{"id":1626,"date":"2016-03-11T16:17:11","date_gmt":"2016-03-11T16:17:11","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=1626"},"modified":"2016-03-15T16:04:30","modified_gmt":"2016-03-15T16:04:30","slug":"1626-2-valerian-stan-condamnarea-comunismului","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/1626-2-valerian-stan-condamnarea-comunismului\/","title":{"rendered":"VALERIAN STAN: CONDAMNAREA COMUNISMULUI &#8211; Legisla\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0"},"content":{"rendered":"<h4 style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">La 18 decembrie 2006, prin discursul \u0163inut \u00een Parlament, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, Traian B\u0103sescu, a condamnat regimul comunist ca \u201eilegitim \u015fi criminal\u201d, pe baza <em><strong>Raportului Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia<\/strong> <\/em>(pre\u015fedinte de comisie: Vladimir Tism\u0103neanu)<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn1\" name=\"_ednref1\">[1]<\/a>. De\u015fi Raportul a fost primit cu numeroase critici<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn2\" name=\"_ednref2\">[2]<\/a>, actul pre\u015fedintelui Rom\u00e2niei a \u00eentrunit, \u00een special la momentul la care s-a produs, aprecieri cvasiunanime. Acestea exprimau mai ales speran\u0163a c\u0103 m\u0103surile stabilite vor fi puse \u00een practic\u0103.\u00a0<\/span><span style=\"color: #000000; line-height: 1.5;\">\u00cens\u0103, \u00een anii care au urmat, a\u015ftept\u0103rile aveau s\u0103 se dovedeasc\u0103 \u00een cea mai mare parte iluzorii. Astfel, nu a fost adus\u0103 la \u00eendeplinire, practic, niciuna din cele aproape 20 de m\u0103suri stabilite la Capitolul III, de \u201eLegisla\u0163ie \u015fi justi\u0163ie\u201d, dintre care amintim:<\/span><\/h4>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\n<h4><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>Declararea crimelor \u015fi abuzurilor regimului comunist drept crime \u00eempotriva umanit\u0103\u0163ii \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, imprescriptibile juridic;<\/strong><\/em><\/span><\/h4>\n<\/li>\n<\/ul>\n<h4 style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Astfel, cum se va ar\u0103ta \u00een cele ce urmeaz\u0103, toate propunerile legislative \u015fi demersurile judiciare \u00een acest sens au fost respinse;<\/span><\/h4>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\n<h4><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>Adoptarea urgent\u0103 a legii lustra\u0163iei;<\/strong><\/em><\/span><\/h4>\n<\/li>\n<\/ul>\n<h4 style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Astfel, cum s-a ar\u0103tat mai sus, \u015fi sub acest aspect nu s-a finalizat practic nimic; se impune precizat c\u0103, \u00een calitate de ini\u0163iator al \u201econdamn\u0103rii comunismului\u201d, pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu nu a \u00eentreprins nimic pentru ca aceast\u0103 lege s\u0103 fie adoptat\u0103 \u015fi s\u0103 devin\u0103 aplicabil\u0103; de altfel, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei nu a \u00eentreprins nimic nici \u00een leg\u0103tur\u0103 cu vreo alt\u0103 m\u0103sur\u0103 din cele amintite, de\u015fi, prin discursul din Parlament se angajase explicit la mai multe dintre acestea \u2013 iar acest fapt \u00eendrept\u0103\u0163e\u015fte punctul de vedere potrivit c\u0103ruia \u201econdamnarea