{"id":1591,"date":"2016-03-13T04:14:31","date_gmt":"2016-03-13T04:14:31","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=1591"},"modified":"2016-03-18T16:17:04","modified_gmt":"2016-03-18T16:17:04","slug":"1591-2-ion-popescu-bradiceni-o-pasare-in-spatiu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/1591-2-ion-popescu-bradiceni-o-pasare-in-spatiu\/","title":{"rendered":"ION POPESCU-BR\u0102DICENI: O PAS\u0102RE \u00ceN SPA\u0162IU"},"content":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0FENOMENUL NADIA COM\u0102NECI \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>\u015eI \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>FENOMENOLOGIA OPEREI LUI CONSTANTIN BR\u00c2NCU\u015eI<\/strong><\/span><\/h2>\n

Ideea unei cercet\u0103ri \u00een paralel a fenomenului Nadia Com\u0103neci \u015fi a fenomenologiei operei lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi m-a sedus imediat. Am purces la lectura propriu-zis\u0103, prin compara\u0163ie, prin confruntare, prin congruen\u0163e uluitoare, dar fire\u015fti[1].\u00a0<\/span>Prima tem\u0103 \u015fi ipotez\u0103 de lucru a constituit-o zborul \u00een spa\u0163iu. Mai exact mi-a f\u0103cut pl\u0103cere s\u0103 o v\u0103d pe geniala gimnast\u0103 ca pe o \u00eentruchipare a uneia din p\u0103s\u0103rile m\u0103iastre ale sculptorului gorjean lansate spre infinit[2].\u00a0<\/span>Nadia a fost \u00een scurta, dar str\u0103lucitoarea-i carier\u0103 mondial\u0103, o pas\u0103re-suflet, o pas\u0103re-simbol, adic\u0103 o pas\u0103re fabuloas\u0103. O str\u0103veche credin\u0163\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103 spune c\u0103, la moartea omului, sufletul ia forma unei p\u0103s\u0103ri care plute\u015fte \u00een spa\u0163iu o vreme p\u00e2n\u0103 ce trece definitiv \u00een lumea de dincolo[3].\u00a0<\/span>\u00cens\u0103, \u015fi \u00een transmodernitate tot \u201enumai o imagine de pas\u0103re ar putea exprima eliberarea\u201d, fiind \u201efoarte apropiat\u0103 de duh\u201d \u015fi totodat\u0103 simbol plastic al civiliza\u0163iei viitorului [4].<\/span><\/h3>\n

A\u015fa cum Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a avut voca\u0163ia temei p\u0103s\u0103rilor (psihopompe, m\u0103iastre, \u00een spa\u0163iu), Nadia Com\u0103neci a fost f\u0103ptura mirabil\u0103 care le-a redat via\u0163a, elanul \u015fi bucuria plutirii \u00een oceanul de aer[5]. De dragul ei, presa a inventat cuv\u00e2ntul nadiesc<\/em>, a\u015fa cum, de dragul magului de la Hobi\u0163a \u015fi Paris, exege\u0163ii au inventat cuv\u00e2ntul br\u00e2ncu\u015fian<\/em>. Invers pronun\u0163\u00e2ndu-m\u0103, acum, eu \u00eensumi, dup\u0103 modelul termenului de br\u00e2ncu\u015fiolog<\/em>, va trebui, nu-i a\u015fa, instituit \u015fi cel de nadiolog<\/em> [6].<\/span><\/h3>\n

Demersul meu se bizuie pe o serie de locuri comune min\u0163ilor cutez\u0103toare ale celor doi mari arti\u015fti. C\u0103utarea absolutului, ba chiar crearea lui, ar putea fi unul dintre ele [7]. Pentru Nadia Com\u0103neci un argument profitabil \u00eel ofer\u0103 din start un articol al lui Jaques Beauchamps din \u201eJournal de Montr\u00e9al\u201d<\/em> din 1976, adic\u0103 din Anul Olimpiadei, care afirm\u0103 c\u0103 \u201eNadia a dat tuturor sportivilor o lec\u0163ie de hot\u0103r\u00e2re, de perseveren\u0163\u0103 \u00een munc\u0103, de c\u0103utare a absolutului\u201d<\/em>[8].<\/span><\/h3>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u015fi credea \u015fi el c\u0103 \u201epentru a crea absolutul trebuie s\u0103 fii \u00een acela\u015fi timp Dumnezeu, rege \u015fi sclav!\u201d<\/em>[9] \u015fi, tot el, considera c\u0103 m\u0103sura \u015fi num\u0103rul de aur \u00eel vor apropia de absolut; dar \u015fi c\u0103 \u201epropor\u0163ia interioar\u0103 este ultimul adev\u0103r inerent, \u00een absolut toate lucrurile\u201d<\/em> [10]. <\/span><\/h3>\n

\u201ePropor\u0163iile interioare<\/span> ale obiectelor, doar ele spun totul\u201d.<\/em><\/h3>\n

Nadia Com\u0103neci a g\u00e2ndit la fel din postura-i formidabil\u0103 de campioan\u0103 european\u0103, mondial\u0103 \u015fi olimpic\u0103. \u015ei-a ascultat glasul trupului \u015fi a avut grij\u0103 de el. A fost elegant\u0103 \u015fi supl\u0103. A dob\u00e2ndit un corp puternic, cu oase rezistente [11]. \u015ei-a respectat cu stricte\u0163e propor\u0163ia interioar\u0103: aceea care – \u00ee\u015fi consemna \u00een eon<\/em> Horia Alexandrescu \u2013 a ajutat-o s\u0103 evolueze \u00eempotriva legilor biomecanicii [12] \u015fi s\u0103 ofere spectatorilor at\u00e2ta gra\u0163ie, s\u0103 fie din nou simbol, de data aceasta, a tot ce este mai frumos. De altfel, \u015fi Constantin Br\u00e2ncu\u015fi i se dest\u0103inuia unor prieteni: \u201eTrupul omului este frumos numai \u00een m\u0103sura \u00een care oglinde\u015fte sufletul\u201d.<\/em> \u015ei tot el a afirmat c\u0103 \u201eFrumosul \u00een natur\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 \u00eenchis cunoa\u015fterii noastre. Singur\u0103 Arta ne mai poate procura \u00een aceste vremuri cheia \u00een\u0163elegerii \u015fi priceperii frumosului\u201d<\/em>. Trimisul revistei \u201eL’Express\u201d<\/strong>, Paul Katz, scria la r\u00e2ndu-i dezl\u0103n\u0163uit: \u201eAvec Nadia Comaneci, s’est tout simplement de l’art\u201d.<\/em><\/span><\/h3>\n

