{"id":1416,"date":"2016-02-08T00:04:19","date_gmt":"2016-02-08T00:04:19","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=1416"},"modified":"2016-03-15T13:50:52","modified_gmt":"2016-03-15T13:50:52","slug":"1416-2-acad-alexandru-surdu-intru-inceput-a-fost-rostirea","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/1416-2-acad-alexandru-surdu-intru-inceput-a-fost-rostirea\/","title":{"rendered":"Acad. ALEXANDRU SURDU: \u00ceNTRU \u00ceNCEPUT A FOST ROSTIREA"},"content":{"rendered":"

\u201e\u00centru \u00eenceput a fost rostirea\u201d <\/strong>con\u0163ine cheia \u00eentregii concep\u0163ii despre rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, cheie pe care n-au avut-o predecesorii lui Constantin Noica sau pe care n-au folosit-o, de\u015fi unii – mai ales Mircea Vulc\u0103nescu – s-au g\u0103sit foarte aproape de poarta la care se potrivea: filosofia cre\u015ftin\u0103 rom\u00e2neasc\u0103. Este izbitor faptul c\u0103 \u00een toate traducerile vechi ale Bibliei \u00een rom\u00e2ne\u015fte se \u00eencepe cu \u201e\u00eentru\u201d, respectiv \u201e\u00eentru \u00eenceput\u201d (en arche, in principio). Evanghelia dup\u0103 Ioan \u00eencepe tot cu sintagma \u201een arche\u201d ca \u015fi Geneza din Pentateuh. Dar cum s\u0103 \u00eenceap\u0103 altfel dec\u00e2t cu \u00cenceputul?<\/p>\n

\u00cen contextul nostru hermeneutic,<\/strong> \u201e\u00eentru\u201d reprezint\u0103 \u00eenceputul propozi\u0163iei \u00cenceputului, pe care Noica nu-l discut\u0103, dar face totu\u015fi precizarea c\u0103 sintagma \u201ela \u00eenceput\u201d red\u0103 numai \u201esensul temporal, pe c\u00e2nd textul grec ar spune: \u00een principiu\u201d. \u015ei – zice Noica – Cuv\u00e2ntul ar putea fi redat mai bine prin \u201dRostirea\u201d. \u00cen loc de \u201eLa \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201d s-ar putea spune \u201emai bine\u201d: \u201e\u00centru \u00eenceput a fost Rostirea\u201d. Se observ\u0103 foarte simplu modalitatea prin care Noica, sau cei \u201epe m\u00e2na\u201d c\u0103rora s-a publicat lucrarea, a \u00eencercat s\u0103 evite contextul biblic. Ce \u00eenseamn\u0103 \u201eLa \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201d? Cine \u015fi unde spune asta ? Ce semnifica\u0163ie are ?\u00a0<\/strong><\/p>\n

LOGOS \u0218I CREA\u021aIE<\/strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n