comunismului\u201d a fost mai mult un act formal, urm\u0103rind \u00een special un capital electoral; mai mult, pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu s-a raliat prin declara\u0163ii publice deciziei Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale de respingere a Legii Lustra\u0163iei \u2013 anterior fostul \u00eenalt responsabil comunist Ion Iliescu se pronun\u0163ase \u015fi el \u00eempotriva unei asemenea legi, diferen\u0163a dintre cei doi const\u00e2nd \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 doar \u00een retorica folosit\u0103<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn3\" name=\"_ednref3\">[3]<\/a>; \u00een cazul ambilor fo\u015fti pre\u015fedin\u0163i s-a exprimat \u00een mod constant opinia c\u0103 apartenen\u0163a lor la nomenclatura comunist\u0103<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn4\" name=\"_ednref4\">[4]<\/a> a constituit de fapt motivul real din care s-au opus unei legi a lustra\u0163iei; dar \u00eenaintea celor doi, \u00een mod surprinz\u0103tor, s-a declarat \u00eempotriva aplic\u0103rii Punctului 8 al Proclama\u0163iei de la Timi\u015foara (\u015fi, implicit, \u00eempotriva unei legi a lustra\u0163iei) \u015fi fostul pre\u015fedinte Emil Constantinescu<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn5\" name=\"_ednref5\">[5]<\/a>;<\/span><\/h4>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\n<h4><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>Repararea prin lege a nedrept\u0103\u0163ilor f\u0103cute de regimul comunist \u015fi desfiin\u0163area condamn\u0103rilor emise pe baza unor articole cu caracter politic;<\/strong><\/em><\/span><\/h4>\n<\/li>\n<\/ul>\n<h4 style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">Ini\u0163iat\u0103 de Guvernul T\u0103riceanu \u00een 2007, \u00een cursul anului 2009, \u00een timpul mandatului pre\u015fedintelui B\u0103sescu \u015fi al Guvernului condus de Emil Boc (Partidul Democrat Liberal), a fost adoptat\u0103 Legea nr. 221 privind condamn\u0103rile cu caracter politic \u015fi m\u0103surile administrative asimilate acestora, pronun\u0163ate \u00een perioada 6 martie 1945 \/ 22 decembrie 1989; adoptarea Legii, prezentat\u0103 ca o important\u0103 realizare de c\u0103tre suporterii pre\u015fedintelui B\u0103sescu \u015fi ai partidului acestuia (PDL)<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn6\" name=\"_ednref6\">[6]<\/a>, s-a dovedit a nu fi nici ea, \u00een cele din urm\u0103, \u00een timpul aceleia\u015fi administra\u0163ii, dec\u00e2t un act pur formal; dincolo de un paragraf al actului \u00een cauz\u0103 care prevedea c\u0103 efectele hotar\u00e2rilor judec\u0103tore\u015fti cu caracter politic \u201esunt \u00eenl\u0103turate de drept\u201d, textul care viza acordarea de desp\u0103gubiri morale fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici \u2013 art. 5 alin. 1 lit. a) teza \u00eent\u00e2i &#8211; \u00a0\u00a0revendicarea cea mai important\u0103 a fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici \u2013 a fost suprimat, la mai pu\u0163in de un an \u015fi jum\u0103tate de la adoptare, de aceea\u015fi Curte Constitu\u0163ional\u0103, prezidat\u0103 de judec\u0103torul Augustin Zegrean (numit de pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu, fost deputat al partidului acestuia)<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn7\" name=\"_ednref7\">[7]<\/a>; semnificativ este de asemenea \u015fi faptul c\u0103 