Un alt element care \u00eei apropie pe Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi Nadia Com\u0103neci se impune, parc\u0103 de la sine: toposul visului. Sculptorul a prelucrat diamantul fiin\u0163ei sale. \u201eArtistul prelucreaz\u0103 acest diamant brut, \u00eel froteaz\u0103 \u015fi \u00eel taie \u00een zeci de fa\u0163ete, dup\u0103 forma pe care a \u00eentrev\u0103zut-o \u00een m\u0103runtaie \u2013 \u015fi dup\u0103 visul s\u0103u interior\u201d<\/em>[13]. C\u0103ci exist\u0103 \u00een toate lucrurile o m\u0103sur\u0103 \u015fi un adev\u0103r ultim.<\/span><\/h3>\n

Nadia Com\u0103neci \u00ee\u015fi \u00eencepe \u201eScrisorile\u2026\u201d<\/strong><\/em> de la Editura Humanitas [14], prin a m\u0103rturisi c\u0103 o b\u00e2ntuia \u00een copil\u0103rie un vis obsedant, care, pe parcurs, se transform\u0103 \u015fi va fi ajung\u00e2nd a se manifesta la Montr\u00e9al drept ideala trans-form\u0103 a p\u0103s\u0103rii \u00een spa\u0163iu[15]. \u00cen fine, acest vis ini\u0163iatic se va configura mai t\u00e2rziu, mult mai precis, \u015fi gimnasta \u015fi-l va consemna, ea-\u00eens\u0103\u015fi: \u201eVisul meu era s\u0103 m\u0103 descop\u0103r, s\u0103 aflu de ce sunt \u00een stare, s\u0103 m\u0103 capacitez \u015fi s\u0103 fiu mai bun\u0103 dec\u00e2t celelalte\u201d<\/em>[16]. Cunoa\u015fterea de sine reprezint\u0103, de altfel, o veche dezbatere filosofic\u0103 de la Socrate \u015fi Augustin (pentru cel de-al doilea, aceasta era echivalent\u0103 cu suprema cunoa\u015ftere a lui Dumnezeu [17]) \u015fi p\u00e2n\u0103 la rom\u00e2nul Constantin Noica, ori francezul Michel Foucault. Cei doi rom\u00e2ni, sculptorul-mag \u015fi gimnasta-farmazoan\u0103, au fost adep\u0163ii acestei metode numit\u0103 epoch\u00e9<\/em> sau reduc\u0163ie transcendent\u0103<\/em>. Aplic\u00e2nd-o, au str\u0103lucit astral pe firmamentul culturii planetare.<\/span><\/h3>\n

Nadia Com\u0103neci a repurtat at\u00e2t de multe succese! Numai sufletul ei, deschiz\u00e2ndu-\u015fi corola mirific\u0103, ne-ar putea oferi secretele \u2013 pentru c\u0103 sunt mai multe \u2013 izb\u00e2nzilor sale incredibile, dar, dup\u0103 cum s-a v\u0103zut, totu\u015fi realizate pe mapamond, la Gera, Phenian, Paris, Montreal, Londra, Skien, Frankfurt pe Main, Augsburg, Los Angeles, Moscova, Toronto, Tucson, Albuquerque, San Francisco, Denver, New York \u015f.a.m.d. [18]<\/span><\/h3>\n

\u201eCopil fiind<\/strong><\/em> (g\u0103sesc \u00eentr-un alt fragment al esteticii br\u00e2ncu\u015fiene, formulat\u0103 ini\u0163ial de el \u00eensu\u015fi consemnat\u0103 de confra\u0163i [19] \u015fi mai \u00eencoace teoretizat\u0103 de Ion Mocioi [20]), am visat totdeauna c\u0103 a\u015f fi vroit s\u0103 zbor printre arbori, spre ceruri. Eu nu doresc s\u0103 reprezint o pas\u0103re, ci s\u0103 exprim \u00eensu\u015firea \u00een sine, spiritul ei: zborul, elanul\u201d<\/strong> <\/em>[21].<\/span><\/h3>\n

\u00cen 1976, \u00eentreaga planet\u0103 a pl\u00e2ns \u015fi a \u00eengenuncheat \u00een fa\u0163a expresivit\u0103\u0163ii Nadiei Com\u0103neci, precum \u00een fa\u0163a uneia dintre m\u0103iestrele br\u00e2ncu\u015fiene, aceast\u0103 gimnast\u0103 de excep\u0163ie, care a vrut \u015fi a putut s\u0103 reprezinte la r\u00e2ndul ei imponderabilul \u00eentr-o form\u0103 concret\u0103: form\u0103 reinventat\u0103<\/em>\u00a0mereu de propriul ei corp, de con\u015ftiin\u0163a acestuia introsemiotic\u0103. A\u015fa c\u0103 tot \u00een copil\u0103rie, Nadia Com\u0103neci st\u0103tea at\u00e2t de mult \u00een aer liber, s\u0103 c\u0103\u0163\u0103ra prin copaci, s\u0103rea din ei pe iarb\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 se r\u0103neasc\u0103.<\/span><\/h3>\n

Iat\u0103 ce-\u015fi va aminti, matur\u0103, \u00eentr-un volum memorialistic, propriu: \u201eErau pomi fructiferi \u00eenc\u0103rca\u0163i cu minun\u0103\u0163ii ro\u015fii, move, galbene \u015fi portocalii, care \u00eentindeau spre cer, \u00een semn de mul\u0163umire, ramuri viguroase. M\u0103 suiam c\u00e2t de sus puteam, apoi \u00eemi d\u0103deam drumul, balans\u00e2nd din ramur\u0103 \u00een ramur\u0103. Era extrem de mult\u0103 fericire \u00een trupul meu t\u0103ind aerul, picioarele p\u0103reau gata-gata s\u0103 ating\u0103 cerul; existau coaja cea aspr\u0103 sim\u0163it\u0103 sub palme \u015fi mirosul ierbii proaspete c\u00e2nd aterizam \u00een curtea din spatele casei bunicii. Nu-i deloc un miracol c\u0103, atunci c\u00e2nd am fost dus\u0103 la gimnastic\u0103, m-am sim\u0163it ca pe\u015ftele \u00een ap\u0103, deoarece mi se oferea \u015fansa unor plutiri aeriene, pe care nicic\u00e2nd nu mi le-a\u015f fi imaginat\u201d<\/strong><\/em> [22].<\/span><\/h3>\n

