{"id":2438,"date":"2018-03-23T15:10:39","date_gmt":"2018-03-23T15:10:39","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=2438"},"modified":"2018-04-02T12:17:53","modified_gmt":"2018-04-02T12:17:53","slug":"de-la-stanga-la-dreapta-tiberiu-dianu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/de-la-stanga-la-dreapta-tiberiu-dianu\/","title":{"rendered":"De la st\u00e2nga la dreapta\/Tiberiu Dianu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

<\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
Dialog-interviu realizat cu scriitorul FLORIN PREDESCU la Washington, DC pe 17 martie 2018.<\/b><\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
1. \u201cDe timpuriu publica\u0163iile mele aveau subiecte legate de America\u201d<\/i><\/b><\/div>\n
FLORIN (#1): Cum define\u015fti rolul analistului politic din SUA?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0\u00a0Analistul politic trebuie s\u0103 fie un fin observator al realit\u0103\u0163ilor locale \u015fi interna\u0163ionale. \u00cen m\u0103sura \u00een care analizele lui sunt pertinente, el devine \u015fi formator de opinie.<\/div>\n
FLORIN (#2): E\u015fti rom\u00e2n, dar locuie\u015fti \u00een Statele Unite. \u00cen ce m\u0103sur\u0103 se adreseaz\u0103 publica\u0163iile tale cititorilor din Rom\u00e2nia \u015fi Statele Unite?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Activitatea mea publicistic\u0103 este cuprins\u0103 \u00een mai multe etape.<\/div>\n
Am publicat de timpuriu, ca elev, \u00een revistele \u015fcolare. Am absolvit \u015fcoala general\u0103, gimnaziul \u015fi liceul \u00een ora\u015ful Pite\u015fti, jude\u0163ul Arge\u015f. \u00cen 1969 eram elev \u00een clasa \u00eent\u00e2ia la \u015ecoala general\u0103 nr. 11 \u015fi mi s-a publicat \u00een\u00a0ARIPI<\/i>, revista \u015fcolii, o pictur\u0103 premiat\u0103, pe care eu o denumisem \u201cInsurec\u0163ia armat\u0103 de la 23 August 1944\u201d. Redactorul-\u015fef al revistei \u00eens\u0103, nu \u015ftiu din ce motiv, i-a schimbat titlul \u00een \u201cR\u0103zboiul din Vietnam\u201d, pe atunci \u00een plin\u0103 desf\u0103\u015furare \u015fi probabil c\u0103 a fost influen\u0163at de mi\u015fc\u0103rile de protest americane din acele vremuri. \u00cen 1980, ca licean, am publicat \u00een revista\u00a0S\u00c2NZIANA<\/i>\u00a0a Liceului \u201cZinca Golescu\u201d (actualmente Colegiu Na\u0163ional) mai multe articole originale \u015fi traduceri din poe\u0163i clasici englezi (Byron, Shelley), forma\u0163ia ABBA (la mod\u0103 atunci) \u015fi mi\u015fcarea hippie din Statele Unite. Revista a ob\u0163inut Premiul \u00eent\u00e2i pe \u0163ar\u0103 la categoria de Reviste \u015fcolare. Cred c\u0103 \u015fi articolele mele au avut o contribu\u0163ie, deoarece dup\u0103 premiere, revista a fost expus\u0103 timp de mai multe s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een vitrina Libr\u0103riei \u201cMihai Eminescu\u201d din centrul ora\u015fului, deschis\u0103 la paginile cu articolele mele. A\u015f putea spune c\u0103 \u00eenc\u0103 de timpuriu publica\u0163iile mele aveau subiecte legate de America.<\/div>\n
\u00centr-o a doua etap\u0103, dup\u0103 absolvirea Facult\u0103\u0163ii de Drept din Bucure\u015fti, am publicat ca t\u00e2n\u0103r jurist at\u00e2t articole, c\u00e2t \u015fi c\u0103r\u0163i de specialitate, \u00een drept, politic\u0103 \u015fi sociologie. Ca un fapt inedit, c\u0103r\u0163ile mele publicate \u00een Rom\u00e2nia au ap\u0103rut fie \u00een edi\u0163ii bilingve, rom\u00e2no-engleze, fie \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cu rezumat \u00een limba englez\u0103. Am avut aceast\u0103 ini\u0163iativ\u0103 de la \u00eenceput, pentru c\u0103 doream ca aceste c\u0103r\u0163i s\u0103 aib\u0103 o expunere interna\u0163ional\u0103. \u015ei au avut, \u00eentruc\u00e2t ele au fost ulterior achizi\u0163ionate de nenum\u0103rate biblioteci universitare \u015fi agen\u0163ii interna\u0163ionale.\u00a0http:\/\/worldcat.org\/identities\/lccn-n96031826\/<\/a><\/div>\n