nici Guvernul Boc \u015fi nici Pre\u015fedinta Camerei Deputa\u0163ilor (Roberta Anastase, apar\u0163in\u00e2nd de asemenea PDL) nu au comunicat punctele de vedere prev\u0103zute de lege asupra excep\u0163iei de neconstitu\u0163ionalitate cu care fusese sesizat\u0103 Curtea; \u00eens\u0103 de\u0163inu\u0163ii politici nu numai c\u0103 nu au primit repara\u0163iile care se cuveneau pentru persecu\u0163iile grave \u00eendurate dar, \u00een \u201epost-comunism\u201d, memoria lor a fost \u00eentinat\u0103 uneori de cei care ar fi avut primii datoria s-o cinsteasc\u0103 \u015fi s\u0103 prezerve adev\u0103rul istoric, \u00eentre ei chiar \u015fi responsabili ai unor institu\u0163ii publice revenindu-le aceast\u0103 datorie<a style=\"color: #000000;\" href=\"#_edn8\" name=\"_ednref8\">[8]<\/a>;<\/span><\/h4>\n<ul style=\"text-align: justify;\">\n<li>\n<h4><span style=\"color: #000000;\"><em><strong>Anularea condamn\u0103rilor la moarte de tipul celor aplicate a\u015fa-zi\u015filor tr\u0103d\u0103tori de \u0163ar\u0103, care nu au tr\u0103dat de fapt Rom\u00e2nia, ci criminalitatea comunismului (Constantin R\u0103u\u0163\u0103, Ion Mihai Pacepa, Mircea R\u0103ceanu etc);<\/strong><\/em><\/span><\/h4>\n<\/li>\n<\/ul>\n<h4 style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">M\u0103sura nu a fost materializat\u0103;<\/span><\/h4>\n<pre><span style=\"color: #993300;\"><em><strong>(VA URMA)<\/strong><\/em><\/span><\/pre>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\">NOTE EXPLICATIVE<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref1\" name=\"_edn1\">[1]<\/a>\u00a0Cu privire la componen\u0163a acestei Comisii, una dintre mai multele \u00eemprejur\u0103ri relevante care se impun re\u0163inute este \u015fi neacceptarea ca membru al Comisiei a lupt\u0103torului anticomunist Paul Goma. De\u015fi printr-o scrisoare din 5 aprilie 2006, pre\u015fedintele Comisiei, Vladimir Tism\u0103neanu, \u00eel invitase pe scriitorul \u00een exil s\u0103 fac\u0103 parte din Comisie, peste numai 9 zile, printr-o alt\u0103 scrisoare, Tism\u0103neanu \u015fi-a &#8220;retras invita\u0163ia&#8221; pretext\u00e2nd c\u0103 Paul Goma publicase \u00een <em><strong>Jurnalul<\/strong><\/em> s\u0103u internetic, pe anul \u00een curs, o alt\u0103 scrisoare a sa (scriitorul publica \u00een mod frecvent coresponden\u0163a care-i era adresat\u0103), precum \u015fi un comentariu prin care i-ar fi \u201econtestat legitimitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi moral\u0103 de a conduce Comisia\u201d, i-ar fi \u201elezat demnitatea uman\u0103 etc etc\u201d. Semnificativ este \u015fi faptul c\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu decizia lui Vladimir Tism\u0103neanu nu a existat nicio reac\u0163ie nu numai din partea pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu (reac\u0163ie prea pu\u0163in a\u015fteptat\u0103 de aici) \u015fi a vreunuia dintre cei 18 membri ai Comisiei, dar nici din partea societ\u0103\u0163ii civile \u015fi intelectualilor dedica\u0163i acestei teme.