\u00cen schimb, parc\u0103 anticip\u00e2nd existen\u0163a acesteia, de domni\u015foar\u0103, cu o alur\u0103 de Dian\u0103 aeropurtat\u0103, arcuit\u0103 ca un curcubeu, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a cutezat a-\u015fi imagina, din diverse materii compacte, Pas\u0103rea de aur<\/strong><\/em>, aceea elogiat\u0103 \u015fi de Lucian Blaga, pe care a lucrat-o \u00eencontinuu \u015fi pe care cu greu a g\u0103sit-o, dac\u0103 o va fi g\u0103sit, ori Pe\u015ftele<\/strong><\/em>, fie \u00een bronz, \u00een 1926, fie \u00een marmur\u0103, \u00een 1930.<\/span><\/h3>\n

\u00cen \u201eL\u2019\u00e9quipe\u201d<\/strong><\/em> (Paris), un ziarist a consemnat despre Nadia Com\u0103neci c\u0103 la Montreal str\u0103lucita sa demonstra\u0163ie sfidase legile gravita\u0163iei: \u201eSub atingerea abia sim\u0163it\u0103, calul de s\u0103rituri devine Pegas, cap\u0103t\u0103 aripi. Nadia porne\u015fte \u00een zbor\u201d<\/strong><\/em>[24], smulg\u00e2nd publicului din tribun\u0103 exclama\u0163ii de extaz. \u00cen \u201eParis Match\u201d<\/strong><\/em>, un alt reporter frenetic \u015fi entuziasmat o rezeifica pe gimnasta-artist\u0103, pe urmele anterior sugerate de un coleg german de la \u201eStuttgarter Zeitung\u201d<\/strong><\/em> (Stuttgart), \u00eentr-un stil eminamente poetic: \u201eNadia, lian\u0103 \u015fi zefir, spiridu\u015f al palestrei, pan\u0103 \u015fi suspin, firav\u0103 gazel\u0103 \u015fi alb porumbel\u201d<\/em>[25], ca s\u0103-i remarce \u00een final gra\u0163ia infinit\u0103.<\/span><\/h3>\n

De fapt, \u015fi Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, \u015fi Nadia Com\u0103neci au c\u0103utat \u00een toat\u0103 via\u0163a lor, esen\u0163a zborului. \u201eZborul, ce fericire!\u201d<\/em>, sun\u0103 un alt aforism br\u00e2ncu\u015fian. [26] R\u0103s\u0103rit \u00een calea-mi de hermeneut \u015fi semiotician, vr\u0103jit de cei doi magicieni ai mi\u015fc\u0103rii \u00eempietrite \u00een spa\u0163iu, a\u015fez \u00een paradigm\u0103 \u00eenc\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 a am\u00e2ndurora: fericirea –\u00a0\u201earta trebuie s\u0103 ne sugereze, pe dat\u0103 brusc, \u015focul vie\u0163ii, senza\u0163ia de respira\u0163ie, sentimentul de fericire\u201d<\/em>.<\/span><\/h3>\n

\u201eCu generozitatea unui mare senior, fericitul are un z\u00e2mbet pentru tot ce-l \u00eenconjoar\u0103<\/em> (scrie undeva Jos\u00e9 Ortega y Gasset [27]). Delectarea st\u0103rii de gra\u0163ie<\/em> \u2013 citez din acela\u015fi eseist madrilean \u2013 oriunde s-ar prezenta ea se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 e\u015fti \u00een afara lumii \u015fi \u00een afara ta \u00eensu\u0163i. Literal, chiar asta \u00eenseamn\u0103 extaz: a fi \u00een afara lumii \u015fi \u00een afara ta \u00eensu\u0163i. \u015ei se cuvine s\u0103 remarc\u0103m aici c\u0103 exist\u0103 dou\u0103 tipuri ireductibile de oameni: cei care simt fericirea ca pe o ie\u015fire din sine \u00eensu\u015fi \u015fi cei care, dimpotriv\u0103, se simt \u00een plenitudine numai c\u00e2nd se concentreaz\u0103 \u00een ei\u201d<\/em> [28].<\/span><\/h3>\n

Concluzii<\/strong><\/h2>\n

Constantin Br\u00e2ncu\u015fi \u015fi Nadia Com\u0103neci, fiecare \u00een felul lui specific, dar prin modalit\u0103\u0163i suprapuse \u00een ultima instan\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la identitate, au fost partizanii artei extatice, pentru care savurarea frumuse\u0163ii const\u0103 \u00een a se emo\u0163iona. \u201eSove\u0163ki Sport\u201d<\/strong><\/em> (Moscova) o portretiza pe Nadia ca fiind aceea care a \u00eentruchipat, citez: \u201ecomplexitate, risc, virtuozitate \u00een execu\u0163ie, elan emo\u0163ional\u201d<\/em>[29]; \u00een acela\u015fi timp. Constantin Br\u00e2ncu\u015fi se pronun\u0163a de unul singur asupra p\u0103s\u0103rilor sale \u00een no\u0163iuni \u015fi idei similare: \u201eM\u0103iestrele, P\u0103s\u0103rile de aur, P\u0103s\u0103rile v\u0103zduhului r\u0103m\u00e2n jubila\u0163ii ale Spiritului, desc\u0103tu\u015fat, eliberat din materie\u201d<\/em>[30], emo\u0163ii abstracte \u015fi pure.<\/span><\/h3>\n

Le-a f\u0103cut realmente pe acestea s\u0103 pluteasc\u0103 iluzoriu \u015fi s\u0103 umple cu triumful lor \u00eentreaga bolt\u0103 cereasc\u0103. Dac\u0103 n-a dorit s\u0103 reprezinte o pas\u0103re, a exprimat \u00een schimb, subliniez: \u201e\u00eensu\u015firea \u00een sine, spiritul ei: zborul, elanul\u201d<\/em>[31]. Aduc\u00e2ndu-\u015fi aminte de catharsisul aristotelic, i-a ad\u0103ugat acestuia atmosfera orfic\u0103 \u015fi s-a dus spre esen\u0163ial \u201elucr\u00e2nd pentru a-i afla fiec\u0103rui subiect forma-cheie\u201d<\/em>, \u00eendrept\u00e2ndu-se spre arta non-figurativ\u0103.<\/span><\/h3>\n

Plutirea \u00een spa\u0163iu a Nadiei Com\u0103neci s-a apropiat de esen\u0163a real\u0103 (a se citi \u2013 sacr\u0103) a lucrurilor, ajung\u00e2nd la simplitate, la naturale\u0163e, la grandoarea calm\u0103, la \u00eencremenirea sculptural\u0103 a unei P\u0103s\u0103ri<\/strong><\/em> \u00een v\u0103zduh, a unei M\u0103iastre<\/strong><\/em>, a Vr\u0103jitoarei<\/em>, a unui Pe\u015fte<\/strong><\/em>, a unui Coco\u015f<\/strong><\/em>, a \u0162estoasei zbur\u0103toare<\/strong><\/em>\u00a0s.a.m.d. [32].<\/span><\/h3>\n

