Library, la Washington D. C., apoi \u0219i la Hoover Fondation, la Congresul ARA, al Academiei rom\u00e2no-americane, unde am fost- invitat\u0103 \u00een calitate de key note speaker la edi\u021bia din anul 2015, de la Frascati. Autorii acestui amplu proiect au fost scritorii Ana Blandiana \u0219i regretatul Romulus Rusan care au prezenta Muzeul din Sighet, un film documentar, toate volumele scoase de Academia Civic\u0103, zeci \u0219i zeci de titluri dintr-o bibliotec\u0103 esen\u021bial\u0103 a anticomunismului \u0219i Rezisten\u021bei \u00een Rom\u00e2nia.Academia Civic\u0103 a donat aceste volume Biblioteci Congresului de la Washington, Funda\u021biei Hoover, ale c\u0103rei arhive de\u021bin multe manuscrise, documente, fotografii, note, jurnale de un interes excep\u021bional pentru istoria Rom\u00e2niei. Toate sunt catalogate, cred c\u0103 \u0219i digitalizate, dat find c\u0103 apare men\u021biunea folder \u00een dreptul multor nume \u0219i al con\u021binutului tuturor acestor cutii.O mul\u021bime. Am folosit o parte din aceast\u0103 arhiv\u0103 pentru volumele mele de memorii <em>Maxilarul inferior<\/em> \u0219i <em>Scara leilor<\/em>. Arhiva Nicolae Titulescu este excep\u021bional\u0103 \u0219i indispensabil\u0103.Memorii, jurnale, coresponden\u021b\u0103, decupaje din ziare \u00eenso\u021bite de comentarii. A\u0219 fi vrut s\u0103 propun ini\u021bierea unor burse de cercetare pentru istorici rom\u00e2ni care s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103 tezaurul de informa\u021bii din arhivele de la Funda\u021bia Hoover, manuscrise, scrisori ale regilor Carol,Ferdinand, Mihai, ale reginei Maria, Prin\u021bului Nicolae, manuscrise de la Maica Alexandra\/ Principesa Ileana, ale lui Jacques Vergotti, George I. Duca, Ray P. Walters, Brutus Coste, Marie Cantacuzene, dar \u0219i ale jurnalistului de la Europa Liber\u0103 \u0219i Vocea Americii Liviu Floda, memoriile diplomatului Alexandru Cretzianu,ce vor putea fi consultate abia din anul 2020\u2026\u00a0 Grigore Constantinescu, Stefan Iss\u0103rescu, Jeanne Marie Lambrino,amintiri \u0219i extrase din jurnalul de r\u0103zboi al lui Henry-Mathias Berthelot, at\u00e2tea \u0219i at\u00e2tea note, memorandum-uri. \u0219tiu c\u0103 m\u0103 preg\u0103team s\u0103 propun un eveniment legat de Tratatele din 1918-1920 dup\u0103 ce am consultat cutia ce con\u021bine copiile printate ale unor tratate legate de Primul R\u0103zboi Mondial, care a devenit o tem\u0103 major\u0103 \u00een strategia cultural\u0103. S-au creat comisii \u0219i supra comisii.Entuziasmele nu se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc celor ce nu au organ pentru ele. Sincer, m\u0103 bucur c\u0103 ICR are o nou\u0103 echip\u0103 la conducere. Cu fosta echip\u0103 ar fi fost vai de Centenar!<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2448\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/29341093_10215729749297271_324885393_n-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/p>\n<p><em>Emil Constantinescu<\/em><br \/>\n<em>Corneliu Coposu<\/em><\/p>\n<p><strong>Grigore Culian :<\/strong> Au fost multe evenimente dedicate culturii, artelor, arhitecturii \u0219i institu\u021biilor create \u00een Rom\u00e2nia interbelic\u0103, perioada moderniz\u0103rii \u0219i \u00eenfloririi Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p><strong>Doina Uricariu<\/strong>: \u00cemi vine primul \u00een minte <em>Great Romanian Poets from the Inter-war Period.