![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/25990997_10214904457105482_368975473_n.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n
<\/p>\n
Dr. Doina Uricariu – Doi ani \u0219i nou\u0103 luni, Director la Institutul Cultural Rom\u00e2n din New York<\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/25674112_10214904442825125_556608599_n.jpg\")
\nGrigore L. Culian – editor in chief NYM<\/p>\n
Cuv\u00e2nt \u00eenainte\u00a0<\/em><\/p>\n A derulat peste 500 de evenimente culturale \u00een mai pu\u021bin de 3 ani, promov\u00e2nd valorile rom\u00e2ne\u0219ti \u00een spa\u021biul cultural nord-american; este singurul director al ICR New York care tr\u0103ie\u0219te \u00een America, scriitor remarcabil, editor, manager, cu o oper\u0103 vast\u0103, care a b\u0103tut toate recordurile predecesorilor s\u0103i, pun\u00e2nd institu\u021bia cultural\u0103 pe care a condus-o la v\u00e2rful performan\u021bei; cei mai valoro\u0219i arti\u0219ti rom\u00e2ni au evoluat pe marile scene din Statele Unite, cum ar fi \u201eKennedy Center\u201c din Washington, DC, sau \u201eCarnegie Hall\u201c din New York; scriitorii rom\u00e2ni din \u021bar\u0103 \u0219i din str\u0103in\u0103tate au fost prezen\u021bi, \u00een premier\u0103, la \u201eBookExpo America\u201c, unul dintre cele mai prestigioase t\u00e2rguri de carte din lume, eveniment care se desf\u0103\u0219oar\u0103 anual la celebrul complex newyorkez \u201eJacob K. Javits Convention Center\u201c. Dr. Doina Uricariu este o persoan\u0103 flexibil\u0103 \u0219i u\u0219or de abordat, g\u00e2nde\u0219te \u0219i se exprim\u0103 liber, detest\u0103 impostura \u0219i nu accept\u0103 compromisuri, mai ales atunci c\u00e2nd vine vorba despre cultura rom\u00e2n\u0103 \u0219i vectorii care pot propulsa valorile noastre \u00een lume. Iat\u0103 de ce cred c\u0103 acest interviu-maraton este necesar \u0219i trebuie cuprins \u00eentr-o carte, av\u00e2nd \u00een vedere prezen\u021ba doamnei Uricariu la v\u00e2rful ICR New York \u0219i plecarea surprinz\u0103toare, cu mai bine de un an \u00eenainte de terminarea mandatului s\u0103u. Toate acestea le vom discuta pe r\u00e2nd, dar lucrul cel mai important mi s-a p\u0103rut accentul pus pe lucrurile pozitive, realizate de interlocutoarea mea \u00een cei doi ani \u0219i nou\u0103 luni la conducerea Institului Cultural Rom\u00e2n din New York. (Grigore L. Culian)<\/p>\n \u201eInstitutele culturale sunt ambasade ale culturii \u0219i excelen\u021bei unei \u021b\u0103ri\u201d<\/em><\/p>\n Grigore L. Culian<\/strong> : \u00cen septembrie 2012, a\u021bi fost numit\u0103 la conducerea ICRNY, av\u00e2nd \u00een spate o crea\u021bie literar\u0103, o carier\u0103 \u0219i un CV pe care nimeni nu l-a mai avut la Institutul Cultural Rom\u00e2n din New York \u0219i pe care doar regretatul scriitor Augustin Buzura l-a mai avut, dar ca Pre\u0219edinte al Funda\u021biei Culturale Rom\u00e2ne de la Bucure\u0219ti, devenit\u0103 ulterior Institutul Cultural Rom\u00e2n. Sunte\u021bi poet\u0103 \u0219i scriitoare recunoscut\u0103, ave\u021bi o oper\u0103 vast\u0103, care cuprinde zeci de titluri, multe volume de poezii, eseuri, memorii, monografii despre art\u0103, studii de critic\u0103 \u0219i istorie literar\u0103. De\u021bine\u021bi titlul academic de doctor – cu o tez\u0103 despre Nichita St\u0103nescu -\u0219i a\u021bi predat la Universitate. A\u021bi condus grupul de edituri Universalia, fiind managerul mai multor edituri de prestigiu din Rom\u00e2nia. A\u021bi publicat, la grupul Dumneavoastr\u0103 de edituri, zeci \u0219i zeci de volume \u0219i integrala operei unor mari scriitori, de la