{"id":1212,"date":"2015-07-13T15:09:18","date_gmt":"2015-07-13T15:09:18","guid":{"rendered":"http:\/\/www.nymagazin.com\/?p=1212"},"modified":"2015-07-13T15:10:29","modified_gmt":"2015-07-13T15:10:29","slug":"valerian-stan-decomunizarea-formala","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/valerian-stan-decomunizarea-formala\/","title":{"rendered":"Valerian Stan: Decomunizarea formal\u0103"},"content":{"rendered":"

Cu fiecare an de dup\u0103 \u201epr\u0103bu\u015firea comunismului\u201d Rom\u00e2nia s-a desp\u0103r\u0163it, mai mult temporal \u015fi cu totul formal, de un trecut cu consecin\u0163e dintre cele mai nefaste pentru istoria sa. Aceast\u0103 situa\u0163ie este de departe cea mai proast\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cea din \u0163\u0103rile foste comuniste, membre la aceast\u0103 dat\u0103 \u015fi ele ale Uniunii Europene. Pentru aceasta, \u201eelitele post-comuniste\u201d \u2013 \u00een special cele politice, civice \u015fi intelectuale \u2013 vor avea s\u0103 poarte \u00een istorie o r\u0103spundere de ne\u015fters. Din indiferen\u0163\u0103, ori din varii interese (cel mai adesea inavuabile \u015fi care nu o dat\u0103 au avut leg\u0103tur\u0103 cu un trecut el \u00eensu\u015fi inavuabil), importan\u0163i lideri civici \u015fi intelectuali democra\u0163i au abdicat \u015fi la acest capitol de la rosturile lor fire\u015fti. Iar consecin\u0163a a fost nu doar c\u0103 democra\u0163ia din \u0163ara lor a fost viciat\u0103 \u00een mod esen\u0163ial de oamenii Sistemului securist-comunist \u2013 omniprezen\u0163i, conspira\u0163i sau nu \u2013, nu doar c\u0103 Justi\u0163ia \u015fi alte importante institu\u0163ii ale statului nu au fost nici ele prea mult altceva dec\u00e2t ni\u015fte instrumente ale aceluia\u015fi Sistem, nu doar c\u0103 economia \u015fi sistemul bancar au fost jefuite \u00een acelea\u015fi interese \u015fi c\u0103 o corup\u0163ie endemic\u0103 \u015fi devastatoare a devenit corolarul firesc al tuturor acestora. Consecin\u0163a poate cea mai grav\u0103 a fost \u00eens\u0103 c\u0103 rom\u00e2nilor le-au fost livrate nesf\u00e2r\u015fite motive s\u0103 cread\u0103 c\u0103, pentru ei, r\u0103ul este o fatalitate \u015fi \u00een democra\u0163ie.<\/em><\/strong><\/p>\n

Drama comunist\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00eenceput \u00een iunie 1940 prin anexarea de c\u0103tre Uniunea Sovietic\u0103 a Basarabiei, nordului Bucovinei \u015fi \u021ainutului Her\u021bei, \u015fi continu\u0103, prin multe din consecin\u0163ele ei, \u015fi ast\u0103zi. Teritoriile rupte samavolnic de Stalin din trupul \u0163\u0103rii rupte sunt \u015fi ast\u0103zi. Statalitatea constitu\u0163ional\u0103 strivit\u0103 de Stalin la 30 decembrie 1947 strivit\u0103 este \u015fi ast\u0103zi. De\u015fi au trecut dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate de la pr\u0103bu\u015firea comunismului \u015fi cam tot at\u00e2t de c\u00e2nd dictatura sovietelor s-a pr\u0103bu\u015fit \u015fi ea. La un sfert de veac de la pr\u0103bu\u015firea comunismului, aflarea dev\u0103rului, stabilirea r\u0103spunderilor pentru cele \u00eent\u00e2mplate \u015fi repararea urm\u0103rilor tragediei comuniste sunt departe de a fi avut