\u201eLogos-ul\u201d este \u201eCuv\u00e2ntul lui Dumnezeu\u201d<\/strong>, prin care Evanghelistul se refer\u0103 la actul Crea\u0163iei. \u201eLogos, zice Noica, \u00eenseamn\u0103 \u015fi cuv\u00e2nt, \u015fi ra\u0163iune, \u015fi socoteal\u0103, \u015fi raport, \u015fi defini\u0163ie, \u015fi rost\u201d. \u00censeamn\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, toate acestea \u00een limba greac\u0103, dar \u00een contextul Evangheliei \u00eenseamn\u0103 ceva mai presus de toate acestea. Evanghelistul ne spune: \u201eCuv\u00e2ntul era la Dumnezeu \u015fi Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul\u201d. Ceea ce schimb\u0103 \u00eentreaga perspectiv\u0103 a discu\u0163iei. \u00cei d\u0103 o semnifica\u0163ie major\u0103, nu numai filologic\u0103 sau filosofic\u0103, ci \u015fi cre\u015ftin\u0103 \u015fi, \u00eentruc\u00e2t este vorba despre limba noastr\u0103, dus\u0103 la des\u0103v\u00e2r\u015fire prin Biblia lui \u015eerban sau Biblia de la Bucure\u015fti, \u00een 1688. \u0218i apoi prin Biblia lui \u015eaguna sau Biblia de la Sibiu, \u00een 1858. Ad\u00e2nc\u0103 este remarca traduc\u0103torului din 2001 al Bibliei, dup\u0103 care \u201eprin rostire, teologia devine filologie\u201d, la care se poate ad\u0103uga \u015fi faptul c\u0103, tot prin rostire, \u00een context hermeneutic, filologia, la r\u00e2ndul ei, devine teologie, c\u0103ci problemele de interpretarer apar \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu textele ebraice \u015fi cele grece\u015fti ale Bibliei. La care se adaug\u0103 \u015fi cele latine\u015fti. Este cazul termenului \u201e\u00eenceput\u201d, la care Noica d\u0103 ca variant\u0103 a lui \u201darche principiu\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 ne spun\u0103 c\u0103 se refer\u0103 la echivalentul \u201dprincipium\u201d din latin\u0103. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 men\u0163ionare, varianta rom\u00e2neasc\u0103 \u201e\u00een (sau \u00eentru) principiu a fost Cuv\u00e2ntul\u201d ar fi gre\u015fit\u0103.<\/p>\n

Ca regul\u0103 general\u0103,<\/strong> indiferent de limba \u00een care este exprimat\u0103 Sf\u00e2nta Scriptur\u0103, respectiv rostit\u0103, este important\u0103 nu numai traducerea ei dintr-o alt\u0103 limb\u0103, ceea ce poate s\u0103 fac\u0103 \u015fi filologul, ci teologizarea ei, adic\u0103 exprimarea c\u00e2t \u201emai bine\u201d posibil a credin\u0163ei \u00een leg\u0103tura (de la religo, religare) omului cu Divinitatea. \u015ei, principial, dup\u0103 ideea lui Noica, s-ar putea s\u0103 g\u0103sim chiar \u00een limba rom\u00e2n\u0103 cuvinte, dac\u0103 nu mai potrivite dec\u00e2t cele ebraice, grece\u015fti sau latine. De ce au sim\u0163it nevoia vechii traduc\u0103tori ai Bibliei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 s\u0103 pun\u0103 \u201d\u00eentru\u201d pentru \u201den\u201d, chiar la \u00eenceputul Genezei (1,1)? Gramatical, traducerea cu \u201d\u00eentru\u201d nu este corect\u0103, dar nici traducerea cu \u201dla\u201d. Ar trebui \u201d\u00een\u201d, cum traduc germanii (im Anfang), englezii (in the beginning) sau olandezii (in den beginne). Poate c\u0103 nu sun\u0103 bine pe rom\u00e2ne\u015fte \u201d\u00een \u00eenceput\u201d, de\u015fi sun\u0103 foarte bine \u201d\u00een sf\u00e2r\u015fit\u201d. Dar cum ar fi sunat \u201d\u00een \u00eenceput\u201d dac\u0103 ar fi fost utilizat cel pu\u0163in din 1688 \u00eencoace ? Acuma este, \u00eentr-adev\u0103r mai greu de acceptat, ca \u015fi echivalentele perifrastice: \u201e\u00een primul moment\u201d, \u201e\u00een primul r\u00e2nd\u201d. Exist\u0103 \u015fi traduceri la Ioan (1,1 \u015fi 1,2) cu \u201e\u00een \u00eenceput\u201d (Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 a Vechiului \u015fi Noului Testament, tip\u0103rit cu spesele Societ\u0103\u0163ii Biblice Britanice, Bucure\u015fti, 1910). Ast\u0103zi, computerul traduce gr. \u201den\u201d cu rom. \u201d\u00een\u201d. Din perspectiv\u0103 filologic\u0103 este traducerea corect\u0103. Dar, fa\u0163\u0103 de \u201dla\u201d, este mai potrivit \u201d\u00eentru\u201d, care \u00eel con\u0163ine totu\u015fi pe \u201d\u00een\u201d.\u00a0<\/strong><\/p>\n