Ion Pillat, la Ana Blandiana, a\u021bi reprezentat Rom\u00e2nia la at\u00e2tea t\u00e2rguri de carte interna\u021bionale, inclusiv la Leipzig, unde volumele despre Transnistria, Antologia poeziei rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een zece volume, O mie \u0219i una de poezii, \u00eengrijit\u0103 de Lauren\u021biu Ulici, antologiile dedicate poeziei scriitorilor germani, maghiari \u0219i s\u00e2rbi din Rom\u00e2nia, Istoria Teatrului Evreiesc au primit \u00eenalta apreciere a Cancelarului Germaniei \u0219i a publicului. Dr. Doina Uricariu<\/strong>: Am ales s\u0103 locuiesc \u00een apartamentul din cl\u0103direa Misiunii Rom\u00e2ne, care era la c\u00e2teva minute de ICRNY, de\u0219i nu-mi oferea confortul de acas\u0103 nici pe departe. Ca s\u0103 nu oblig \u0219oferul s\u0103 fac\u0103 zilnic aceste drumuri. Ca s\u0103 fiu eficient\u0103 \u0219i s\u0103 m\u0103 dedic exclusiv evenimentelor culturale \u0219i artistice, dar \u0219i parteneriatelor cu institu\u021biile culturale americane.<\/p>\n Grigore L. Culian<\/strong>: Cum ar trebui considerat ICRNY de c\u0103tre cei care conduc institutele culturale de la sediul ICR din Bucure\u0219ti, aflat pe Aleea Alexandru?<\/p>\n Dr. Doina Uricariu<\/strong>: Ca Institut Cultural Rom\u00e2n care lucreaz\u0103 \u00een centrul culturii \u0219i al artelor lumii, \u00een cel mai dinamic \u0219i concuren\u021bial loc geometric al crea\u021biei de pe p\u0103m\u00e2nt. \u00centr-o \u021bar\u0103 care este c\u00e2t un continent, \u00een statul New York , care trebuie privit \u00een continu\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu toate celelalte zeci de state americane. Dac\u0103 nu ar fi venit la New York, Br\u00e2ncu\u0219i n-ar fi devenit ceea ce este. \u00cen plus, ar fi cazul s\u0103 abord\u0103m \u0219i cultural parteneriatul nostru cu SUA \u0219i integrarea Rom\u00e2niei \u00een NATO. ICRNY ar trebui tratat mult mai atent. Ar trebui s\u0103 lucreze aici doar profesioni\u0219tii culturali cei mai buni. Grigore L. Culian<\/strong>: A\u021bi colaborat cu institutele culturale europene, latino-americane, cu cele din Asia \u0219i din \u021b\u0103rile nordice, reunite de \u201eScandinavia House\u201c. Este important s\u0103 \u0219tim cum lucreaz\u0103 \u0219i alte \u021b\u0103ri \u00een promovarea culturii lor?<\/p>\n Dr. Doina Uricariu<\/strong>: Este imperativ. Institutele culturale sunt ambasade ale culturii \u0219i excelen\u021bei unei \u021b\u0103ri. Cunosc bine situa\u021bia multor institute culturale care reprezint\u0103 peste o sut\u0103 de \u021b\u0103ri la New York. Ele lucreaz\u0103 cu echipe excep\u021bionale, cu direc\u021bii conduse de personalit\u0103\u021bi dinamice, pasionate, cu profesori universitari pe diverse domenii, cu mari personalit\u0103\u021bi \u00een spa\u021biul artelor vizuale. Majoritatea acestor institute au \u00een echip\u0103 curatori de muzee na\u021bionale, muzicologi, critici de film \u0219i oameni capabili s\u0103 sus\u021bin\u0103 conferin\u021be \u00een mediile academice americane, s\u0103 promoveze la cel mai \u00eenalt nivel valorile culturale \u0219i artistice ale \u021b\u0103rii pe care o reprezint\u0103. Modele de profesioni\u0219ti<\/em><\/p>\n Grigore L. Culian<\/strong>: Ave\u021bi un model, un exemplu de \u00eenalt func\u021bionar cultural, pe care a\u021bi dori s\u0103-l evoca\u021bi?