loc. \u00cen decembrie 1989, e\u015falonul doi al Partidului Comunist \u015fi Securitatea au preluat puterea \u00een Rom\u00e2nia \u201epost-comunist\u0103\u201d. Aceasta a constituit principala \u00eemprejurare care a f\u0103cut ca p\u00e2n\u0103 la destul de relativa \u201edeblocare a mecanismului democratic\u201d prin alegerile din toamna anului 1996 \u201edecomunizarea\u201d societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti s\u0103 fie un proces cu totul nesemnificativ, inclusiv sub aspectele la care ne-am referit mai sus.<\/p>\n

Adoptat\u0103 la un deceniu dup\u0103 1989, Legea accesului la propriul dosar \u015fi deconspirarea Securit\u0103\u0163ii ca poli\u0163ie politic\u0103 (num\u0103rul 187 din 7 decembrie 1999) avea s\u0103 produc\u0103 efecte numai foarte t\u00e2rziu \u015fi cu totul limitate, responsabilii cei mai importan\u0163i ai Poli\u0163iei politice comuniste \u015fi crimele lor fiind \u00een continuare conspirate \u015fi beneficiind de o impunitate absolut\u0103. Refuzul \u2013 c\u00e2nd f\u0103\u0163i\u015f \u015fi abuziv, c\u00e2nd disimulat, dar nu mai pu\u0163in abuziv \u2013 al de\u0163in\u0103torilor de arhive ale Securit\u0103\u0163ii (Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u0163ii, Serviciul de Informa\u0163ii Externe, serviciul similar al Ministerului Ap\u0103r\u0103rii etc) de a preda arhivele Poli\u0163iei politice comuniste, dublat de o v\u0103dit\u0103 lips\u0103 de diligen\u0163\u0103 din partea Consiliului Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii (inclusiv \u00een sensul \u00eentreprinderii demersurilor judiciare care se impuneau[i]<\/sup><\/sup><\/a>), au f\u0103cut ca accesul la aceste arhive s\u0103 se limiteze la persoane \u015fi fapte cel mai adesea marginale \u00een raport cu ceea ce ar fi trebuit s\u0103 \u00eensemne cu adev\u0103rat deconspirarea Securit\u0103\u0163ii ca poli\u0163ie politic\u0103. Acest fapt a \u00eempiedicat \u00een mare m\u0103sur\u0103 aflarea adev\u0103rului despre func\u0163ionarea regimului comunist represiv \u015fi despre crimele comise de acesta iar, \u00een absen\u0163a unei legi a lustra\u0163iei, agen\u0163ii Securit\u0103\u0163ii s\u0103 poat\u0103 ocupa pozi\u0163ii importante \u00een institu\u0163iile politice[ii]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00een administra\u0163ia public\u0103 central\u0103 \u015fi local\u0103, \u00een sistemul bancar de stat, \u00een serviciile de informa\u0163ii[iii]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00een Justi\u0163ie etc[iv]<\/sup><\/sup><\/a>, s\u0103 controleze o bun\u0103 parte a \u201esectorului economic privat\u201d[v]<\/sup><\/sup><\/a>. Prezen\u0163a semnificativ\u0103 a agen\u0163ilor poli\u0163iei politice comuniste \u00een toate aceste domenii[vi]<\/sup><\/sup><\/a> a constituit una din cauzele importante a calit\u0103\u0163ii mai mult dec\u00e2t precare a \u201edemocra\u0163iei\u201d din Rom\u00e2nia, a func\u0163ion\u0103rii deplorabile a \u201estatului de drept\u201d, a \u00eent\u00e2rzierii cu consecin\u0163e grave a reformelor \u201epost-comuniste\u201d, a corup\u0163iei devastatoare \u015f.am.d.<\/p>\n