\u00cen acest sens, m\u0103rturia din epoc\u0103 a publica\u0163iei din SUA \u201eNewsweek\u201d<\/strong> <\/em>e profitabil l\u0103muritoare: \u201e\u00cen anumite momente, Nadia \u00eencremenea, folosindu-\u015fi strania putere a celor 40 de kg pentru a \u00eenghe\u0163a<\/strong>\u00a0deasupra paralelelor sau a b\u00e2rnei \u00een pozi\u0163ii perfecte, alteori accelera ritmul devenind o imagine nedefinit\u0103 de bra\u0163e \u015fi picioare, o balerin\u0103 \u00een zbor\u201d<\/em> [33]. Nadia scosese practic, din uitare, sintagme semiotice\/ostensiotice ca \u201eimagine a corpului\u201d, \u201elimbaj al corpului\u201d, \u201econ\u015ftiin\u0163\u0103 a corpului\u201d, \u201eeliberare a corpului\u201d.<\/em><\/span><\/h3>\n

Aceste pozi\u0163ii perfecte, geometrii tensionate prin inventivitatea<\/em>\u00a0liniilor riguros c\u0103utate,[34] le-a \u00eentruchipat poate cea dint\u00e2i \u201ez\u00e2na de la poalele Carpa\u0163ilor\u201d<\/strong><\/em>[35], \u00een Saltul Com\u0103neci<\/em>, \u00een Cobor\u00e2rea Com\u0103neci<\/em>, \u00een s\u0103ritura favorit\u0103 Tsukahara<\/em>, \u00een sublim \u2013 \u00eensu\u015fitul Salt Brause<\/em>, plutind la propriu, c\u00e2nd spre \u00een jos, c\u00e2nd spre \u00een sus, asemenea luceaf\u0103rului eminescian<\/em>, de dinl\u0103untrul nostalgicei C\u0103t\u0103lina[36]. De ce n-ar fi Nadia Com\u0103neci \u00een acela\u015fi timp pas\u0103rea \u00een spa\u0163iu<\/strong><\/em> a lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, revenit\u0103 \u00een onticitate \u015fi \u00eensetata de infinit C\u0103t\u0103lina, din capodopera celui mai mare poet rom\u00e2n din toate timpurile, Mihai Eminescu!?<\/span><\/h3>\n

Apoi, g\u00e2ndirea \u015fi sim\u0163irea lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, ca \u015fi perspectiva sa artistic\u0103, erau determinate fenomenologic de credin\u0163a \u00eentr-o etern\u0103<\/em><\/span> re\u00eentoarcere<\/em> \u015fi \u00een reg\u0103sirea modelului transuman, pierdut prin c\u0103derea \u00een timp. Dar dac\u0103 Nadia Com\u0103neci a fost, o trec\u0103toare clip\u0103, c\u00e2t un fulger, poate, ori c\u00e2t o \u00eentreag\u0103 ploaie de prim\u0103var\u0103, acest model, cu at\u00e2ta str\u0103lucire recuperat \u015fi prin aceast\u0103 nou\u0103 art\u0103 a perfec\u0163iunii: gimnastica? \u015ei Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, \u015fi Nadia Com\u0103neci nu mai sunt demult doar ai acestei lumi. S-au \u00eendep\u0103rtat de ei \u00een\u015fi\u015fi, s-au desprins de propriul lor trup; sau, dac\u0103 \u00eel locuiesc \u00een continuare, ei se afl\u0103 deja printre lucrurile esen\u0163iale.<\/h3>\n