O a treia etap\u0103 cuprinde publica\u0163ii de limb\u0103 englez\u0103 (articole, rapoarte \u015fi c\u0103r\u0163i), ap\u0103rute \u00een perioada studiilor mele \u00een str\u0103in\u0103tate (Fran\u0163a, Marea Britanie \u015fi Statele Unite).<\/div>\n
\u00cen fine, o a patra etap\u0103, cea prezent\u0103, de activitate profesional\u0103 \u00een Statele Unite, const\u0103 \u00een publicarea de articole de analiz\u0103 politic\u0103, scrise \u00een limba englez\u0103 \u015fi traduse ocazional \u00een rom\u00e2ne\u015fte.<\/div>\n
<\/div>\n
\"\"<\/div>\n
<\/div>\n
2. \u201cPercep\u0163iile Rom\u00e2niei de c\u00e2tre americani sunt a\u015fezate pe mai multe paliere\u201d<\/i><\/b><\/div>\n
FLORIN (#3): Ca rom\u00e2n-american, cum consideri c\u0103 percep americanii Rom\u00e2nia?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Percep\u0163iile Rom\u00e2niei de c\u00e2tre americani sunt a\u015fezate pe mai multe paliere. Sunt americani care viziteaz\u0103 sau lucreaz\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, americani care discut\u0103 cu rom\u00e2ni-americani \u00een Statele Unite, precum \u015fi americani care se informeaz\u0103 pe cont propriu despre Rom\u00e2nia din Statele Unite. A\u015fadar, percep\u0163iile acestor grupuri de americani variaz\u0103 de la caz la caz.<\/div>\n
FLORIN (#4): Ai o experien\u0163\u0103 de peste 20 de ani ca profesor de limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00een zona Washington, DC. Cum se \u00eempac\u0103 activitatea ta de profesor de limb\u0103 \u015fi cultur\u0103 rom\u00e2n\u0103 cu cea de analist politic?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Activit\u00e2\u0163ile mele se \u00eembin\u0103 destul de armonios \u00een m\u0103sura \u00een care studiul de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 este sus\u0163inut de expuneri de cultur\u0103 \u015fi civiliza\u0163ie. \u00cen orice caz, datorit\u0103 variet\u0103\u0163ii de op\u0163iuni politice existente, expunerile trebuie s\u0103 fie impar\u0163iale.<\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
3. \u201cExplozia de na\u0163ionalism din perioada actual\u0103 nu este specific\u0103 numai Americii\u201d<\/i><\/b><\/div>\n
FLORIN (#5): Articolele tale mai recente analizeaz\u0103 am\u0103nun\u0163it \u015fi documentat activitatea administra\u0163iei pre\u015fedintelui Donald Trump. Patriotismul american este perceput ca un factor care revine \u00een for\u0163\u0103 pentru consolidarea na\u0163iunii. Crezi c\u0103 na\u0163iunea american\u0103 se afl\u0103 \u00een pericol?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Na\u0163iunea american\u0103 s-a aflat \u00een fa\u0163a mai multor r\u0103scruci de-a lungul istoriei sale, iar \u00een prezent mai to\u0163i anali\u015ftii conchid c\u0103 suntem \u00een fa\u0163a unei alte r\u0103scruci. A\u015fa-numita explozie de na\u0163ionalism din perioada actual\u0103 nu este specific\u0103 numai Americii, ci \u015fi Europei, Rusiei \u015fi unor p\u0103r\u0163i din Orientul Mijlociu \u015fi Africa. Este adev\u0103rat \u00eens\u0103 c\u0103, datorit\u0103 influen\u0163ei Statelor Unite \u00een lume, evenimentele de aici au un rol de catalizator \u015fi pentru alte regiuni.<\/div>\n