<\/p>\n Dr. Doina Uricariu<\/strong>: M\u0103 g\u00e2ndesc la regretatul scriitor \u0219i profesor universitar Marian Papahagi, care a fost \u0219i director al Academiei din Rom\u00e2nia, o personalitate care a dat anvergur\u0103 \u0219i str\u0103lucire evenimentelor\u0219i contactelor cu mediile universitare, culturale \u0219i artistice ale Rom\u00e2niei \u00een Italia. Avea erudi\u021bie, entuziasm, dar \u0219i o imens\u0103 energie. A\u0219 vrea s\u0103 m\u0103 opresc acum la un exemplu din Fran\u021ba, la Annie Cohen-Solal. A fost consilier cultural la Ambasada Fran\u021bei \u00een America. E n\u0103scut\u0103 la Alger. C\u00e2nd a venit la post, era o personalitate recunoscut\u0103 \u0219i pe plan interna\u021bional. Prima sa biografie despre Jean Paul Sartre, publicat\u0103 \u00een 1985, a fost tradus\u0103 \u00een 16 limbi. \u00cen 2005, a participat la un turneu interna\u021bional, cu prilejul Centenarului Sartre, \u0219i ministrul francez al Culturii, Gilberto Gil, i-a \u00eencredin\u021bat sarcina de a crea o Catedr\u0103 Sartre la Universitatea Braziliei. A publicat c\u0103r\u021bi fundamentale despre arta american\u0103, a fost visiting professor la Tish School of the Arts de la New York University. A publicat o carte admirabil\u0103, Leo Castelli et ses siens, \u00een care este prezentat\u0103 \u0219i Ileana Soannabend, marea colec\u021bionar\u0103 de art\u0103 \u0219i unul dintre cei mai importan\u021bi dealeri de art\u0103 modern\u0103 – de origine rom\u00e2n\u0103. MoMA i-a dedicat o mare expozi\u021bie \u0219i un catalog: Ileana Sonnabend, Ambassador for the New. Annie Cohen-Solal fost r\u0103spl\u0103tit\u0103 cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare, pe care i l-a \u00eenm\u00e2nat Ambasadorul Fran\u021bei, la Consulatul General al Fran\u021bei din New York.<\/p>\n Grigore L. Culian:<\/strong> \u0218i Dumneavoastr\u0103 avea\u021bi, de mai mul\u021bi ani, cele mai \u00eenalte decora\u021bii, \u00eenainte de a fi numit\u0103 drector la ICR NewYork. Un \u00eenceput cu probleme<\/em> Dr. Doina Uricariu<\/strong>: Nu am avut \u00een echip\u0103 pe nimeni pe care s\u0103-l cunosc profesional \u0219i nici din punctul de vedere al caracterului. Chiar absolut pe nimeni. Nici pe referentul venit de la Cluj nu l-am cunoscut. S-au f\u0103cut mai multe interven\u021bii pentru venirea lui, dar am primit \u0219i repetate sfaturi de a refuza angajarea lui. Eu l-am sus\u021binut pentru c\u0103 a prezentat cel mai bun proiect la concurs. Grigore L. Culian<\/strong>: \u00cemi amintesc c\u0103 a\u021bi venit la post la sf\u00e2r\u0219itul prim\u0103verii lui 2013. Ce a\u021bi realizat \u00een primul an? B\u0103nuiesc c\u0103 – dup\u0103 demisia conducerii \u0219i a unuia dintre referen\u021bi \u0219i dup\u0103 \u0219ase luni f\u0103r\u0103 activitate la ICR New York \u0219i plecarea ultimelor dou\u0103 referente, imediat ce a\u021bi venit la post – lucrurile nu au fost prea roz. A\u021bi luat totul de la zero, cu personal insuficient pentru proiectele mari la care lucra\u021bi.<\/p>\n Dr. Doina Uricariu<\/strong>: Cam a\u0219a. \u00cen plus se d\u0103deau o mul\u021bime de telefoane, ca s\u0103 nu se mai colaboreze cu ICR \u0219i cu ICRNY. Cineva dorea s\u0103 discrediteze, s\u0103 distrug\u0103 ICR New York \u0219i ICR Bucure\u0219ti. Era un r\u0103zboi politic \u0219i de orgolii. Mai multe institu\u021bii americane m-au \u00eentrebat despre lovitura de stat din Rom\u00e2nia, \u00een urma mesajelor primite cu luni de zile \u00een urm\u0103. Un scriitor din New York mi-a spus c\u0103 nu mai calc\u0103 de ani prin Institut din pricina vechii conduceri \u0219i c\u0103 ne putem vedea \u00een ora\u0219. Doi-trei regizori de film \u0219i-au anulat venirea, pe motiv c\u0103 nu vor s\u0103-\u0219i ri\u0219te prezen\u021ba \u00een Festivalul de film de la New York, unde nu vor mai fi invita\u021bi dac\u0103 