Consecin\u0163e serioase a generat \u015fi va continua s\u0103 genereze \u201edispari\u0163ia\u201d a aproximativ 100.000 de dosare ale Securit\u0103\u0163ii, confirmat\u0103 de conducerea Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii \u00een toamna anului 2005[vii]<\/sup><\/sup><\/a>. Sesizat \u00een leg\u0103tur\u0103 cu aceast\u0103 situa\u0163ie, \u00een luna noiembrie 2005, Sec\u0163ia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie a precizat c\u0103 informa\u0163ia se confirm\u0103 \u00eens\u0103, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu faptele prin care acest lucru s-a produs, ar fi intervenit prescrip\u0163ia r\u0103spunderii penale[viii]<\/sup><\/sup><\/a>. Nu se cunoa\u015fte s\u0103 se fi f\u0103cut cel pu\u0163in cercet\u0103ri de natur\u0103 administrativ\u0103 \u00een vederea stabilirii \u00eemprejur\u0103rilor \u015fi responsabilit\u0103\u0163ilor pentru cele \u00eent\u00e2mplate. \u201eDispari\u0163ia\u201d unui num\u0103r at\u00e2t de mare de dosare ale poli\u0163iei politice comuniste este de natur\u0103 s\u0103 lase o mare pat\u0103 alb\u0103 \u00een storia recent\u0103 a Rom\u00e2niei \u2013 iar \u00een ipoteza foarte probabil\u0103 \u00een care \u201edispari\u0163ia\u201d a fost una premeditat\u0103, selectiv-interesat\u0103, faptul acesta s\u0103 conduc\u0103 la o falsificare important\u0103 a acelea\u015fi istorii, inclusiv \u00een sensul c\u0103 va fi foarte dificil s\u0103 se cunoasc\u0103 dimensiunile r\u0103ului, pe care Securitatea l-a f\u0103cut societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u015fi dup\u0103 1989, precum \u015fi cine sunt aceia prin care acest r\u0103u a fost f\u0103cut (\u015fi care, astfel conspira\u0163i, nu au putut fi \u00eempiedica\u0163i s\u0103 fac\u0103 ce au f\u0103cut). Ipoteza ca \u201edispari\u0163ia\u201d dosarelor s\u0103 fi fost una selectiv-interesat\u0103 poate s\u0103 fie sus\u0163inut\u0103 inclusiv de argumente precum cele aferente notei XIV de mai jos.<\/p>\n

Cerut\u0103 insistent de o bun\u0103 parte a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti \u2013 \u00een special de societatea civil\u0103, \u00eenc\u0103 din primele luni ale anului 1990[ix]<\/sup><\/sup><\/a> \u015fi, mai sistematic, pe \u00eentreaga durat\u0103 a anilor 90[x]<\/sup><\/sup><\/a> \u2013 o lege a lustra\u0163iei nu a fost \u00een vigoare \u00een to\u0163i anii de dup\u0103 decembrie 1989. Dup\u0103 dou\u0103 ini\u0163iative anterioare respinse de Consiliul Legislativ[xi]<\/sup><\/sup><\/a>, \u00een perioada 2005-2010 \u00een procedurile parlamentare s-a aflat, \u00een vederea adopt\u0103rii, un proiect de Lege a lustra\u0163iei ini\u0163iat de un num\u0103r de patru parlamentari[xii]<\/sup><\/sup><\/a> (proiect adoptat de Senat la 10 aprilie 2006 iar de Camera Deputa\u0163ilor peste nu mai pu\u0163in de patru ani, la 19 mai 2010). La 7 iunie 2010, prin Decizia 820, la sesizarea a 87 de parlamentari, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 a declarat neconstitu\u0163ional\u0103 forma adoptat\u0103 de Senat \u015fi Camera Deputa\u0163ilor; sesizarea de neconstitu\u0163ionalitate a fost f\u0103cut\u0103 de 58 de deputa\u0163i (lider de grup Viorel Hrebenciuc) \u015fi 29 de senatori (lider de grup Ion Toma) ai Partidului Social Democrat (pre\u015fedinte Victor Ponta) \u015fi ai Partidului Conservator (fondator Dan Voiculescu, pre\u015fedinte Daniel Constantin). Camer\u0103 decizional\u0103 \u00een cazul acestei Legi, Camera Deputa\u0163ilor a reexaminat \u015fi adoptat o nou\u0103 form\u0103 a Legii la 28 februarie 2012, pentru ca la 28 martie 2012, prin Decizia 308, la sesizarea \u00cenaltei Cur\u0163i de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie, Curtea Constitu\u0163ional\u0103 s\u0103 declare neconstitu\u0163ional\u0103 \u015fi aceast\u0103 form\u0103 a legii. Respingerea Legii lustra\u0163iei a f\u0103cut o prob\u0103 dintre cele mai concludente a consensului interesat \u00een multiple sensuri de la nivelul clasei politice, al magistraturii etc. pentru \u00eempiedicarea unui proiect care ar fi constituit nu doar un act de necesar\u0103 justi\u0163ie istoric\u0103, dar \u015fi de o mare utilitate de ordin practic pentru \u201etranzi\u0163ia post-comunist\u0103\u201d din Rom\u00e2nia. Se impune re\u0163inut faptul c\u0103 cea de-a doua Decizie de neconstitu\u0163ionalitate pronun\u0163at\u0103 de CCR s-a f\u0103cut \u00een condi\u0163iile \u00een care Curtea de contencios constitu\u0163ional a fost sesizat\u0103 de \u00cenalta Curte de Casa\u0163ie \u015fi Justi\u0163ie printr-o Hot\u0103r\u00e2re adoptat\u0103 cu \u00eenc\u0103lcarea dispozi\u0163iilor legale privitoare la incompatibilitatea \u015fi ab\u0163inerea judec\u0103torilor (pentru detalii, \u00een principal sub acest aspect, se poate vedea Anexa A de la finalul textului analizei). Un num\u0103r de deficien\u0163e reale, speculate de judec\u0103torii CCR, ai ICCJ \u015fi de ceilal\u0163i adversari declara\u0163i ai proiectului de Lege, au fost de natur\u0103 s\u0103 justifice \u00eentrebarea dac\u0103 ini\u0163iatorii \u00een\u015fi\u015fi au avut \u00eentreaga determinare necesar\u0103 succesului unui asemenea demers[xiii]<\/sup><\/sup><\/a>.<\/p>\n

 <\/p>\n

[i]<\/strong><\/em><\/a> \u00cen concret, se impunea ca \u00een situa\u0163ii de acest gen CNSAS s\u0103 promoveze ac\u0163iuni \u00een contencios administrativ \u00eempotriva de\u0163in\u0103torilor de arhive (\u00een acest sens, se poate vedea un exemplu pe website-ul autorului, \u00een sec\u0163iunea Documente\/ Alte documente, Demersuri pentru accesul la dosarul de Securitate).<\/em><\/h6>\n
[ii]<\/strong><\/em> Un exemplu deplin elocvent este cel al fostului pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei Traian B\u0103sescu, care, timp de 25 de ani, de\u015fi existau indicii de sens contrar, a negat constant colaborarea cu Securitatea (favorizat de complicitatea serviciilor de informa\u0163ii \u015fi a CNSAS), pentru ca la scurt timp dup\u0103 \u00eencheierea celor dou\u0103 mandate preziden\u0163iale s\u0103 recunoasc\u0103 implicit aceast\u0103 colaborare, declar\u00e2nd: “Acum, dac\u0103 sco\u021bi dosarul meu c\u0103 am fost turn\u0103tor, OK, am fost, nu mai are niciun efect.