<\/em> Sau prezentarea Ansamblului de la T\u00e2rgu-Jiu. Sau a arhitecturii interbelice din ora\u0219ele ardelene, sau de la Timi\u0219oara. A colec\u021biilor \u0219i colec\u021bionarilor interbelici.<\/p>\n<p><strong>Grigore Culian:<\/strong>Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 surprinzi \u00een mod pozitiv audien\u021ba?<\/p>\n<p><strong>Doina Uricariu<\/strong>: S\u0103 ai imagina\u021bie S\u0103 nu te repe\u021bi. S\u0103 \u0219tii unde s\u0103 aduci un gen de muzic\u0103, un anume spectacol, s\u0103 convingi marile institu\u021bii s\u0103 te includ\u0103 \u00een programul lor, pe scena lor. S\u0103 sus\u021bii un excep\u021bional cor de copii din Rom\u00e2nia l un Festival major interna\u021bional, unde vin coruri de tineri, de oameni maturi.Am sus\u021binut minunatul cor de copii Alegretto la un festival major <em>The Rhytms of One World American Children\u2019s Choir International\u00a0 Choral Festival \u00een 2015. <\/em>S\u0103 dedici iubitorilor de marii de oper\u0103 \u0219i de lieduri\u00a0 o sear\u0103 reunind vocile unor studen\u021bi de la \u0219colile de muzic\u0103 \u0219i conservatoare din ora\u0219e apropiate New Yorkului sau din New York, dup\u0103 un Workshop cu interpre\u021bi de oper\u0103 sau lieduri la care s\u0103 vin\u0103 sopranele Micaela Minghera\u0219, de la Paris\u00a0 \u0219i Mariana Darida, de la Chicago. S\u0103-l aduci pentru prima oar\u0103 \u00een Canada, \u00een mai multe ora\u0219e mari pe maestrul Eugen Doga, la Romanian Language Festival,\u00a0 ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 pentru americanii originari din Republica Moldova \u0219i Rom\u00e2nia, unind imigran\u021bii aceleia\u0219i limbi din dou\u0103 \u021b\u0103ri care au fost c\u00e2ndva o singur\u0103 \u021bar\u0103. S\u0103 refaci Rom\u00e2nia Mare prin limba rom\u00e2n\u0103 \u00een Canada. Iar Programul Festivalului Limbii Rom\u00e2ne s\u0103 fie \u00eenso\u021bit de cuv\u00e2ntul Pre\u0219edin\u021bilor Rom\u00e2niei \u0219i Republicii Moldova. S\u0103 joci un spectacol, dramatizare \u00een limba englez\u0103 a basmului <em>Harap Alb.<\/em> Spectacolul <em>Blackwhite<\/em>, tradus \u00een englez\u0103 \u0219i regizat de Vasile Flutur, a fost interpretat de adolescen\u021bi americani care studiaz\u0103 teatrul. Vasile Flutur a inclus c\u00e2teva elemente de costum tradi\u021bional, doar ca sugestie iar decorul a fost viu, generat de mi\u0219carea tinerilor actori care sugera plastic valurile apei, mun\u021bii, lupta cu o natur\u0103 ostil\u0103.Cu c\u00e2t selectezi mai bine \u0219i mai original proiectele, cu at\u00e2t surpriza devine empatie, emo\u021bie \u0219i bucurie artistic\u0103.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2449\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/eugen-doga-326x140.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"140\" \/><\/p>\n<p><em>Eugen Doga<\/em><\/p>\n<p><strong>Grigore Culian :<\/strong> Anul 2014 a fost at\u00e2t de bogat \u00een evenimente. De\u0219i a\u021bi lucrat tot anul 2013 doar cu un singur referent, primul an din Programul pe 2013-2014 ni s-a p\u0103rut tuturor excep\u021bional. Atmosfera era elegant\u0103, civilizat\u0103, profund cultural\u0103. Audien\u021ba crescuse enorm.M-a impresionat prezentarea Muzeului \u021b\u0103ranului Rom\u00e2n, a colec\u021biei