ROST \u0218I ROSTIRE<\/strong><\/p>\n

F\u0103r\u0103 referin\u0163e concret-istorice,<\/strong> se poate \u00een\u0163elege c\u0103 Noica vrea s\u0103 corecteze prin \u201e\u00eentru \u00eenceput\u201d sintagma \u201ela \u00eenceput\u201d, frecvent\u0103 \u00een traducerile din vremea sa, cu toate c\u0103 \u00een Biblia din 1975 apare, \u00een mod curios, la Ioan 1,1 \u201ela \u00eenceput\u201d, iar la 1,2 \u201e\u00eentru \u00eenceput\u201d. Realitatea este c\u0103 \u00een primele Biblii apare frecvent \u201d\u00eentru\u201d \u015fi abia ulterior \u201dla\u201d. Adic\u0103 \u201dla \u00eenceput\u201d era o corectare modern\u0103 a lui \u201d\u00eentru \u00eenceput\u201d \u015fi nu invers, \u201d\u00eentru\u201d fiind considerat \u015fi \u00een \u201dDic\u0163ionarul limbii rom\u00e2ne moderne\u201d de atunci \u00eenvechit \u015fi arhaic. De\u015fi porne\u015fte \u00een mod declarat de la versetul din Ioan 1,1, Noica \u00eencepe totu\u015fi ciclul fiin\u0163ei, din \u201dRostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103\u201d, cu \u201drostirea\u201d, mai precis cu \u201drost\u201d \u015fi \u201drostire\u201d, \u00een loc de \u201d\u00eentru\u201d. Dac\u0103 ar fi urmat interpretarea fireasc\u0103 a versetului, \u015fi a contextului, cu referin\u0163a fireasc\u0103 \u015fi la Geneza (1,1), dar \u015fi cu referin\u0163e concret-istorice, ar fi c\u0103zut, \u00een mod evident, \u015fi pe sintagma \u201ddintru \u00eenceput\u201d din versetul urm\u0103tor (Ioan, 1,2), prin care s-a tradus acela\u015fi \u201den arche\u201d, \u201ddintru\u201d, fiind la fel de interesant, din perspectiv\u0103 filosofic\u0103, de\u015fi este opus lui \u201d\u00eentru\u201d sau tocmai din aceast\u0103 cauz\u0103.<\/p>\n