\u201d (emisiunea X-Press din 6 aprilie 2015 a Postului de televiziune b 1Tv). Indiciile colabor\u0103rii fostului politician cu Securitatea au fost ignorate de magistra\u0163ii instan\u0163elor judiciare na\u0163ionale (dar \u015fi, cu totul surprinz\u0103tor, \u201ecu majoritate\u201d, de cei ai Cur\u0163ii Europene a Drepturilor Omului \u2013 Hot\u0103r\u00e2rea din 15 ianuarie 2013 \u00een cauza Ciuvic\u0103 \u00eempotriva Rom\u00e2niei) \u00een procesul penal pe care Traian B\u0103sescu l-a intentat \u00een anul 2004 lui Mugur Ciuvic\u0103. De\u015fi au apar\u0163inut organiza\u0163iilor civice \u015fi mediilor intelectuale declarate \u00een mod tradi\u0163ional anticomuniste, \u015fi de\u015fi de-a lungul timpul au existat indicii concludente ale colabor\u0103rii \u00eenaltului politician cu Securitatea, suporterii acestuia au evitat, constant \u015fi sistematic, s\u0103 se raporteze \u00een vreun fel la toate acestea.\u00a0<\/em><\/h6>\n
[iii]<\/strong><\/em> Accesul la informa\u0163iile privind prezen\u0163a ofi\u0163erilor de Securitate \u00een serviciile secrete de dup\u0103 1990 a fost refuzat sistematic \u015fi \u00een modul cel mai categoric de conduc\u0103torii acestor servicii (se poate vedea, de exemplu, pe website-ul autorului, \u00een sec\u0163iunea de Documente\/ Alte documente, Cauza Stan \u00eempotriva Serviciului Rom\u00e2n de Informa\u0163ii).<\/em><\/h6>\n
[iv]<\/strong><\/em> Pentru documentarea acestei sec\u0163iuni, \u00een cursul lunii ianuarie 2015, Consiliului Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii i-au fost solicitate informa\u0163ii cu privire la verific\u0103rile f\u0103cute \u00een leg\u0103tur\u0103 cu apartenen\u0163a magistra\u0163ilor, ca agen\u0163i sau colaboratori, la structurile Securit\u0103\u0163ii (conform art 6 alin 2 din Legea nr 303\/2004 privind statutul judec\u0103torilor \u015fi procurorilor). R\u0103spunsul a fost c\u0103 s-au f\u0103cut verific\u0103ri asupra unui num\u0103r de 3.050 de magistra\u0163i din care \u00een numai 23 de cazuri rezultatul a fost pozitiv (scrisoarea Colegiului CNSAS num\u0103rul P 167\/2015<\/em>–<\/em>P 2\/2015 din 28 ianuarie 2015). Aceste cifre \u00eent\u0103resc suspiciunea, exprimat\u0103 frecvent \u00een spa\u0163iul public, c\u0103 num\u0103rul magistra\u0163ilor de dinainte de 1989 care au fost agen\u0163i sau colaboratori ai Poli\u0163iei politice comuniste a constituit \u015fi constituie o alt\u0103 informa\u0163ie bine <\/em>\u201c<\/em>securizat\u0103\u201d (sub pretextul termenului prohibitiv de 30 de ani din Legea Arhivelor Na\u0163ionale nr 16\/1996, respectiv sub pretextul except\u0103rii de la acces a arhivelor Securit\u0103\u0163ii \u201ecare privesc siguran\u0163a na\u0163ional\u0103\u201d \u2013 art 20 din Legea nr 187\/1999 privind accesul la propriul dosar \u015fi deconspirarea poli\u0163iei politice comuniste). \u00cen acela\u015fi sens este \u015fi r\u0103spunsul CNSAS la o a doua solicitare de informa\u0163ii f\u0103cut\u0103 de asemenea \u00een scopul document\u0103rii acestei sec\u0163iuni, cu privire la doi dintre judec\u0103torii despre care fostul pre\u015fedinte al Rom\u00e2niei Emil Constantinescu a dezv\u0103luit, \u00een urm\u0103 cu mai mult timp, c\u0103 au fost ofi\u0163eri de Securitate: Marin C\u00e2rcel \u015fi Nicu Jidovu (Clarice Dinu, Emil Constantinescu crede c\u0103 problemele din Justi\u0163ie sunt cauzate de securi\u015ftii reactiva\u0163i dup\u0103 2000, Curierul Na\u0163ional, 30 mai 