Note bibliografice:<\/strong><\/h4>\n
[1]. Grecescul phainomenon vine de la phainestai (a fi vizibil, deci \u00een ostensiune, a str\u0103luci) \u015fi de la phos (lumin\u0103). Constantin Br\u00e2ncu\u015fi a fost un fenomenolog aplicat, c\u0103ci \u00een tot ce a creat a probat \u00eentoarcerea la lucrurile \u00eensele. Astfel, filosofia sa este o descriere a esen\u0163elor \u2013 c\u0103ci f\u0103r\u0103 esen\u0163e realul s-ar n\u0103rui \u2013 \u00eens\u0103 fiin\u0163a, esen\u0163a, nu se afl\u0103 altundeva dec\u00e2t \u00een fenomene: c\u00e2t\u0103 aparen\u0163\u0103, at\u00e2ta fiin\u0163\u0103.<\/span><\/h5>\n
[2]. Un capitol din cartea lui Ioan Chiril\u0103: Nadia, editura Sport-Turism, Bucure\u015fti, 1977 se nume\u015fte \u201eNadia \u015fi tenta\u0163ia imposibilului\u201d. Iar Jim McKay, comentatorul re\u0163elei de televiziune ABC, a afirmat c\u0103 \u201eNadia Com\u0103neci \u00eenoat\u0103 \u00eentr-un ocean de aer\u201d (ibidem, pag.150)<\/span><\/h5>\n
[3]. \u00cen aforismul 162, Constantin Br\u00e2ncu\u015fi d\u0103 urm\u0103toarea explica\u0163ie: \u201eSculptura mea Coco\u015ful nu mai este coco\u015f; iar Pas\u0103rea m\u0103iastr\u0103 nu mai este o pas\u0103re. Au devenit simboluri\u201d. \u00cen aforismul 202, g\u0103sim o defini\u0163ie rarisim\u0103 a iubirii, ca expresie concret\u0103 a simbolului P\u0103s\u0103rii m\u0103iestre: \u201eIubirea trebuie s\u0103 se fac\u0103 cu inima curat\u0103, cu toat\u0103 vlaga \u015fi snaga, ca un zbor al p\u0103s\u0103rii de foc \u00eenspre absolut \u015fi infinit\u2026M\u0103iastra \u00een iubire se nume\u015fte naturalitatea. M\u0103iastra este chiar Erosul plenitudinar \u2013 inima, vlaga, snaga\u201d. Lucr\u00e2nd la P\u0103s\u0103rile \u00een spa\u0163iu peste patru decenii, artistul-titan a<\/span> atins istovind taina cifrei unu. \u015ei abia atunci a putut s\u0103 le socoteasc\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fite. Cifra Unu este simbolul Dumnezeului Unic \u015fi reprezint\u0103 fiin\u0163a absolut\u0103, transcendentul, dar semnific\u0103 \u015fi principiul activ: creatorul. Unu este de asemenea centrul mistic de unde str\u0103luce\u015fte Spiritul ca un soare. \u201eSculptura este la fel \u2013 considera Constantin Br\u00e2ncu\u015fi – : dac\u0103 g\u0103se\u015fti acel geam (acea ie\u015fire), te ridici \u00eenspre Cer, intri \u00een \u00cemp\u0103r\u0103\u0163ia Cerurilor\u201d (vezi Constantin Z\u0103rnescu: Aforismele \u015fi textele lui Br\u00e2ncu\u015fi, prefa\u0163\u0103 de Marin Sorescu, editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2009, pp.70-119 \u015fi Jean Chevalier, Alain Gheerbrant: Dic\u0163ionar de simboluri, vol.III, editura Artemis, Bucure\u015fti, 1995, pp.410-411).<\/h5>\n
[4]. \u00cen viziunea Ninei St\u0103nculescu (vezi Br\u00e2ncu\u015fi, editura Albatros, 1981, pp.54-60) Pas\u0103rea m\u0103iastr\u0103 (in ronde-bosse, adic\u0103 nu doar \u00een relief \u00eenfundat \u00een piatr\u0103, ci un volum desprins, \u00een spa\u0163iu, de privit, de jur-\u00eemprejurul lui) este, citez, \u201eun \u00eensemn, grafic\u0103 \u00eenscriere \u00een spa\u0163iu a unei facturi tridimensionale, care \u00een rotire \u00ee\u015fi schimb\u0103 jocul curbelor ce se \u00eenl\u0103n\u0163uie deasupra ei \u015fi \u00een jurul trunchiului de piramid\u0103 \u00eenfipt \u00een soclu al picioarelor unite cu coada \u015fi poate \u015fi cu aripile (care nu-i pot fi v\u0103zute dec\u00e2t lateral, \u015fi atunci par a se alungi pe l\u00e2ng\u0103 trup, form\u00e2<\/span>nd una cu coada). Spatele i se arcuie\u015fte de la g\u00e2t p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, oval, ascunz\u00e2nd picioarele, \u00een fa\u0163\u0103 trupul i se bombeaz\u0103 aproape sferic peste liniile d\u00e2rz \u2013 drepte ale suportului picioarelor, doar sugerate. Din toat\u0103 unduirea aceasta felurit\u0103 a liniei trupului izbucne\u015fte deasupra, \u00eencordat, g\u00e2tul, contrapunere a alungirii abrupte a rombului picioarelor, ca \u015fi cum s\u00e2mburele trupului ar fi \u00eencol\u0163it. Capul ascu\u0163it, \u00een continuarea g\u00e2tului ca de \u015farpe, se arcuie\u015fte v\u00e2njos, terminat cu o despic\u0103tur\u0103 fr\u00e2nt\u0103: gura deschis\u0103\u201d. La ora 3 \u015fi 36 de minute, la Montreal, Nadia Com\u0103neci se arunca asemenea P\u0103s\u0103rii m\u0103iestre descrise mai sus \u00een termeni semiotici\/ostensiotici \u015fi poetici\/metapoetici de Nina St\u0103nculescu, se arunca, repet, pe paralele. \u201eDe\u015fi ai \u00een fa\u0163\u0103 doar dou\u0103 bare paralele \u2013 \u00ee\u015fi consemna sugrumat de tensiunea m\u0103rturiei Ioan Chiril\u0103 \u2013 desenul foarte complicat al mi\u015fc\u0103rii \u00ee\u0163i creeaz\u0103 impresia unui p\u0103ienjeni\u015f de liane, prin care, copilul p\u0103durii se furi\u015feaz\u0103, miraculos, propulsat de duhuri misterioase. Dar iat\u0103 c\u0103 \u00een sf\u00e2r\u015fit a ajuns \u00een v\u00e2rful copacului. Verticala e perfect\u0103. St\u00e2nd pe m\u00e2ini, pe bara de sus. Picioarele \u00eentinse se pierd spre cupola de penumbr\u0103 a s\u0103lii. Am o clip\u0103 senza\u0163ia c\u0103 m\u0103 aflu la Acapulco, \u00een momentul \u00een care \u00eenot\u0103torul-sinuciga\u015f porne\u015fte \u00een zbor cu capul \u00een jos spre cazanul cu valuri. Nadia rupe verticala. Se arcuie\u015fte. Se fr\u00e2nge. Ajunge din nou sus. Pare suspendat\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc cu groaz\u0103 c\u0103 jos nu exist\u0103 o plas\u0103. Un nou picaj, \u00eenso\u0163it de un veritabil slalom printre bare. Echer cu complicitatea barei de jos. Crescendo. R\u0103sturn\u0103ri. Bra\u0163e \u00eencruci\u015fate. Faimosul subsalt cu \u00eentoarcere, care-i poart\u0103 numele\u2026Paralelele