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref2\" name=\"_edn2\">[2]<\/a>\u00a0Se pot vedea, de exemplu, <em><strong>\u201eIluzia anticomunismului\u201d<\/strong><\/em>. Lecturi critice ale Raportului Tism\u0103neanu, volum coordonat de Vasile Ernu, Costi Rogozanu, Ciprian \u015eiulea, Ovidiu \u0162ichindeleanu, Editura Cartier, 2008; Valerian Stan, <em><strong>&#8220;Procesul comunismului&#8221;<\/strong><\/em>: o nou\u0103 am\u00e2nare (I-V), \u00een New York Magazin, ianuarie-februarie 2007, articole disponibile pe pagina de Publicistic\u0103 2007 a website-ului autorului. Printre criticile aduse Raportului s-au num\u0103rat: elaborarea acestuia a \u0163inut mai mult de un interes de publicitate al pre\u015fedintelui B\u0103sescu \u015fi al intelectualilor care \u00eel sus\u0163ineau (pentru motivarea condamn\u0103rii comunismului, s-a sus\u0163inut, nu mai era nevoie de un raport special, de vreme ce istoriografia \u00eensuma deja mii de c\u0103r\u0163i, studii \u015fi articole tematice); cu excep\u0163ia c\u00e2torva capitole, documentul a constituit mai ales o compila\u0163ie a sute de lucr\u0103ri tematice; \u00een locul unei expuneri factuale neutre, raportul \u015fi-a \u201eabordat obiectul de pe o pozi\u0163ie frenetic ideologic\u0103\u201d; documentul are numeroase lacune \u015fi erori (\u201eomitea\u201d, de exemplu, c\u0103 drama comunist\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00eenceput \u00een iunie 1940, odat\u0103 cu anexarea de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a Basarabiei, nordului Bucovinei \u015fi \u021ainutului Her\u021bei; prezenta falsificat numeroase date despre greva minerilor din Valea Jiului, din august 1977, astfel cum fostul conduc\u0103tor al grevei, Constantin Dobre, a ar\u0103tat pe larg \u00een edi\u0163ia din 4 ianuarie 2007 a cotidianului <em>Gardianul<\/em> etc); unii membri ai Comisiei s-au aflat \u00een \u201econflict de interese\u201d, \u00een raport cu trecutul propriu, al p\u0103rin\u0163ilor, al so\u0163ului etc (a fost numit \u00een special cazul pre\u015fedintelui Comisiei, Vladimir Tism\u0103neanu \u2013 dar \u015fi al lui Romulus Rusan, astfel cum s-a ar\u0103tat mai sus) etc.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref3\" name=\"_edn3\">[3]<\/a>\u00a0\u00cen timp ce Ion Iliescu a vorbit despre aceast\u0103 Lege ca despre \u201cuna de esen\u0163\u0103 stalinist\u0103. Mi se pare o prostie ca o \u0163ar\u0103 european\u0103 s\u0103 vin\u0103 dup\u0103 20 de ani cu astfel de chestiuni&#8221; (Agen\u0163ia Mediafax, Ion Iliescu: <em>Legea lustra\u0163iei e o prostie, o lege de factur\u0103 stalinist\u0103<\/em>, 28 aprilie 2010), pre\u015fedintele Traian B\u0103sescu a declarat, \u00eentre altele, sofistic \u015fi prolix, c\u0103 \u00een cazul revolu\u0163iilor, \u201eatunci c\u00e2nd au loc\u201d, trebuie s\u0103 aib\u0103 &#8220;caden\u0163a desf\u0103\u015fur\u0103rii lucrurilor a\u015fa cum este normal \u015fi cum a\u015fteapt\u0103 cet\u0103\u0163enii s\u0103 se \u00eent\u00e2mple dup\u0103 o revolu\u0163ie ca cea din decembrie 89&#8221; (Agen\u0163ia Mediafax, B\u0103sescu, despre legea lustra\u0163iei: <em>Argumentul Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale c\u0103 e prea t\u00e2rziu propus\u0103 mi s-a p\u0103rut \u00eentemeiat<\/em>, 2 octombrie 2013).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref4\" name=\"_edn4\">[4]<\/a>\u00a0Ion Iliescu a fost, \u00eentre altele, Ministru pentru problemele tineretului, Secretar al Comitetului Central al PCR (\u015eef al Sec\u021biei de Propagand\u0103), Pre\u015fedinte al Consilului Jude\u0163ean Ia\u015fi etc. Cu privire la Traian B\u0103sescu se poate vedea, \u00eentre mai multe altele, Marius Oprea, <em><strong>Umbrele trecutului<\/strong><\/em>. Colaborarea lui Traian B\u0103sescu cu Securitatea, <em>Observator cultural,<\/em> num\u0103rul 539 din august 2010, respectiv numerele 540, 541 \u015fi 542 din septembrie 2010 \u2013 precum \u015fi nota 2 de mai sus.