au proiecte cu ICRNY. \u00cen doi ani \u0219i nou\u0103 luni, c\u00e2t am fost director, s-au schimbat, la Bucure\u0219ti, trei Pre\u0219edin\u021bi ICR. Foarte mul\u021bi scriitori \u0219i arti\u0219ti mi-au spus c\u0103, dac\u0103 nu a\u0219 fi eu, nu ar colabora cu Institutul. La fel \u0219i rom\u00e2nii din diaspora, care sunt, apropos, americani. Unii din solidaritate cu fosta echip\u0103 de la Bucure\u0219ti, al\u021bii din antipatie fa\u021b\u0103 de al\u021bii. Era o polarizare cumplit\u0103. Eu nu pot tr\u0103i dac\u0103 nu construiesc. Sunt destui care tr\u0103iesc ca s\u0103 d\u0103r\u00e2me. Am \u00eenceput s\u0103 construiesc proiecte \u0219i s\u0103 scriu pe Facebook despre ele. Cei cinci mii de prieteni online au \u00eenceput s\u0103 sus\u021bin\u0103 evenimentele, presa a \u00eenceput s\u0103 scrie foarte mult despre ICRNY. Laudativ. Dumneavoastr\u0103 a\u021bi f\u0103cut publicitate evenimentelor, gratuit, \u00een ziar. Noroc c\u0103 exist\u0103 afi\u0219ele \u0219i ecourile nenum\u0103rate din pres\u0103. Nici mie nu-mi vine s\u0103 cred c\u00e2t de multe lucruri frumoase, de substan\u021b\u0103, s-au petrecut atunci, din primul an, din prima lun\u0103, c\u00e2nd am decis s\u0103 nu mai dau importan\u021b\u0103 senza\u021biei c\u0103 totul e otr\u0103vit \u00een jur. Evenimentele au ap\u0103rut \u00eentr-un ritm ame\u021bitor. Un spectacol-recital prezentat de actori americani, Keola Simpson \u0219i Aaron Schroeder, bazat pe o selec\u021bie din poezia lui Nichita St\u0103nescu, tradus\u0103 de Sean Cotter,\u0219i o conferin\u021b\u0103 pe care am sus\u021binut-o, intitulat\u0103 Nichita St\u0103nescu, The Icebreaker of the World of Poetry, apoi un concert excep\u021bional sus\u021binut de marele violoncelist Adrian Naidin \u0219i de actorul-chitarist \u0219i compozitor, de o sensibiltate unic\u0103, Zoltan Octavian Butuc (foto jos), cunoscut \u0219i din filmul lui Francis Ford Copolla, Tinere\u021be f\u0103r\u0103 tinere\u021be, unul dintre actorii \u0219i muzicienii care au f\u0103cut poate cel mai mult pentru promovarea poeziei lui Nichita St\u0103nescu. Am s\u0103rb\u0103torit 80 de ani de la na\u0219terea Poetului Necuvintelor printr-o mul\u021bime de evenimente. O expozi\u021bie de grafic\u0103 de Mircia Dumitrescu, \u00eenso\u021bit\u0103 de fragmente de poeme, traduse \u00een limba englez\u0103 de o serie de traduc\u0103tori, \u00een anii \u201870, \u201880,\u201990, o expozi\u021bie cu volumele poetului \u0219i c\u0103r\u021bile dedicate lui, aflate \u00een inventarul Bibliotecii ICR New York. Acela\u0219i format de panopticum, de proiect cu mai multe voleuri, l-am folosit \u00een evenimentele dedicate lui Eminescu, prezentat, din perspectiv\u0103 american\u0103, \u00eentr-un spectacol recital \u0219i muzical, realizat \u0219i interpretat de cel mai bun traduc\u0103tor al marelui poet, scriitorul din Boston Adrian George Sahlean \u0219i de so\u021bia lui, Roxana Albut Sahlean. \u00cen paralel cu evenimentele derulate la New York, publicul american a urm\u0103rit proiec\u021bia scurt-metrajului Vaca finlandez\u0103, regizat de Gheorghe Preda, la Minneapolis Saint Paul International Film Festival, \u00een prezen\u021ba regizorului. Filmul a fost selectat la multe \u0219i importante festivaluri de profil precum Cambridge IFF, Edmonton IFF, Calgary IFF, Valladolid IFF, Festivalul Interna\u021bional al Filmului Experimental de la Bucure\u0219ti\u0219i este c\u00e2\u0219tig\u0103torul Premiului CANAL+ la Festivalul de la Montpellier, Fran\u021ba. Prezentarea sa la Minneapolis St. Paul International Film Festival a marcat premiera nord-american\u0103 a filmului. Proiec\u021biile au fost urmate de sesiuni de \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri. Regizorul Gheorghe Preda a discutat despre scurt-metrajul s\u0103u \u0219i despre locul pe care acest gen de film \u00eel ocup\u0103 \u00een cinematografia actual\u0103 din Rom\u00e2nia \u0219i din lume.