permanente, a expozi\u021biilor culturale, a c\u0103r\u021bilor scoase de M\u021aR, felul \u00een care a\u021bi vorbit despre Horia Bernea, Irina Nicolau, ctitorii muzeului, arhitectura cl\u0103dirii, despre trecerea de la un muzeu al propagandei comuniste la M\u021bR. . Despre volumele dedicate lui Picu P\u0103tru\u021b, despre fotografiile fra\u021bilor Manakia, despre atelierul lor de fotografii, despre filmele pe care le-au f\u0103cut, de o valoare documentar\u0103 inestimabil\u0103.A\u021bi readus la ICRNY cultura profund\u0103 \u0219i pasiunea. \u0219i muzica interpretat\u0103 de arti\u0219ti virtuo\u0219i, Emil B\u00eezg\u0103 Cvartet \u0219i actri\u021ba Daniela Tocari. A\u021bi prezentat muzeele din Rom\u00e2nia, M\u021aR, Brukenthal, Muzeul Na\u021bional de Art\u0103, Muzeul Na\u021bional de Art\u0103 Contemporan\u0103, Muzeul Satului. A\u021bi adus Rom\u00e2nia la New York, la nivelul cel mai \u00eenalt.Cunosc bine evenimentele, cronologia lor. Publica\u021bia pe care am fondat-o \u00eempreun\u0103 cu fiica mea Andreea Culian a prezentat aceste evenimente s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de s\u0103pt\u00e2m\u0103n\u0103. Arhiva ziarului este un document incontestabil.Niciodat\u0103 ICRNY nu a avut o asemenea activitate, diversitate \u0219i \u0219tachet\u0103 \u00eenalt\u0103 de promovare a valorilor culturale \u0219i artistice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2450\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/Emil-Bazga-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/p>\n<p><em>Emil B\u00eezga<\/em><\/p>\n<p><strong>Doina Uricariu<\/strong>:<strong>:<\/strong> Pentru prezentarea Muzeului \u021b\u0103ranului Rom\u00e2n, l-am c\u0103utat pe Vintil\u0103 Mih\u0103ilescu, pe Costion Nicolescu. Am invitat-o atunci s\u0103 vin\u0103 pe cercet\u0103toarea \u0219i excelentul muzeograf \u0219i curator de expozi\u021bii, Ioana Popescu. Nu a putut veni.S-a decis s\u0103 vin\u0103 Dr. Simina B\u0103dic\u0103. Am creat proiectul The <em>Visual Story and Romanian Miracle.<\/em> Mi-au fost de mare ajutor toate expozi\u021bile pe care le v\u0103zusem la muzeu, c\u0103r\u021bile \u0219i albumele din biblioteca mea propriile mele amintiri despre Horia Bernea, Irina Nicolau. Volumele despre Picu P\u0103tru\u021b, fotografiile fra\u021bilor Manakia. Reprezentanta aleas\u0103 de Muzeul Na\u021bional al \u021b\u0103ranului, \u00a0Curator al arhivei etnologice a vorbit despre evolu\u021bia Muzeului, de la re\u00eenfiin\u021barea din 1990 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, o prelegere purt\u00e2nd titlul \u201ePovestea unui miracol rom\u00e2nesc\u201c. Cel de-al doilea eveniment la care a participat Simina B\u0103dic\u0103 a fost dublul vernisaj al expozi\u021biilor \u201ePicu P\u0103tru\u021b\u201c \u0219i \u201eFra\u021bii Manakia\u201c. Cele dou\u0103 albume ale expozi\u021biilor au fost editate de Editura MARTOR. Cu acest prilej, au fost prezentate imagini fotografice din albumele: <em>Muzeul <\/em><em>\u021b\u0103<\/em><em>ranului Rom<\/em><em>\u00e2<\/em><em>n<\/em>, coordonatori Mihai Gheorghiu \u0219i Maria Mateoniu, <em>Picu P<\/em><em>\u0103<\/em><em>tru<\/em><em>\u021b<\/em> <em>ultimul mare miniaturist al Europei<\/em>, coordonator Georgeta Ro\u0219u, <em>Prive\u0219te! <\/em><em>Fra<\/em><em>\u021b<\/em><em>ii Manakia<\/em>, coordonator Ioana Popescu, <em>Transporturile