Ce fel de traducere mai este \u00eens\u0103 aceasta<\/strong> \u00een care, de la un verset la altul, acela\u015fi \u201den\u201d (\u00een, la) apare \u015fi ca \u201d\u00eentru\u201d \u015fi ca \u201ddintru\u201d, separ\u00e2ndu-se \u015fi mai mult de toate traducerile Bibliei \u00een limbi moderne? Iat\u0103 cum \u00een\u0163elege aceast\u0103 situa\u0163ie, pe care o adopt\u0103, traduc\u0103torul Bibliei din 2001: \u201eDac\u0103 \u00een primul verset prepozi\u0163ia \u201den\u201d traduce rela\u0163ia Logosului cu eternitatea, aici ea schimb\u0103 perspectiva \u015fi introduce rela\u0163ia Lui cu timpul, preg\u0103tind astfel versetul urm\u0103tor; Cuv\u00e2ntul particip\u0103 nemijlocit la na\u015fterea timpului prin actul crea\u0163iei, dar El era \u015fi r\u0103m\u00e2ne anterior acesteia. (De altfel, \u201edintru\u201d este ob\u0163iunea traduc\u0103torilor Bibliei din 1688)\u201d. Aici este interesant\u0103 modalitatea relat\u0103rii. Ne-am fi a\u015fteptat s\u0103 se refere la traducerea lui \u201den\u201d din greac\u0103 \u00een rom\u00e2n\u0103, dar I.P.S. Anania zice c\u0103 \u201een traduce rela\u0163ia…\u201d Av\u00e2nd \u00een vedere acribia cu care s-a lucrat, cum se zice, dup\u0103 pagina de gard\u0103, la \u201ediortosirea\u201d (corectarea) acestei versiuni a Bibliei, nu este vorba de o gre\u015feal\u0103, dar atunci despre ce \u201etraducere\u201d este vorba, \u015ftiind c\u0103 Ioan \u015fi-a scris Evanghelia la Efes \u00een grece\u015fte, spre deosebire de Matei care scria \u00een aramaic\u0103? Traducerea lui \u201den\u201d, s\u0103 zicem \u00een rom\u00e2n\u0103, este o \u201etraducere a traducerii\u201d, care presupune, \u00een mod evident, o interpretare. Or, aici (\u015fi nu este vorba de un text oarecare, ci de primele dou\u0103 versete ale Prologului despre Logos) se dovede\u015fte c\u0103 limba rom\u00e2n\u0103 nu numai c\u0103 poate s\u0103 redea (traduc\u0103) termenul grecesc, dar o face chiar mai bine, prin termeni diferi\u0163i \u015fi totodat\u0103 opu\u015fi (\u00eentru \u015fi dintru), pe c\u00e2nd \u00een greac\u0103 apare acela\u015fi \u201den\u201d \u015fi pentru rela\u0163ia logos-ului cu Eternitatea \u015fi pentru rela\u0163ia cu timpul, dup\u0103 interpretarea I.P.S. Anania.\u201d \u00centru\u201d l-a \u015focat pe Constantin Noica, dar \u201ddintru\u201d pare s\u0103-i fi sc\u0103pat. C\u00e2nd i-am vorbit despre sintagma \u201erevenirea dintru fiin\u0163\u0103\u201d, ce-i drept cu mult dup\u0103 1970, n-a fost \u00eenc\u00e2ntat, consider\u00e2nd \u00een maniera lui Wittgenstein c\u0103 scara pe care s-a urcat la fiin\u0163\u0103 a fost aruncat\u0103 \u015fi nu mai permite cobor\u00e2rea. Nu-i pl\u0103cea nici termenul de \u201erevenire\u201d, care este \u00eens\u0103 la fel de atr\u0103g\u0103tor ca \u015fi \u201edevenirea\u201d. Dar ce ne facem cu \u201e\u00eenceputul\u201d (gr. \u201darche\u201d), tradus \u00een latin\u0103 \u201dprincipium\u201d, care, hermeneutic, \u00eei atribuie \u00eenceputului valen\u0163e surprinz\u0103toare, semnifica\u0163ii pe care nu le are rom. \u201d\u00eenceput\u201d, dar le are gr. \u201darche\u201d?<\/p>\n

Situa\u0163ia nu este at\u00e2t de simpl\u0103.<\/strong> Aici ne g\u0103sim \u00een context teologico-filosofic \u015fi fiecare cuv\u00e2nt trebuie s\u0103 aib\u0103 o semnifica\u0163ie compatibil\u0103 cu \u00eentregul neotestamentar. Indiferent de varianta de traducere, nu se reduce la \u201d\u00centru \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201d, ci este urmat, \u00een manier\u0103 dialectico-speculativ\u0103 de: \u201d\u015fi Cuv\u00e2ntul era la Dumnezeu \u015fi Dumnezeu era Cuv\u00e2ntul\u201d. Este vorba de identitatea dintre Dumnezeu \u015fi Cuv\u00e2nt. Dar Cuv\u00e2ntul, \u00eentruc\u00e2t este Dumnezeu, nu mai este cuv\u00e2nt. Ceea ce l-a \u00eendrept\u0103\u0163it pe Noica s\u0103 constate c\u0103 rom. \u201drostire\u201d este o traducere \u201emai bun\u0103\u201d pentru logos.<\/p>\n