<\/p>\n <\/p>\n (continuare \u00een num\u0103rul urm\u0103tor)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" <\/p>\n Dr. Doina Uricariu – Doi ani \u0219i nou\u0103 luni, Director la Institutu…<\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[29,1,42,38,30],"tags":[],"coauthors":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-z9","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2179"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2179"}],"version-history":[{"count":2,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2179\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2186,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2179\/revisions\/2186"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2179"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2179"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2179"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=2179"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nA\u021bi realizat\u0219i emisiuni de televiziune, a\u021bi \u00eengrijit edi\u021bii de referin\u021b\u0103 ale scriitorilor Emil Botta, Dominic Stanca, Jeni Acterian, a\u021bi tradus c\u0103r\u021bi.
\nPoeziile Dumneavoastr\u0103 au fost traduse \u00een volume separate sau \u00een antologii\u0219i publicate \u00een zeci de limbi. Sunte\u021bi Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios \u0219i al Coroanei Rom\u00e2niei, a\u021bi primit diplome de excelen\u021b\u0103 de la funda\u021bii importante din Canada \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een Israel, a\u021bi participat, ca scriitor \u0219i editor, la cele mai importante t\u00e2rguri interna\u021bionale de carte, de at\u00e2tea ori, la Frankfurt, Paris, Montreal, Tel Aviv, Praga, Budapesta, Var\u0219ovia. A\u021bi fost consilierul personal pe cultur\u0103 al primului-ministru, fiind aleas\u0103 din motive profesionale,\u0219i nu pe criterii politice. Cred c\u0103 a contat \u00een decizia numirii la ICRNY \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, faptul c\u0103 sunte\u021bi c\u0103s\u0103torit\u0103 \u0219i tr\u0103i\u021bi de mul\u021bi ani \u00een New York, \u00eempreun\u0103 cu familia, cunosc\u00e2nd foarte bine \u0219i spa\u021biul cultural american. A\u0219 spune c\u0103 decizia ICR Bucure\u0219ti, a domnului Pre\u0219edinte Andrei Marga, a fost una fericit\u0103 \u0219i corect\u0103. Ce a\u021bi g\u0103sit la ICRNY \u00een prima zi dup\u0103 instalare? A\u021bi venit la post dup\u0103 \u0219ase luni de la numire, probabil c\u0103, at\u00e2t dureaz\u0103 aprob\u0103rile. Cum a fost adaptarea? Avea\u021bi casa dumneavoastr\u0103 \u00een New York, dar \u0219i posibilitatea de a locui \u00een apartamentul destinat directorului ICRNY \u0219i pus la dispozi\u021bie de Ministerul de Externe.<\/p>\n
\nF\u0103r\u0103 pile \u0219i turn\u0103tori.<\/p>\n
\n\u00cen toate echipele acestor institute culturale, centre \u0219i mari funda\u021bii, lucreaz\u0103 mul\u021bi angaja\u021bi cu dubl\u0103 cet\u0103\u021benie, american\u0103 \u0219i a \u021b\u0103rii de origine. Este o politic\u0103 \u0219i o strategie de folosire a resurselor umane, excep\u021bional\u0103 \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, normal\u0103, dup\u0103 ce a c\u0103zut Zidul Berlinului.