tradi<\/em><em>\u021b<\/em><em>ionale din Rom<\/em><em>\u00e2<\/em><em>nia<\/em>, coordonator Georgeta Ro\u0219u, <em>Dantele \u0219i broderii<\/em>, coordonator Lila Passima. La vernisajul expozi\u021biei au fost prezentate \u0219i c\u00e2teva dintre primele publica\u021bii ale muzelui, c\u0103r\u021bi, manuale, produse hand-made cu titlu de rarit\u0103\u021bi. Expozi\u021bia a fost deschis\u0103 publicului timp de o lun\u0103. Cel de-al treilea eveniment la care a participat Simina B\u0103dic\u0103 a fost o \u00eent\u00e2lnire cu Peter Rushezsky, directorul executiv al Center forTraditional Music &amp; Dance New York, prof. Walter Zev Feldman de la New York University din Abu Dhabi \u0219i Cristina Crowder, cercet\u0103tor \u0219i muzician. \u00cent\u00e2lnirea de la Center for Traditional Music &amp; Dance New York, a avut ca obiectiv integrarea Muzeului Na\u021bional al \u021b\u0103ranului Rom\u00e2n \u00een circuitul muzeelor \u0219i proiectelor institu\u021bionale cuprofil similar.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2451\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/DR-Simina-Badica-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/p>\n<p><em>DR. Simina B\u0103dic\u0103<\/em><\/p>\n<p>Am prezentat Muzeul de Art\u0103 Contemporan\u0103 din Bucure\u0219ti, av\u00e2nd-o ca invitat\u0103 din Rom\u00e2nia,\u00a0 pe Dana Calciu, consilier principal al directorului C\u0103lin Dan, iar de la New York am invitat-o pe Juliet Kinchin, de la MoMA. S\u0103 nu uit de Funda\u021bia Lowendal, albumul bilingv dedicat lui George Lowendal un artist \u0219i scenograf vizionar prin crea\u021biile lui constructiviste. Pierderea spa\u021biului de expozi\u021bie de la parter a f\u0103cut practic irealizabile proiectele dedicate scenografilor rom\u00e2ni, m\u0103 g\u00e2ndesc la Drago\u0219 Buhagiar, la Mathias Langhoff, la prietenul meu Vitorio Holtier, la Helmuth Sturmer, la\u00a0 Miruna \u0219i Radu Boruzescu, la Doina Levin\u021ba. A trebuit s\u0103 renun\u021b la expozi\u021bile cu p\u0103pu\u0219ari \u0219i scenografi ai teatrului pentru copii, la cele de m\u0103\u0219ti tradi\u021bionale Un institut cultural trebuie s\u0103 creeze pun\u021bi \u00eentre dou\u0103 culturi, \u00eentre profesioni\u0219ii \u0219i arti\u0219tii a cel pu\u021bin dou\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i s\u0103 transforme festivalurile interna\u021bionale \u00een contacte \u0219i oportunit\u0103\u021bi \u00eemplinite.<\/p>\n<p><strong>Grigore Culian<\/strong>\u00a0: Ce tr\u0103s\u0103turi definesc un manager cultural \u0219i cum poate el realiza proiecte at\u00e2t de diverse?<\/p>\n<p><strong>Doina Uricariu<\/strong><strong>: <\/strong>Cunoa\u0219tere, imagina\u021bie, \u00eencredere, dorin\u021ba de a lansa tineri de mare talent pentru a promova recitalul de pian sus\u021binut de pianista adolescent\u0103 Ana Antonia Tudose, cunoa\u0219terea instrumenti\u0219tilor de v\u00e2rf, \u00een cazul concertului sus\u021binut de Emil B\u00eezg\u0103 \u0219i recitalul oferit de Daniela Tocari sau concertul sus\u021binut de arti\u0219ti de origine rom\u00e2n\u0103, stabili\u021bi la New York cu care am realizat minunatul spectacol intitulat <em>Hot Folk, Blues &amp;Jazz in Winter,<\/em> pre\u021buirea dramaturgiei rom\u00e2ne\u0219ti \u0219i a scriitorilor rom\u00e2ni, dac\u0103 m\u0103 g\u00e2ndesc la proiectele cu Saviana