2003). Despre primul magistrat CNSAS a comunicat (scrisoarea num\u0103rul P 314\/2015-P 2\/2015 din 6 februarie 2015) c\u0103 \u201enu a fost verificat \u00eentruc\u00e2t la data transmiterii cererii de verificare de c\u0103tre Consiliul Superior al Magistraturii acesta era eliberat din func\u0163ie prin pensionare\u201d iar \u00een leg\u0103tur\u0103 cu al doilea c\u0103 de\u0163in\u0103torii de arhive au comunicat c\u0103 \u201enu figureaz\u0103 cu dosar de urm\u0103rire sau\/ \u015fi de colaborator\u201d. CNSAS nu a f\u0103cut \u00eens\u0103 nicio precizare \u00een leg\u0103tur\u0103 cu eventuala existen\u0163\u0103 a unui dosar de \u201eagent\u201d al judec\u0103torului, \u00een \u00een\u0163elesul Legii nr 187\/1999. Mai mult, f\u0103r\u0103 a fi clarificat acest aspect, Colegiul CNSAS i-a eliberat magistratului Decizia prev\u0103zut\u0103 de lege (Decizia num\u0103rul 55 din 25 septembrie 2003) \u00een care este f\u0103cut\u0103 men\u0163iunea c\u0103 acesta nu a avut calitatea de \u201eagent sau colaborator al Securit\u0103\u0163ii ca poli\u0163ie politic\u0103\u201d). Cu privire la prezen\u0163a \u00een Justi\u0163ie a agen\u0163ilor \u015fi colaboratorilor Securit\u0103\u0163ii se poate vedea, \u00eentre mai multe altele, \u015fi Silviu Alupei, Cel pu\u0163in 129 de actuali magistra\u0163i au fost oamenii Securit\u0103\u0163ii, \u00een Rom\u00e2nia liber\u0103 din 28 octombrie 2005. \u00a0 \u00a0\u00a0<\/em><\/h6>\n
[v]<\/strong><\/em> Acaparea de c\u0103tre oamenii Securit\u0103\u0163ii a unor pozi\u0163ii importante la nivelul \u201csectorului economic privat\u201d a fost nu o dat\u0103 \u00eencurajat\u0103, mai mult sau mai pu\u0163in explicit, de lideri de opinie oameni ai fostului regim, \u00een pofida faptului c\u0103 aceasta avea loc prin acte grave de corup\u0163ie, prin privatiz\u0103ri frauduloase, prin credite f\u0103r\u0103 acoperire de la b\u0103nci de stat, prin contracte de achizi\u0163ii publice ob\u0163inute \u00een mod fradulos etc. Astfel fostul ideolog \u015fi nomenclaturist comunist Silviu Brucan (\u201eSt\u00e2lpii noii puteri \u00een Rom\u00e2nia\u201d, Editura Nemira, 1996) \u00eei prezenta pe fo\u015ftii securi\u015fti de\u0163in\u00e2nd asemenea pozi\u0163ii drept un factor de progres social \u015fi economic, propuls\u00e2nd fosta Rom\u00e2nie socialist\u0103 pe calea construirii unui sector economic privat rom\u00e2nesc viu \u015fi, deci, a unui capitalism func\u0163ional (pentru o pozi\u0163ie la r\u00e2ndul ei necritic\u0103 cu privire la aceast\u0103 \u201eviziune\u201d se poate vedea Ovidiu Pecican, \u201eComunism, postcomunism\u201d, \u00een \u201aObservator cultural\u2019 num\u0103rul 638 din august 2012). Dar o \u201eviziune\u201d practic identic\u0103 a promovat \u015fi criticul literar, publicistul \u015fi politicianul \u201eliberal\u201d Nicolae Manolescu, scriind despre fo\u015ftii agen\u0163i ai Securit\u0103\u0163ii ca despre cei care “au distrus comunismul \u015fi ast\u0103zi sunt pionierii capitalismului, sunt capitali\u015fti convin\u015fi \u015fi pariaz\u0103 f\u0103r\u0103 ezitare pe economia de pia\u0163\u0103” (Imposibila lustra\u0163ie, Rom\u00e2nia literar\u0103 num\u0103rul 1 din ianuarie 2003). \u00cen realitate \u00eens\u0103 fo\u015ftii securi\u015fti nu au construit c\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in un \u201ecapitalism func\u0163ional\u201d ci au devenit \u201emiliardari de carton\u201d,<\/em> \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i rapid prin parazitarea \u015fi devalizarea masiv\u0103 a avutului public, a sectoare \u00eentregi ale fostei economii socialiste etc.<\/em><\/h6>\n