\nZidul Berlinului nu mai poate r\u0103m\u00e2ne pro\u021b\u0103pit \u00een mentalit\u0103\u021bile noastre. Economiile care se fac la cazare, la asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate, la faptul c\u0103 pl\u0103te\u0219ti salariul unei singure persoane, c\u0103 nu aduci la post cupluri, uneori familii cu copii \u0219i f\u0103r\u0103 asigurare medical\u0103. Exist\u0103 avantajul real de a performa, din prima zi, cu oameni care cunosc bine \u021bara \u00een care lucreaz\u0103 \u0219i care au contacte. Acest aspect conteaz\u0103 enorm. Nu aduci la New York un angajat s\u0103-\u021bi promoveze cultura \u021b\u0103rii dac\u0103 el abia se mi\u0219c\u0103 prin ora\u0219 \u0219i descoper\u0103 totul de la zero, \u00ee\u0219i controleaz\u0103 cu greutate complexele, afi\u0219\u00e2nd o superioritate total inadecvat\u0103.
\nNu po\u021bi s\u0103 vii la New York, la Book Expo America, \u0219i s\u0103 pretinzi s\u0103 ai standul montat, rafturi, mochet\u0103, utilit\u0103\u021bi, dac\u0103 nu ai pl\u0103tit aceste servicii. E aberant s\u0103 declari c\u0103 Rom\u00e2nia este tratat\u0103 ca o \u021bar\u0103 bananier\u0103, c\u00e2nd nicio \u021bar\u0103 pe lume nu are un stand amenajat pe ochi frumo\u0219i, ci pe baza unui transfer de bani intrat \u00een contul companiei care presteaz\u0103 acele servicii. Nu po\u021bi s\u0103 trimi\u021bi la New York \u0219i \u00een nicio capital\u0103 persoane care nu au nicio experien\u021b\u0103 managerial\u0103 interna\u021bional\u0103 \u0219i o expertiz\u0103 \u00een mai multe domenii artistice. Persoane care spun c\u0103 se vor ocupa de promovare \u0219i care nu \u0219tiu s\u0103 scrie un text sau s\u0103 fac\u0103 afi\u0219e. Nu po\u021bi trimite la post persoane care nu au carnet de conducere, \u00een condi\u021biile \u00een care ai un singur \u0219ofer angajat \u0219i Institutul are dou\u0103 ma\u0219ini. Nu po\u021bi s\u0103 trimi\u021bi la post trei referen\u021bi \u0219i un adjunct, \u00een total patru b\u0103rba\u021bi, care nu au carnet de \u0219ofer. Evenimentele artistice se pot uneori suprapune peste preluarea invita\u021bilor de la aeroport, echipa are agende diferite sau echipa venit\u0103 de la Bucure\u0219ti are nevoie de ma\u0219in\u0103, \u00een timp ce toat\u0103 echipa Institutului e la un t\u00e2rg de carte \u0219i are nevoie\u0219i ea de o ma\u0219in\u0103, care s\u0103 transporte c\u0103r\u021bi, afi\u0219e, scriitori. Dac\u0103 lucreaz\u0103 o singur\u0103 ma\u0219in\u0103, ea devine un soi de autobuz \u0219colar. Directorul \u00ee\u0219i a\u0219teapt\u0103 referen\u021bii s\u0103-\u0219i termine \u021bigara. Ora\u0219ul New York \u0219i America reprezint\u0103 maximul de concuren\u021b\u0103 \u00een toate domeniile. Ce te calific\u0103, dac\u0103 nivelul maxim pe care \u00eel de\u021bii este s\u0103 dai copy\/paste la diverse articole de pe internet? Poten\u021bialul cu care vin la post angaja\u021bii este determinant. Dac\u0103 dorim s\u0103 trimitem diverse pile la post \u00een America, s\u0103-i angaj\u0103m \u00een companiile noastre \u0219i pe banii no\u0219tri. Sunt multe calit\u0103\u021bi obligatorii pentru un actor cultural \u0219i ele trebuie s\u0103-l defineasc\u0103 \u00eenainte de a veni la post \u00een America. Dac\u0103 nu e bine preg\u0103tit, se va ocupa de tot soiul de activit\u0103\u021bi colaterale, turn\u0103torii, reclama\u021bii, gesturi de slug\u0103rnicie fa\u021b\u0103 de cei cu influen\u021b\u0103, cabale, cultivarea unor prozeli\u021bi mediocri, selectarea invita\u021bilor \u00een interes personal, denigrarea sau calomnierea, la comand\u0103, pentru a acumula simpatie.