<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref5\" name=\"_edn5\">[5]<\/a>\u00a0\u00cen 18 martie 1997, cu ocazia unei vizite f\u0103cut\u0103 la Timi\u015foara la pu\u0163in timp dup\u0103 preluarea mandatului preziden\u0163ial,\u00a0dup\u0103 ce Societatea Timi\u015foara tocmai \u00eei acordase premiul \u201eSperan\u0163a\u201d, Emil Constantinescu, \u201ear\u0103t\u00e2nd c\u0103 altele sunt priorit\u0103\u0163ile acum, a surprins asisten\u0163a \u2013 din sala arhiplin\u0103 a Operei Rom\u00e2ne din Timi\u015foara \u2013 c\u00e2nd a spus c\u0103 nu mai este necesar Punctul 8 al Proclama\u0163iei (care interzicea accesul activi\u015ftilor comuni\u015fti \u015fi securi\u015ftilor la func\u0163ii publice). El a ar\u0103tat \u00een context c\u0103 Punctul 8 a fost necesar p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 1996, c\u00e2nd a fost rezolvat prin voin\u0163a poporului rom\u00e2n\u201d \u2013 <em>Rom\u00e2nia liber\u0103<\/em>, <em><strong>\u201eEmil Constantinescu a primit Premiul &lt;Speran\u0163a&gt;\/ Punctul 8 al Proclama\u0163iei de la Timi\u015foara a fost necesar p\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 1996\u201d<\/strong><\/em>, 20 martie 1997.\u00a0<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref6\" name=\"_edn6\">[6]<\/a>\u00a0De exemplu, \u00een edi\u0163ia din 17 noiembrie 2009 a <em><strong>revistei 22<\/strong><\/em> (apar\u0163in\u00e2nd Grupului pentru Dialog Social), istoricul Cristian Vasile (fost membru al Comisiei Preziden\u0163iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Rom\u00e2nia) a salutat adoptarea Legii, incrimin\u00e2nd totodat\u0103 \u201eorbirea \u015fi reaua-credin\u0163\u0103\u201d a celor care \u201e\u00een anul electoral 2009\u201d reiau \u201emai vechile teme de atac asupra pre\u015fedintelui Traian B\u0103sescu\u201d, a c\u0103rui \u201econdamnare a comunismului nu ar fi fost dec\u00e2t un gest electoral cinic \u015fi f\u0103r\u0103 consecin\u0163e\u201d (articolul\u00a0<em><strong>Condamnarea comunismului<\/strong><\/em>\u00a0era publicat \u00een plin\u0103 campanie electoral\u0103 \u00een care Traian B\u0103sescu candida pentru cel de-al doilea mandat).<\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref7\" name=\"_edn7\">[7]<\/a>\u00a0Inconsisten\u0163a Deciziei \u00een cauz\u0103 (nr 1360 din 21 octombrie 2010) a f\u0103cut \u015fi \u00een acest caz rezonabil\u0103 supozi\u0163ia c\u0103, \u00een fapt, instan\u0163a de contencios constitu\u0163ional a decis \u00een acord cu op\u0163iunea autorit\u0103\u0163ii politice. Cu titlu de exemplu, principala \u201emotivare\u201d a Cur\u0163ii a fost c\u0103 desp\u0103gubirile pentru daunele morale suferite \u00een perioada comunist\u0103 ar fi inechitabile \u00een considerarea faptului c\u0103 persoanele persecutate din motive politice erau deja beneficiare ale indemniza\u0163iilor lunare \u00een cuantum de 200 de lei (respectiv 100 de lei) pentru fiecare an de deten\u0163ie, respectiv de internare abuziv\u0103 \u00een spitalele psihiatrice, stabilite prin Decretul-lege nr 118\/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurat\u0103 \u00een 6 martie 1945. De\u015fi le era \u015fi lor bine cunoscut faptul c\u0103 victimele statului comunist, tot mai pu\u0163ine de la un an la altul, tr\u0103iau cel mai adesea \u00een