pl\u00e2ng, cer\u00e2nd \u00eendurare. \u00cen sf\u00e2r\u015fi, o ultim\u0103 b\u0103taie, pe o trambulin\u0103 inexistent\u0103 \u015fi aterizare. Paralele, eliberate, \u00ee\u015fi sun\u0103 bucuria, vibr\u00e2nd ca o coard\u0103 de violoncel\u201d. Dup\u0103 evolu\u0163ie, computerul comite fantastica eroare. Cine \u015ftie dac\u0103 programatorul n-a comis gre\u015feala inten\u0163ionat? Cine \u015ftie dac\u0103 nu l-a \u00eenlocuit pe zece cu unu, numeralul cardinal, prima treapt\u0103 a sc\u0103rii spre Cer, cel dint\u00e2i dintre numere. \u00cen definitiv, perfec\u0163iunea nu poate fi sugerat\u0103 dec\u00e2t prin UNU, acest UNU care poate furniza un singur subiect. Iat\u0103-i, a\u015fadar, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, pe cei doi inegalabili arti\u015fti (sculptor \u015fi gimnast\u0103, adep\u0163i \u015fi mitemului desemnat) simbolizat de cifra Unu. (vezi Ioan Chiril\u0103: Nadia, editura Sport \u2013Turism, 1977, pp.135-136). \u00centr-un dic\u0163ionar german (vezi Hans Biedermann: Dic\u0163ionar de simboluri, vol.II, traducere de Dana Petrache, editura Saeculum, I.O.Bucure\u015fti, 2002, pp.309-312), p\u0103s\u0103rile sunt interpretate ca mesageri ai manifest\u0103rilor voin\u0163ei divine. Asemenea celor dou\u0103 p\u0103s\u0103ri upani\u015fadice, Nadia Com\u0103neci s-a a\u015fezat, la un moment dat, pe arborele lumii, drept simbol al vie\u0163ii active, dar \u015fi ca simbol al aspira\u0163iei spre cunoa\u015ftere prin medita\u0163ie. \u00cen universul esteticii \u015fi po(i)eticii br\u00e2ncu\u015fian cele dou\u0103 simboluri sunt omniprezente \u015fi genereaz\u0103 o ontologie: \u201eVia\u0163a se aseam\u0103n\u0103 cu o spiral\u0103. Nu \u015ftim \u00een care direc\u0163ie este \u0163inta ei. \u00cens\u0103 trebuie s\u0103 mergem \u00een direc\u0163ia pe care noi o socotim just\u0103\u201d; \u201eVia\u0163a este ca o moned\u0103. Trebuie s\u0103 \u015ftii cum s\u0103 o risipe\u015fti, sau mai exact cum s\u0103 o folose\u015fti\u201d. A\u015fa c\u0103 misiunea artistului este s\u0103 uneasc\u0103 \u201etoate formele \u00eentr-o singur\u0103 form\u0103 \u015fi s\u0103 o fac\u0103 vie\u201d astfel \u00eenc\u00e2t \u201eorice sculptur\u0103 va r\u0103m\u00e2ne o form\u0103 \u00een mi\u015fcare\u201d. Cunoa\u015fterea prin medita\u0163ie echivaleaz\u0103, \u00een concep\u0163ia lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, cu o tehnic\u0103 filosofic\u0103, dar \u015fi cu o visare sau cu o rug\u0103ciune.<\/h5>\n
[5]. Romeo Vilara: Montreal ’76. Olimpiada Nadia Com\u0103neci; ed. Sport-Turism, Bucure\u015fti, 1977, pp.143-144 (\u201eTimes\u201d, S.U.A.)<\/span><\/h5>\n
[6]. Br\u00e2ncu\u015fiologi veritabili au fost Dan Grigorescu (vezi Br\u00e2ncu\u015fi, editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1980) \u015fi Barbu Brezianu (vezi Br\u00e2ncu\u015fi en Roumanie, \u00c9ditions BIC ALL SRL, 1998); nadiologii sunt mai rari dar pot fi \u00eenvesti\u0163i cu acest calificativ Ioan Chiril\u0103 (care a editat \u015fi un album \u201eNadia\u201d la editura Sport-Turism \u00een 1977) ori, de ce nu, Edmond Deda, care a compus o partitur\u0103 muzical\u0103 \u201eBravo Nadia\u201d pe versurile lui George Mihalache.<\/span><\/h5>\n
[7]. \u201ePas\u0103rea sugereaz\u0103 o zv\u00e2cnire vertical\u0103 a masei sculpturale\u2026 sculptura \u015fi soclul ei constituie o unitate vizual\u0103 ce se decupeaz\u0103 clar \u00een spa\u0163iu\u2026 p\u0103s\u0103rile \u00een spa\u0163iu, contururi ce sugereaz\u0103 din ce \u00een ce mai clar zborul, ajung\u00e2nd, \u00een sculptura din 1940, de la Funda\u0163ia Peggy Guggenheim, s\u0103 par\u0103 un simplu semn grafic, o liter\u0103 scris\u0103 \u00een aer, figur\u00e2nd \u00eenvingerea<\/span> gravita\u0163iei, desprinderea de p\u0103m\u00e2nt. P\u0103s\u0103rile br\u00e2ncu\u015fiene, s-a spus, sunt versiuni puternic ra\u0163ionalizate ale creaturii naturale. Linii de for\u0163\u0103 ale unei mi\u015fc\u0103ri mereu verticale, ele sunt, \u00een acela\u015fi timp, f\u0103pturi vii, care las\u0103 urmele trecerii lor prin v\u0103zduh. Lionello Venturi recuno\u015ftea aici o for\u0163\u0103 care sensibilizeaz\u0103 for\u0163a geometric\u0103, \u00eei d\u0103 via\u0163\u0103 \u015fi o face uman\u0103. Este aici o tr\u0103s\u0103tur\u0103 fundamental\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u015fti, care se prelunge\u015fte p\u00e2n\u0103 la poezia noastr\u0103 modern\u0103: aspira\u0163ia spre absolut, contopirea cu legenda sunt \u00een permanen\u0163\u0103 raportate la omul concret\u201d. (vezi Dan Grigorescu: Br\u00e2ncu\u015fi, editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1980, pp.17-20).<\/h5>\n
[8]. Pentru Nadia Com\u0103neci, b\u00e2rna \u015fi podiumul, solul \u015fi paralele sunt aidoma soclurilor P\u0103s\u0103rilor \u00een spa\u0163iu; socluri formate din trei piese de o riguroas\u0103 geometrie, care par s\u0103 \u00eenchipuie efortul de a se desprinde de p\u0103m\u00e2nt al p\u0103s\u0103rii. Jocurile de romburi \u015fi de curbe care interpun un spa\u0163iu ritmat \u00eentre pas\u0103re \u015fi p\u0103m\u00e2nt le vom \u00eent\u00e2lni transpuse de Nadia Com\u0103neci \u00een alt registru, specific gimnasticii, prin complicatele Tsukahara \u015fi Yamashita la s\u0103rituri, prin salturile Danilova la b\u00e2rn\u0103, iar la sol, prin torentul de dou\u0103 flic-flack-uri legate, care fiind premier\u0103 mondial\u0103 \u00eei vor purta numele ca element distinct, de maxim\u0103 dificultate.(Horia Alexandrescu: Aur olimpic rom\u00e2nesc, ed. Sport-Turism, Bucure\u015fti, 1980, pag.260)<\/span><\/h5>\n