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/25975614_10214904437464991_989084422_n.jpg\")
<\/p>\n
\nDr. Doina Uricariu<\/strong>: Sunt Cavaler al Ordinului Serviciul Credincios \u0219i Cavaler al Coroanei Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\nGrigore L. Culian<\/strong>: \u00cemi amintesc c\u0103 fostele referen\u021be au plecat imediat dup\u0103 venirea Dumneavoastr\u0103 la ICRNY, din motive personale. Erau foarte legate de fosta conducere \u0219i a durat mai bine de un an p\u00e2n\u0103 ce a\u021bi avut o echip\u0103 de referen\u021bi \u0219i un adjunct.
\nA\u021bi lucrat singur\u0103, doar cu personalul administrativ, la punerea la punct a bazei de date. Tot Dumneavoastr\u0103 v-a\u021bi ocupat \u0219i de formarea noii echipe a ICRNY, pe care a\u021bi primit-o abia dup\u0103 un an. A fost un training continuu, deloc u\u0219or. A\u021bi lucrat singur\u0103, pe cultur\u0103, cu un singur referent, mai mult de un an de zile. Angaja\u021bii trebuiau aproba\u021bi de conducerea ICR Bucure\u0219ti\/MAE \u0219i nu a\u021bi avut posibilitatea s\u0103-i cunoa\u0219te\u021bi, de fapt.<\/p>\n
\nNu-l cuno\u0219team. Niciun membru al grupului de angaja\u021bi culturali nu mi s-a p\u0103rut a fi corespunz\u0103tor \u00eentru totul. M\u0103 refer la cultur\u0103, informa\u021bie, dedica\u021bie, pasiune \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la caracter. Eu am avut o singur\u0103 propunere, \u00een persoana unui licen\u021biat \u00een Istoria Artelor, cu care am lucrat proiectele pe arte vizuale \u0219i afi\u0219ele. Graficienii cost\u0103 mult la New York, iar referentul care a spus c\u0103 \u0219tie s\u0103 fac\u0103 afi\u0219e s-a dovedit a fi un mincinos. Personal l-am \u00eentrebat dac\u0103 \u0219tie s\u0103 lucreze pe computer afi\u0219e. A spus un DA foarte r\u0103spicat, prima din multele lui minciuni, rostite r\u0103spicat. Pre\u0219edintele ICR, Lilian Zamfiroiu, m-a sf\u0103tuit s\u0103 nu-l iau \u00een echip\u0103 pe referentul cu doctorat \u00een Istoria Artelor.
\nNu i-a pl\u0103cut \u0219i a avut dreptate. Iei omul, cu bune \u0219i rele, \u0219i te rogi s\u0103 nu te alegi doar cu relele. Albert Camus spunea c\u0103 libertatea este un m\u00e9tier \u00e0 plein temps. \u00cen englez\u0103 sun\u0103 \u0219i mai puternic: Freedom is a full time job. \u0218i cultura este un full time job. Libertatea profund\u0103 a omului e hr\u0103nit\u0103 de cultura lui, care nu se dob\u00e2nde\u0219te prin studii par\u021biale, func\u021bii sezoniere ori proptele politice.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2017\/12\/25630546_10214904437825000_325933882_n.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n