FLORIN (#6): Efectul globaliz\u0103rii afecteaz\u0103 \u015fi identitatea american\u0103?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Fenomenul globaliz\u0103rii este important \u015fi el afecteaz\u0103 na\u0163iunea american\u0103, fie \u00een mod pozitiv, fie \u00een mod negativ. Depinde de punctul de vedere personal al fiec\u0103ruia. \u00centr-o etap\u0103 timpurie, procesul de formare a na\u0163iunii americane era descris prin expresia metaforic\u0103 de \u201ccreuzet\u201d, \u00een care elemente diferite se combinau armonios \u00eentr-o cultur\u0103 comun\u0103. Ulterior, prin adoptarea multiculturalismului, accentul s-a pus mai pu\u0163in pe elementele comune ale diverselor grupuri \u015fi mai mult pe elementele lor diferite. S-a ajuns la nivelul la care societatea american\u0103 arat\u0103 acum ca un \u201ccastron de salat\u0103\u201d (o alt\u0103 expresie metaforic\u0103 a sociologilor), iar elementele comune dintre grupurile care alc\u0103tuiesc na\u0163iunea devin din ce \u00een ce mai estompate. Pe acest fond, ca o contrareac\u0163ie, elementele de na\u0163ionalism s-au recoagulat mai viguros \u00een ultima perioad\u0103.<\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
4. \u201cAmerica este, \u00een primul r\u00e2nd, o stare de spirit\u201d<\/i><\/b><\/div>\n
FLORIN (#7): Cum traduci sintagma \u201cA fi american\u201d?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0America este, \u00een primul r\u00e2nd, o stare de spirit \u015fi apoi este o \u0163ar\u0103. Dac\u0103 America nu ar fi existat, ea ar fi fost, cu siguran\u0163\u0103, inventat\u0103. Pentru mine a fi american \u00eenseamn\u0103 racordarea la un set de valori care include credin\u0163\u0103 \u00een Dumnezeu, patriotism, spirit de liber\u0103 ini\u0163iativ\u0103, munc\u0103 sus\u0163inut\u0103 cu rezultate performante, drepturi individuale care nu aduc atingere drepturilor altora, precum \u015fi spiritul individual de caritate.<\/div>\n
FLORIN (#8): Crezi c\u0103 odat\u0103 cu venirea la putere a administra\u0163iei Trump se poate vorbi de o divizare \u00eempins\u0103 p\u00e2n\u0103 la secesiune a na\u0163iunii, produs\u0103 de democra\u0163i \u015fi republicani?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Societatea american\u0103 a avut perioade de divizare \u015fi \u00een timpul administra\u0163iilor anterioare, iar acest fenomen nu este deloc nou. America a supravie\u0163uit r\u0103zboiului, fie c\u0103 a fost revolu\u0163ionar (1775-1783), de invazie (1812-1815, 1939-1945) sau civil (1861-1865). Unii vorbesc acum de un posibil \u201cal doilea r\u0103zboi civil\u201d. Acum se profileaz\u0103 dou\u0103 tabere. Una ap\u0103r\u0103 dreptul constitu\u0163ional la port-arm\u0103 \u015fi sus\u0163ine r\u0103zboaiele Americii atunci c\u00e2nd aceasta este amenin\u0163at\u0103. Alta este antir\u0103zboinic\u0103 atunci c\u00e2nd America lupt\u0103 \u00een afar\u0103 \u015fi belicoas\u0103 c\u00e2nd este pace \u00een\u0103untru. Astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een caz de conflict \u00eentre cele dou\u0103 tabere, raportul de for\u0163e mi se pare de la \u00eenceput inegal, iar rezultatul \u2013 u\u015for previzibil.<\/b><\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
5. \u201cCred c\u0103 viitorul apar\u0163ine Rom\u00e2niei\u201d<\/i><\/b><\/div>\n
FLORIN (#9): Crezi c\u0103 Statele Unite \u00ee\u015fi exercit\u0103 hegemonia \u00een lume, iar rolul lor de partener loial le este pus \u00een discu\u0163ie de unii alia\u0163i europeni, \u00een general, \u015fi de cei rom\u00e2ni, \u00een special?