[9]. Aceast\u0103 triad\u0103 a unei simultaneit\u0103\u0163i intemporale \u015fi a unei transcenden\u0163e dinspre profan spre sacru \u00een trei stadii \/ trepte pare a fi avut drept replic\u0103 \u00een opera lui Br\u00e2ncu\u015fi lucr\u0103rile Socrate, Regele Regilor, Coloana Nesf\u00e2r\u015fit\u0103 (vezi \u015fi Doina Lemny: Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, traducere de Lumini\u0163a Potorac, editura Junimea, 2005, colec\u0163ia Rom\u00e2nii din Paris, director Basarab Nicolescu, pp.37-49).<\/span><\/h5>\n
[10]. Interioritatea reprezint\u0103 marea obsesie artistic\u0103 a lui Constantin Br\u00e2ncu\u015fi. O dat\u0103 cu p\u0103trunderea simbolului \u00een actul s\u0103u creator, \u00eentreaga Capodoper\u0103 de la T\u00e2rgu-Jiu, de pild\u0103, ni se relev\u0103 drept Calea sufletelor eroilor, care r\u0103puse prematur nu pot fi l\u0103sate a pleca nelumite. \u00centre interioritate \u015fi exterioritate, se pronun\u0163\u0103 artistul \u00eensu\u015fi, sculptorul redescoper\u0103 leg\u0103tura dintre r\u0103d\u0103cini \u015fi forma nou\u0103, dintre imaginea interioar\u0103 mental\u0103 \u015fi vorbirea exterioar\u0103, a pietrei, \u00eenl\u0103untrul c\u0103reia creatorul plastic va fi privit foarte atent, consecin\u0163a fiind identitatea accidentalului cu o lege universal\u0103.<\/span><\/h5>\n
[11]. Ion Pogorilovschi \u015fi Horia Muntenu\u015f intuiesc corect rela\u0163ia dintre \u201ealfabetul br\u00e2ncu\u015fian\u201d \u015fi \u201ere\u00eentoarcerea la \u00eenceputul tuturor lucrurilor\u201d, aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00eenl\u0103untrul Fiin\u0163ei dintre scrierea ritualic\u0103\/ limbajul\/ expresia informal\u0103\/ runele\/ semnele magice (crest\u0103turi cu valoare alfabetic\u0103), sintaxa arhaic\u0103 \u015fi mesajul simbolic despre originea \u015fi rosturile Fiin\u0163ei care perceput indirect prin arbitrarietatea semiotic-semantic\u0103 a \u00een\u0163elegerii lui denot\u0103 totu\u015fi \u015fi genereaz\u0103 medita\u0163ia continu\u0103: aceast\u0103 solemn\u0103 contemplare anticipatoare a intempl\u0103rii (Ansamblul de la T\u00e2rgu-Jiu e chiar Templul Fiin\u0163ei care asimileaz\u0103 acest mesaj ancestral \u015fi \u00eei genereaz\u0103 proiec\u0163ia \u00een realitate); vezi Ion Pogorilovschi: Br\u00e2ncu\u015fi. Apogeul imaginarului. Comentarea capodoperei de la T\u00e2rgu-Jiu, editura Funda\u0163iei Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, T\u00e2rgu-Jiu, 2000, pp.313-347; Horia Muntenu\u015f: Dincolo de Br\u00e2ncu\u015fi, editura Gedo, Cluj-Napoca, 2008, pp.244-245.<\/span><\/h5>\n
[12]. Pentru Nadia Com\u0103neci, gimnas<\/span>tica \u201eera ca deschiderea unei por\u0163i ferecate, ca o eliberare din lan\u0163uri, ca un z\u0103vor deschis brusc spre nem\u0103rginirea unei lumi\u201d (vezi Nadia Com\u0103neci: Scrisori c\u0103tre o t\u00e2n\u0103r\u0103 gimnast\u0103, editura Humanitas, Bucure\u015fti, 2004, traducere de Octav Boz\u00e2ntan). Pentru Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, Poarta S\u0103rutului reprezenta Iubirea dar \u015fi trecerea dincolo de sine, Pas\u0103rea M\u0103iastr\u0103: desc\u0103tu\u015farea \u015fi eliberarea Spiritului din materie, Coloana f\u0103r\u0103 de Sf\u00e2r\u015fit: scara spre ceruri. \u00cen capitolul \u201eO via\u0163\u0103 disciplinat\u0103\u201d a c\u0103r\u0163ii sale, deja citat\u0103 (vezi pag.66), Nadia Com\u0103neci scrie: \u201eDac\u0103 un copil vrea s\u0103 fac\u0103 scar\u0103 la cer, atunci s\u0103 lucreze cu Bela Karoly\u201d.<\/h5>\n
[13]. Dumitru Daba \u00een \u201eBr\u00e2ncu\u015fi\u201d, Editura de Vest, Timi\u015foara, 1995, pp.162-163, afirm\u0103 c\u0103 \u00een opera br\u00e2ncu\u015fian\u0103 factorii opu\u015fi: con\u015ftientul (perturbat) \u015fi incon\u015ftientul (perturbator) sunt unifica\u0163i calitativ; aceea\u015fi cale o urmeaz\u0103 visul manifest, con\u015ftientizat \u015fi visul latent originar.<\/span><\/h5>\n
[14]. Vezi Nadia Com\u0103neci, op.cit., cap.\u201dVisul\u201d, pp.8-24. Finalul capitolului parc\u0103 anticipeaz\u0103 \u201efluturii\u201d sculptorului postbr\u00e2ncu\u015fian din T\u00e2rgu-Jiu Paul Popescu: \u201edar cum e cu fluturii aceia din visele mele obsedante\u2026 cei rubinii, de safir \u015fi de ambr\u0103 plutind vii, ca ni\u015fte adev\u0103rate opere de art\u0103? Dac\u0103 \u015ftii unde s\u0103-i cau\u0163i, ei exist\u0103\u201d. Nadia Com\u0103neci gr\u0103ie\u015fte \u00een\u0163elept. Paul Popescu a \u015ftiut unde s\u0103-i caute \u015fi asemenea apari\u0163ii (p\u0103s\u0103rile, fluturii, pe\u015ftii, aricii \u2013 n.m. IPB), asemenea p\u0103s\u0103ri, viet\u0103\u0163i de vis \u00ee\u015fi caut\u0103 \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a \u015fi ra\u0163iunea de a fi \u00eentr-ad\u00e2nca aspira\u0163ie transfiguratoare, corespondent\u0103 metamorfozei care se impune ca fiind legea fundamental\u0103 a lumii\u201d (vezi Albumul de art\u0103 Paul Popescu: Sculptura, editura M\u0103iastra, introducere de prof.univ.dr.Ioan Iovan: Paul Popescu. Treceri s\u0103getate prin lumina lumii).<\/span><\/h5>\n
[15]. Ciclul Pas\u0103rea de aur, afirma V.G.Paleolog, \u00eei rezerv\u0103 privitorului \u201eacel ceva care st\u00e2rne\u015fte hiperestezia Sensului Formei \u00een Sine \u015fi un entuziasm religios \u00een fa\u0163a fulgura\u0163iei nucleare a statuii ce se substituie f\u0103r\u0103 voie \u015fi prin str\u0103lucirea ei Divinit\u0103\u0163ii adorate\u201d (vezi V.G.Paleolog: C.Br\u00e2ncu\u015fi, editura Scrisul Rom\u00e2nesc, Craiova, 2008, pp.84-85).<\/span><\/h5>\n