\u0218I \u00ceNCEPUT, \u0218I SF\u00c2R\u0218IT<\/strong><\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte,<\/strong> \u00een context neotestamentar, \u015fi \u00eenceputul este identic cu Dumnezeu \u015fi devine \u00cenceputul. \u00cen aceea\u015fi manier\u0103 dialectico-speculativ\u0103, fiind Dumnezeu, este \u015fi Sf\u00e2r\u015fitul, cum apare tot \u00eentr-o scriere de-a Sf\u00e2ntului Ioan (Apocalipsa, 21,6): \u201dhe arche kai to telos\u201d (\u00cenceputul \u015fi Sf\u00e2r\u015fitul). Exist\u0103 oare vreun cuv\u00e2nt rom\u00e2nesc care s\u0103 poat\u0103 exprima \u201emai bine\u201d cel pu\u0163in primul dintre cei doi termeni, ce apare singur \u00een primul verset al Genezei \u015fi al Prologului la Evanghelia dup\u0103 Ioan? Adic\u0103 un termen care s\u0103 \u00eensemne \u015fi \u201d\u00eenceput\u201d \u015fi \u201dsf\u00e2r\u015fit\u201d? Este vorba despre cuv\u00e2ntul \u201dob\u00e2r\u015fie\u201d, a c\u0103rei prim\u0103 semnifica\u0163ie este aceea de \u201d\u00eenceput\u201d, punct de plecare, origine, dar \u00eenseamn\u0103 \u015fi sf\u00e2r\u015fit \u015fi cap\u0103t. Constat\u0103m c\u0103 exist\u0103 \u015fi un verb corespunz\u0103tor (a ob\u00e2r\u015fi), care \u00eenseamn\u0103 \u201ea termina\u201d, \u201ea sf\u00e2r\u015fi\u201d, \u201ea \u00eencheia\u201d, dar \u015fi \u201ea se trage din\u201d, \u201ea \u00eencepe\u201d, \u201ea proveni\u201d, \u201ea-\u015fi avea originea\u201d. \u201eDac\u0103 s\u0103 ob\u00e2r\u015fi [termina, sf\u00e2r\u015fi] s\u0103borul \u015fi se duser\u0103 arhiereii…\u201d, zice Varlaam, sau \u201eAcesta vis, dac\u0103-l ob\u00e2r\u015fi [termin\u0103], s\u0103 de\u015ftept\u0103 din somn\u201d, spune Dosoftei. \u201e\u00cen urm\u0103 veneau locuitorii din Lilea, de unde ob\u00e2r\u015fe\u015fte [izvor\u0103\u015fte, \u00eencepe] Kefisul\u201d, relateaz\u0103 Murnu, iar la Vinea g\u0103sim formularea clar\u0103 c\u0103 cineva \u201es-a putut ob\u00e2r\u015fi [na\u015fte, proveni] dintr-un asemenea p\u0103rinte\u201d. Dar c\u00e2t de frumos o spune Dosoftei c\u0103 \u201eAtunci la ob\u00e2r\u015fie [sf\u00e2r\u015fit] ne va str\u00e2nge sfin\u0163ia sa pre to\u0163i credincio\u015fii\u201d, pe c\u00e2nd Negruzzi vorbe\u015fte despre \u201eA noastr\u0103 str\u0103lucit\u0103 \u015fi veche ob\u00e2r\u015fie\u201d [origine, \u00eenceput], iar Nicolae Iorga despre \u201eob\u00e2r\u015fia noastr\u0103 roman\u0103\u201d. Putem s\u0103 traducem \u201emai bine\u201d \u00cenceputul din versetul biblic prin Ob\u00e2r\u015fie – aceasta \u00eenseamn\u0103, cum o cere contextul neotestamentar \u015fi \u00eenceput \u015fi sf\u00e2r\u015fit – c\u0103ci Dumnezeu nu numai c\u0103 a fost \u00cenceputul \u015fi va fi Sf\u00e2r\u015fitul, ci chiar este pentru totdeauna \u00cenceputul \u015fi Sf\u00e2r\u015fitul, cum ne \u00eendeamn\u0103 Sf\u00e2ntul Ioan Teologul s\u0103 g\u00e2ndim dialectico-speculativ: \u201eEu sunt Alfa \u015fi Omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este \u015fi Cel care era \u015fi Cel care vine (ho on kai ho en kai ho erchomenos; qui est et qui erat et qui venturus est)\u201d (Apoc., 1,8). Mai intervine aici un am\u0103nunt destul de important. Noica zice c\u0103 \u201e\u00centru \u00eenceput a fost Rostirea\u201d, dar \u00een versetul respectiv verbul a fi (eimi) este la imperfect (en, era), c\u0103ci nici nu are perfect (compus), respectiv \u201da fost\u201d. Neav\u00e2nd perfectul, verbul poate fi tradus \u015fi prin perfectul compus rom\u00e2nesc, dar pierde ceva tocmai din semnifica\u0163ia neotestamentar\u0103. Dac\u0103 a fost, cum se zice \u015fi \u00een poveste: \u201ea fost odat\u0103, ca niciodat\u0103\u201d, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu mai este. Imperfectul \u201dera\u201d nu anuleaz\u0103 continuitatea, \u015fi to\u0163i traduc\u0103torii au apelat la el. Nu se poate spune, prin traducere corect\u0103, c\u0103 numai c\u00e2ndva a fost Dumnezeu. Cuv\u00e2ntul, \u00een\u0163eleg\u00e2ndu-se c\u0103 acum sau m\u00e2ine nu ar mai fi.<\/p>\n