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Exist\u0103 aceast\u0103 percep\u0163ie \u00een r\u00e2ndul unora. A\u015f men\u0163iona \u00eens\u0103 faptul c\u0103 Statele Unite nu for\u0163eaz\u0103 pe nimeni s\u0103 intre \u00een vreo alian\u0163\u0103. Alian\u0163ele se constituie firesc, \u00een func\u0163ie de interesele specifice ale p\u0103r\u0163ilor. Este adev\u0103rat c\u0103, datorit\u0103 capacit\u0103\u0163ii militare proprii, de neegalat p\u00e2n\u0103 acum, Statele Unite pot da aceast\u0103 impresie multora, \u00eens\u0103 hegemonia nu (mai) este \u00een vizorul actualei administra\u0163ii. Dimpotriv\u0103, se poate spune c\u0103 America \u00eens\u0103\u015fi se izoleaz\u0103, prin crearea unui zid de protec\u0163ie (legislativ, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, \u015fi fizic \u00eentr-o faz\u0103 ulterioar\u0103) \u00eentre ea \u015fi cei din afar\u0103.<\/div>\n
FLORIN (#10): Cum vezi viitorul Rom\u00e2niei la intersec\u0163ia sferelor de influen\u0163\u0103 din Statele Unite ale Americii, Uniunea European\u0103 \u015fi Rusia? Exist\u0103 vreun risc poten\u0163ial v\u0103t\u0103m\u0103tor la adresa Rom\u00e2niei, a\u015fa cum a existat el \u015fi \u00een trecut?<\/b><\/div>\n
TIBERIU:<\/b>\u00a0Lumea este \u00eentr-o continu\u0103 mi\u015fcare, generat\u0103 de interesele na\u0163ionale ale fiec\u0103rei \u0163\u0103ri, ele \u00eensele fiind \u00eentr-o continu\u0103 evolu\u0163ie. \u00cen ceea ce prive\u015fte Rom\u00e2nia, de-a lungul istoriei ea \u015fi-a ales alia\u0163ii \u015fi a avut de c\u00e2\u015ftigat sau de pierdut (inclusiv teritorii), dup\u0103 \u00eemprejur\u0103ri. \u00cen Europa, ultimul eveniment politic cu efecte tectonice a fost pr\u0103bu\u015firea comunismului, \u00een anul 1989. \u00cen urma lui, anumite state \u015fi-au \u00eencetat existen\u0163a (Uniunea Sovietic\u0103, Cehoslovacia, Iugoslavia), unele \u015fi-au dob\u00e2ndit independen\u0163a (fostele republici sovietice), altele \u015fi-au m\u0103rit teritoriul prin unificare (Germania), iar altele \u015fi-au men\u0163inut status-quo-ul (ca Rom\u00e2nia). Una peste alta, Rom\u00e2nia a supravie\u0163uit decent, av\u00e2nd \u00een vedere circumstan\u0163ele vecinilor. Bine\u00een\u0163eles c\u0103 era loc \u015fi de mai bine – m\u0103 refer la reunificarea cu Republica Moldova. Dar putea s\u0103 fie loc \u015fi de mai r\u0103u \u2013 de exemplu, o posibil\u0103 secesiune a Transilvaniei (gen Kosovo \u00een fosta Iugoslavie). Viitorul, dup\u0103 cum am mai men\u0163ionat la \u00eenceput, pare c\u0103 se \u00eendreapt\u0103 pe o pant\u0103 na\u0163ionalist\u0103. Pentru Rom\u00e2nia, el poate aduce mult-a\u015fteptata reunificare cu fosta regiune pierdut\u0103 a Basarabiei. Rusia \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte \u015fi ea interesele na\u0163ionaliste, dar sfera ei de influen\u0163\u0103 nu poate afecta sferele comune de influen\u0163\u0103 ale Statelor Unite \u015fi ale Uniunii Europene, \u00een cadrul c\u0103rora se afl\u0103 acum Rom\u00e2nia. De asemenea, sfera de influen\u0163\u0103 a Rusiei nu mai poate \u00eengloba la nesf\u00e2r\u015fit nici zonele cu popula\u0163ie majoritar\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Cred c\u0103 viitorul apar\u0163ine Rom\u00e2niei.<\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
NOT\u0102 \u2013 Dreptul de reproducere a articolului, \u00een variantele englez\u0103 \u015fi rom\u00e2n\u0103, apar\u0163ine autorului \u015fi este folosit cu permisiunea acestuia.<\/i><\/div>\n
\u00a0<\/b><\/div>\n
Despre TIBERIU DIANU:<\/i><\/b><\/div>\n
Absolvent al cursurilor de licen\u0163\u0103 \u015fi de masterat ale facult\u0103\u0163ilor de drept de la universit\u0103\u0163ile din Bucure\u015fti (Rom\u00e2nia), Manchester (Marea Britanie) \u015fi Washington, DC (American University). Studii de doctorat la universit\u0103\u0163ile din Bucure\u015fti (Rom\u00e2nia) \u015fi College Park (Maryland, SUA). Bursier al universit\u0103\u0163ilor din Strasbourg (Fran\u0163a) \u015fi Oxford (Marea Britanie). Cursuri de specializare la universit\u0103\u0163ile din Miskolc (Ungaria) \u015fi Var\u015fovia (Polonia).<\/i><\/b><\/div>\n