[16]. Nadia Com\u0103neci a dat numele ei Olimpia<\/span>dei de la Montreal. A fost o Olimpiad\u0103 Com\u0103neci, c\u0103ci micu\u0163a gimnast\u0103 de 15 ani, cu gra\u0163ie, precizie, acurate\u0163e \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, cu putere de exprimare a frumuse\u0163ii mi\u015fc\u0103rii, a \u00eenc\u00e2ntat. A \u00eenc\u00e2ntat prin \u201eperfec\u0163iunea \u00een execu\u0163ie, dificultatea elementelor, sim\u0163ul artistic, gra\u0163ia \u015fi armonia\u201d. Arthur Gander, pre\u015fedintele F.I. de Gimnastic\u0103 \u00een perioada Jocurilor Olimpice de la Montreal a considerat c\u0103 Nadia este \u201eun adev\u0103rat fenomen\u201d (vezi Maria Bucur-Ionescu, Vlad Dogaru, Lia Manoliu, Dan Popper, Septimiu Todea, Anghel Vrabie: Rom\u00e2nia la Jocurile Olimpice, editura Sport-Turism, Bucure\u015fti, 1986, pp.424-426).<\/h5>\n
[17]. Vezi Maria F\u00fcrst, J\u00fcrgen Trinks: Manual de filozofie, cu colaborarea lui Nikolaus Halmer, traducere de Ioana Constantin, editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1997, p.270.<\/span><\/h5>\n
[18]. Expresivitatea simultan acrobatic\u0103 \u015fi estetic\u0103 total\u0103 a Nadiei Com\u0103neci e o culme de m\u0103iestrie; evolu\u0163ia ei str\u0103lucitoare a \u00eenfiorat publicul \u015fi i-a adus pe comentatorii aviza\u0163i \u00een situa\u0163ia de a se autosesiza de s\u0103r\u0103cia cuvintelor lor tot mai dep\u0103\u015fite semiotico-retoric \u015fi hermeneutico-semantic (vezi opiniile lui Yukio Endo din Japonia, fost campion mondial \u015fi olimpic, Arthur Magakian, antrenorul echipei na\u0163ionale a Fran\u0163ei).<\/span><\/h5>\n
[19,20,21]. Ion Mocioi: Estetica operei lui Br\u00e2ncu\u015fi, editura<\/span> Spicon, 2002, in integrum.<\/h5>\n
[22]. Nadia Com\u0103neci: ibidem<\/span><\/h5>\n
[23]. Lucian Blaga: Opera poetic\u0103, cuv\u00e2nt \u00eenainte de Eugen Simion, prefa\u0163\u0103 de George Gan\u0103, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de George Gan\u0103 \u015fi Dorli Blaga, editura Humanitas, Bucure\u015fti, 1995, pag.153.<\/span><\/h5>\n
[24,25]. Vezi \u201eOmagii pentru o marea campioan\u0103\u201d \u00een Romeo Vilara, op. cit., pp.141-148.<\/span><\/h5>\n
[26]. Vezi Constantin Z\u0103rnescu: Aforismele lui Br\u00e2ncu\u015fi, editurile Zalmoxis-R.Fapta Transilv\u0103nean\u0103, 1994, aforismul 100, p.120.<\/span><\/h5>\n
[27,28]. Jos\u00e9 Ortega y Gasset: Studii despre iubire, editura Humanias, Bucure\u015fti, 1995, p.53.<\/span><\/h5>\n
[29[. Romeo Vilara, ibidem<\/span><\/h5>\n
[30,31]. Despre P\u0103s\u0103rile lui Br\u00e2ncu\u015fi, exege\u0163ii consider\u0103 c\u0103, ele, fie evoc\u0103 bucuria expansiunii, fie sugereaz\u0103 spontan \u201edeplasarea spre ro\u015fu\u201d, fenomen prin care astrofizicienii constat\u0103 \u00een spectru expansiunea universului. Ca un soi de clepsidre tr\u0103ind o maxim\u0103 tensiune ele sunt mai degrab\u0103 expresia unei cuprinderi a spa\u0163iului, dec\u00e2t expresia unei transl\u0103ri \u00een spa\u0163iu. (vezi Ion Pogorilovschi: Br\u00e2ncu\u015fi<\/em><\/strong>. Apogeul imaginarului, editura Funda<\/span>\u0163iei Constantin Br\u00e2ncu\u015fi, T\u00e2rgu-Jiu, 2000, pp.141-142).<\/h5>\n
[32, 33, 34, 35]. Saltul este termenul general pentru o r\u0103sucire aerian\u0103 cu desprindere. Pentru a realiza Saltul Com\u0103neci, gimnasta aflat\u0103 dedesubtul barei de sus \u00eencepe cu o priz\u0103 vertical\u0103. Men\u0163in\u00e2nd priza, ea balanseaz\u0103 \u00eenapoi, se ridic\u0103 deasupra acesteia, deschiz\u00e2nd picioarele \u00een echer \u015fi, odat\u0103 ajuns\u0103 acolo, execut\u0103 o desprindere, men\u0163in\u00e2nd pozi\u0163ia, o rotire de 360 grade, reprinz\u00e2ndu-se de aceea\u015fi bar\u0103. Elementele cel mai greu de \u00eenv\u0103\u0163at la b\u00e2rn\u0103 sunt aerienele. Acestea sunt salturi \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi pe spate, fiind cele mai dificile, fiindc\u0103 gimnasta pierde contactul vizual cu b\u00e2rna, fiind literalmente oarb\u0103. Ele \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 un sim\u0163 al spa\u0163iului la toate aparatele, mai ales la b\u00e2rn\u0103. Aerienele devin automatisme pentru c\u0103 sunt repetate de mii de ori. \u00cen mintea gimnastei se creeaz\u0103 o b\u00e2rn\u0103 imaginar\u0103, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t, chiar \u015fi c\u00e2nd nu o vede, ea \u015ftie unde se afl\u0103. \u201eDe c\u00e2te ori m\u0103 arcuiam \u00eentr-o aerian\u0103 \u2013 se confeseaz\u0103 Nadia Com\u0103neci – \u015ftiam \u00een ce pozi\u0163ie sunt. La fel ca toate gimnastele de performan\u0163\u0103, f\u0103ceam \u00eenc\u0103 din aer mici corecturi\u201d (vezi Nadia Com\u0103neci, op.cit., pp.9, 175).<\/span><\/h5>\n
[36]. Vezi Petre Popescu Gogan: \u00een <\/span>Ecouri em<\/span>inesciene \u00een arta plastic\u0103<\/em><\/strong>, editura Meridiane, 1992: Dumitru Paciurea: Himera v\u0103zduhului; Gabriela Manole Adoc: Luceaf\u0103rul.<\/h5>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0FENOMENUL NADIA COM\u0102NECI \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0 \u00a0<\/strong>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1594,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[14,1,28,23,45,7,31,9],"tags":[50],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/Ion-Popescu-Bradiceni1.jpg","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-pF","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1591"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1591"}],"version-history":[{"count":6,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1591\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1763,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1591\/revisions\/1763"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1594"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1591"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1591"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1591"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=1591"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}