\u00cen fine, Rostirea este marea reu\u015fit\u0103 a traducerii lui Logos,<\/strong> nu doar \u201emai bine\u201d dec\u00e2t \u00een alte limbi moderne, ci chiar cel mai bine, am putea zice, pentru contextul biblic. \u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie ajungem, prin traducere \u015fi interpretare, adic\u0103 urm\u00e2ndu-l pe Constantin Noica, la urm\u0103toarea formulare a \u00eenceputului de verset biblic: \u201e\u00centru Ob\u00e2r\u015fie era Rostirea\u201d, care nou\u0103 ne sun\u0103 \u201eca un c\u00e2ntec b\u0103tr\u00e2nesc\u201d, dar care, dac\u0103 ar fi fost dintru \u00eenceput a\u015fa, ar fi avut ast\u0103zi o alt\u0103 rezonan\u0163\u0103. Dac\u0103 i-ar fi pl\u0103cut \u015fi lui Constantin Noica o astfel de interpretare, nu se mai poate spune, c\u0103ci, oric\u00e2t de vie ne mai este amintirea lui, despre Noica nu mai putem zice c\u0103 era, ci trebuie s\u0103 spunem c\u0103 a fost \u015fi chiar c\u0103 nu se \u015ftie dac\u0103 va mai fi vreodat\u0103 un altul care s\u0103-i fie de-o potriv\u0103, adic\u0103 s\u0103 ne spun\u0103: Da sau Ba!<\/p>\n

 <\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u201e\u00centru \u00eenceput a fost rostirea\u201d con\u0163ine cheia \u00eentregii concep\u0163ii despre rostirea filosofic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, cheie pe care n-au avut-o predecesorii lui Constantin Noica <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[14,37,30,23,6,7,31,22],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-mQ","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1416"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1416"}],"version-history":[{"count":3,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1416\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1765,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1416\/revisions\/1765"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1416"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1416"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1416"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=1416"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}