Consilier juridic, judec\u0103tor \u015fi consilier juridic principal la Ministerul Justi\u0163iei din Bucure\u015fti. Asistent \u015fi lector universitar la facult\u0103\u0163ile de drept de la Universitatea din Bucure\u015fti \u015fi universit\u0103\u0163i particulare din acela\u015fi ora\u015f. Cercet\u0103tor \u015ftiin\u0163ific principal la Institutul de Cercet\u0103ri Juridice al Academiei Rom\u00e2ne. Profesor de lingvistic\u0103 la Departamentul de Stat al SUA \u015fi la \u015fcoli guvernamentale \u015fi particulare din zona metropolitan\u0103 Washington, DC. Expert judiciar \u00een probleme de drept rom\u00e2no-american.<\/i><\/b><\/div>\n
Autor de c\u0103r\u0163i \u015fi articole de specialitate \u00een drept, \u015ftiin\u0163e sociale \u015fi politice, publicate \u00een Rom\u00e2nia, Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Olanda, Ungaria \u015f.a. Laureat al Premiului \u201cAndrei R\u0103dulescu\u201d al Academiei Rom\u00e2ne (1996) pentru cartea \u201cTranzi\u0163ia \u015fi criminalitatea\u201d (1994).<\/i><\/b><\/div>\n
Tiberiu locuie\u015fte\u00a0<\/i><\/b>\u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een Washington, DC \u015fi poate fi urm\u0103rit pe MEDIUM.<\/span><\/i><\/b>\u00a0<\/span>https:\/\/medium.com\/@tdianu<\/a><\/i><\/b><\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Despre FLORIN PREDESCU:<\/i><\/b><\/div>\n
Absolvent al Liceului (actualmente Colegiu Na\u0163ional) \u201cGheorghe Laz\u0103r\u201d din Sibiu \u015fi al facult\u0103\u0163ii de filologie (sec\u0163ia rom\u00e2n\u0103-francez\u0103) de la Universitatea din Ia\u015fi (Rom\u00e2nia). Studii de \u015ftiin\u0163e politice \u015fi literatur\u0103 la Universitatea din Freiburg (Germania).<\/i><\/b><\/div>\n
Expert lingvist, judiciar \u015fi culinar la diferite agen\u0163ii guvernamentale, companii private \u015fi institu\u0163ii educative din Germania, Canada \u015fi Statele Unite ale Americii.<\/i><\/b><\/div>\n
Autor de articole de literatur\u0103 (poezie, proz\u0103, cronici gastronomice, traduceri) \u015fi analiz\u0103 politic\u0103, publicate \u00een Rom\u00e2nia, Statele Unite ale Americii, Germania, Israel \u015f.a. Redactor \u015fi editor la revista ACUM.TV (Fairfax, Virginia). \u015eef de cenacluri literare (Sibiu, Rom\u00e2nia). Colaborator la diverse publica\u0163ii (FAMILIA, sub patronajul regretatului academician \u015fi scriitor \u015etefan Augustin Doina\u015f; CENACLUL DE LA P\u0102LTINI\u015e, Rom\u00e2nia) \u015fi posturi de radio (EUROPA LIBER\u0102, Germania).<\/i><\/b><\/div>\n
Florin locuie\u015fte \u015fi \u00ee\u015fi desf\u0103\u015foar\u0103 activitatea \u00een zona metropolitan\u0103 Washington, DC \u015fi poate fi urm\u0103rit pe BLOGSPOT.<\/i><\/b>\u00a0http:\/\/predescudf.blogspot.com\/<\/a><\/div>\n
<\/div>\n
\n
<\/div>\n<\/div>\n
*****<\/b><\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\"\"<\/p>\n

…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5,42,47],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-Dk","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2438"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2438"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2438\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2465,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2438\/revisions\/2465"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2438"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2438"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2438"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=2438"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}