St\u0103nescu,<em>The Fall<\/em> \u0219i la la cele opt spectacole cu piesa <em>Useless<\/em> de Saviana St\u0103nescu, care au avut loc la IRT Theater, \u00een regia lui Jose Zayas. Dragoste de frumosul creat de copii \u0219i dorin\u021ba de a le insufla \u0219i celor mici iubirea artelor pentu a realiza <em>Colors and Carols for Santa Claus, Celebrating Christmas Culture and Business,<\/em> s\u0103rb\u0103torind Cr\u0103ciunul \u00eempreun\u0103 cu minunatul cor Charisma \u0219i copiii americani care studiaz\u0103 pianul cu Alexandra Conte, scriitoare de c\u0103r\u021bi pentru copii, artist plastic \u0219i profesoar\u0103 de pian.Au c\u00e2ntat la pian \u0219i copii ai c\u0103ror profesori nu-i cunosc.\u00a0Dorin\u021ba de a-i integra pe scriitorii rom\u00e2ni \u00een contextul literaturii europene, prin proiectele av\u00e2ndu-i ca invita\u021bi pe Daniela Zeca Buzura, Lucian Dan Teodorovici \u0219i Bogdan Suceava, la NLE, New Literature from Europe, Festivalul de literatur\u0103 european\u0103 de la New York. Promovarea creatorilor care abordeaz\u0103 genuri noi, precum banda desenat\u0103, \u00een cazul celor trei evenimente, av\u00e2nd-o ca invitat\u0103 pe talentata Xenia Pamfil, la New York Comic. Este foarte important\u0103 celebrarea arti\u0219tilor vizuali, n\u0103scu\u021bi \u00een Rom\u00e2nia, stabili\u021bi \u0219i afirma\u021bi \u00een Europa prin expozi\u021bii ample, retrospective, expozi\u021bia The <em>Diary<\/em> de la Galeria VOLTA a lui Christian Paraschiv, un artist foarte pre\u021buit, inovator \u00een at\u00e2tea direc\u021bii, stabilit \u00een Fran\u021ba. Recent Uniunea Arti\u0219tilor Plastici i-a conferit Premiul destinat celui mai bun artist rom\u00e2n din diaspora.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-full wp-image-2452\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/daniela-tocari.jpg\" alt=\"\" width=\"275\" height=\"183\" \/><\/p>\n<p><em>Daniela Tocari<\/em><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2453\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/29341635_10215729755937437_2108588820_n-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/p>\n<p><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2454\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2018\/03\/29137958_10215729759657530_2017521627_n-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/p>\n<p><em>Romanian Roots<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" class=\"alignnone size-art-big-1col wp-image-2180\" src=\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/25990997_10214904457105482_368975473_n-326x235.jpg\" alt=\"\" width=\"326\" height=\"235\" \/><\/strong><\/p>\n<p><strong>Gri&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[42,28],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-Dt","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2447"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2447"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2447\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2455,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2447\/revisions\/2455"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2447"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2447"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2447"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=2447"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}