s\u0103r\u0103cie (av\u00e2nd pensii de 5 sau chiar de 10 mai mici ca ale tor\u0163ionarii lor), judec\u0103torii Cur\u0163ii au g\u0103sit c\u0103 dac\u0103 fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici li s-ar fi dat prin lege dreptul de a se adresa instan\u0163elor de judecat\u0103 pentru \u201edesp\u0103gubiri morale\u201d individualizate \u00een raport cu abuzurile la care fiecare dintre ei au fost supu\u015fi s-ar \u201eaduce atingere valorii supreme de dreptate, una dintre valorile esen\u0163iale ale statului de drept, astfel cum este proclamat\u0103 \u00een prevederile art 1 alin (3) din Constitu\u0163ie\u201d. Or un asemenea \u201eargument\u201d nu putea s\u0103 fie, \u00een mod evident, dec\u00e2t cel mult un enun\u0163 de natur\u0103 strict politic\u0103 \u2013 destul de discutabil \u015fi acesta. Pentru c\u0103 o argumentare de drept constitu\u0163ional nu avea voie s\u0103 invoce trunchiat textul constitu\u0163ional \u00een cauz\u0103 \u2013 \u00een care \u201edreptatea\u201d, ca valoare a statului de drept din Rom\u00e2nia, era \u015fi este precedat\u0103, \u00een enumerarea acolo f\u0103cut\u0103, de valori cu nimic mai pu\u0163in importante, precum \u201edemnitatea omului, drepturile \u015fi libert\u0103\u0163ile cet\u0103\u0163enilor \u015fi libera dezvoltare a personalit\u0103\u0163ii umane\u201d. \u201eDreptatea\u201d pe care au ap\u0103rat-o judec\u0103torii cu aparen\u0163a unei griji deosebite pentru valorile garantate de legea fundamental\u0103 este \u00een fapt o grav\u0103 nedreptate \u00een condi\u0163iile \u00een care victimele ororilor statului comunist sunt \u00eempiedicate s\u0103 se adreseze Justi\u0163iei pentru o dreapt\u0103 desp\u0103gubire, pe m\u0103sura ororilor pe care le-au \u00eendurat. Preocupa\u0163i de subterfugii la o decizie v\u0103dit inconsistent\u0103 \u015fi netemeinic\u0103, magistra\u0163ii Cur\u0163ii Constitu\u0163ionale au sc\u0103pat din vedere p\u00e2n\u0103 \u015fi faptul c\u0103 suprim\u00e2nd textul legal \u00een cauz\u0103 au \u00eenc\u0103lcat victimelor statului comunist inclusiv dreptul constitu\u0163ional de acces liber la Justi\u0163ie: \u201e(1) Orice persoan\u0103 se poate adresa justi\u0163iei pentru ap\u0103rarea drepturilor, a libert\u0103\u0163ilor \u015fi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate \u00eengr\u0103di exercitarea acestui drept\u201d (art 21 din Constitu\u0163ia Rom\u00e2niei)\u201d. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, magistra\u0163ii Cur\u0163ii au decis cum au decis fiindu-le bine cunoscut faptul c\u0103 \u00een anii anterior, cu deosebire \u00een perioada administra\u0163iei B\u0103sescu-PDL, au fost respinse proiecte de lege care vizau stabilirea mai echitabil\u0103 a drepturilor de pensie ale fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici \u015fi, respectiv, ale tor\u0163ionarilor lor (se pot vedea, de exemplu, pe website-ul autorului, \u00een sec\u0163iunea de Documente\/ Analize, studii, rapoarte, Propunere legislativ\u0103 privind pensiile unor responsabili comuni\u015fti (iulie 2006), respectiv Propunere legislativ\u0103 privind pensiile unor responsabili comuni\u015fti (mai 2008); prin aceasta nu erau materializate alte dou\u0103 m\u0103suri stabilite imperativ \u00een Raportul Comisiei Preziden\u0163iale\u00a0 de Analiz\u0103 a Dictaturii Comuniste, astfel cum se va ar\u0103ta mai jos. <\/span><\/p>\n<p style=\"text-align: justify;\"><span style=\"color: #000000;\"><a style=\"color: #000000;\" href=\"#_ednref8\" name=\"_edn8\">[8]<\/a>\u00a0Dou\u0103 exemple sunt cele ale fo\u015ftilor de\u0163inu\u0163i politici Aurel Sergiu Marinescu (care a f\u0103cut 14 ani de \u00eenchisoare comunist\u0103, fiind eliberat abia \u00een 1969, cu cinci ani mai t\u00e2rziu dec\u00e2t majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a de\u0163inu\u0163ii politici, elibera\u0163i p\u00e2n\u0103 \u00een 1964) \u015fi Adrian Marino (8 ani de\u0163inut politic \u015fi 6 deportat). Nu mult dup\u0103 decesul fiec\u0103ruia dintre ei (a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een practic toate cazurile de acest gen, c\u00e2nd cei \u00een cauz\u0103 nu se mai puteau ap\u0103ra \u00een vreun fel), Consilui Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii a f\u0103cut publice informa\u0163ii care ar fi indicat colaborarea lor cu Securitatea. Informa\u0163iile, furnizate \u015fi a\u015fa trunchiat, au fost interpretate unilateral, rupte din context \u015fi chiar falsificator, cu inten\u0163ia de maculare a celor viza\u0163i. Campania \u00eempotriva lui Marino a fost dus\u0103 \u00een special de Vladimir Tism\u0103neanu, pre\u015fedintele Consiliului \u015ftiin\u0163ific al IICCMER, \u015fi Mircea Dinescu, membru al Colegiului CNSAS, pozi\u0163ii publice \u00een mod evident incompatibile cu asemenea atitudini (se pot vedea, de exemplu: Vladimir Tism\u0103neanu, <em><strong>Un intelectual erudit, chinuit, delator \u015fi idiosincratic<\/strong><\/em>: <em><strong>\u201cMisiunile\u201d lui Adrian Marino<\/strong><\/em>, pe blogpostul autorului, 28 aprilie 2010, \u015fi Mircea Dinescu, <em><strong>Marino minte \u015fi mort<\/strong><\/em>, <em>Evenimetul zilei<\/em>, 9 februarie 2010). Pentru pozi\u0163ii critice corelative se pot vedea, de exemplu: Gabriel Andreescu, <em>Cazul Marino (I-V)<\/em>, <strong>Cotidianul.ro<\/strong>, 5-11 mai 2010, respectiv Valerian Stan, <em><strong>Istoria, eterna poveste<\/strong><\/em>, <em>New York Magazin<\/em>, 21 octombrie 2009 \u015fi <em><strong>Situa\u0163iunea (XXXVII)<\/strong><\/em>, <em>New York Magazin<\/em>, 20 ianuarie 2010, disponibile pe pagina de <em><strong>Publicistic\u0103<\/strong><\/em> a\u00a0 website-ului autorului.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La 18 decembrie 2006, prin discursul \u0163inut \u00een Parlament, pre\u015fedintele Rom\u00e2niei, Traian B\u0103sescu, a condamnat regimul comunist ca \u201eilegitim \u015fi criminal\u201d, pe <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1632,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[14,12,37,6,47,45,7],"tags":[56],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/foto0.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-qe","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1626"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1626"}],"version-history":[{"count":8,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1626\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1777,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1626\/revisions\/1777"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1632"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1626"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1626"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1626"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=1626"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}