[vi]<\/strong><\/em> Se poate vedea \u015fi Marius Oprea, \u201aMo\u015ftenitorii Securit\u0103\u0163ii\u2019, Editura Humanitas, 2004.<\/em><\/h6>\n
[vii]<\/strong><\/em> Evenimentul zilei, SRI recunoa\u015fte: adio 100.000 de dosare, 25 septembrie 2005<\/em><\/h6>\n
[viii]<\/strong><\/em> Se poate vedea, website-ul autorului, \u00een sec\u0163iunea de Documente\/ Alte documente, Sesizare privind dispari\u0163ia a 100.000 de dosare ale Securit\u0103\u0163ii.<\/em><\/h6>\n
[ix]<\/strong><\/em> Societatea Timi\u015foara, Proclama\u0163ia de la Timi\u015foara (Punctul 8), 12 martie 1990<\/em><\/h6>\n
[x]<\/strong><\/em> A se vedea, de exemplu, Alian\u0163a Civic\u0103, Declara\u0163ia de reconciliere na\u0163ional\u0103, 13 martie 1991 (AC a militat constant, asemeni Asocia\u0163iei Fo\u015ftilor De\u0163inu\u0163i Politici din Rom\u00e2nia, pentru adoptarea unei Legi a lustra\u0163iei).<\/em><\/h6>\n
[xi]<\/strong><\/em> A se vedea Anexa A de la finalul textului analizei.<\/em><\/h6>\n
[xii]<\/strong><\/em> Proiectul de Lege, ini\u0163iat parlamentarii Mona Musc\u0103, Eugen Nicol\u0103escu, Viorel Oancea \u015fi Adrian Cioroianu, a fost \u00eenregistrat la Senat sub nr L 642\/16.11.2005.<\/em><\/h6>\n
[xiii]<\/strong><\/em> C\u00e2teva exemple \u00een acest sens pot fi g\u0103site \u00een Punctul de vedere al Guvernului T\u0103riceanu din noiembrie 2005 (de sus\u0163inere cu observa\u0163ii a proiectului de Lege) precum \u015fi \u00een cuprinsul Deciziei CCR nr 308\/2012 (avem \u00een vedere acele critici f\u0103cute de CCR \u015fi prin Decizia sa anterioar\u0103, nr 820\/2010, \u015fi care, la examinarea proiectului, n-au fost avute \u00een vedere de Camera Deputa\u0163ilor \u2013 cum ar fi neindividualizarea m\u0103surilor lustra\u0163iei, aplicarea acestor m\u0103suri exclusiv acelor persoane care au luat parte efectiv, ca responsabili ai unor institu\u0163ii ale regimului comunist, la grave \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor omului etc).\u00a0 <\/em><\/h6>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cu fiecare an de dup\u0103 \u201epr\u0103bu\u015firea comunismului\u201d Rom\u00e2nia s-a desp\u0103r\u0163it, mai mult temporal \u015fi cu totul formal, de un trecut cu consecin\u0163e <\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":1214,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[3,28],"tags":[],"coauthors":[75],"jetpack_featured_media_url":"http:\/\/www.nymagazin.com\/wp-content\/uploads\/2015\/07\/Untitled-11.png","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p4rsGx-jy","_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1212"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1212"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1212\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1213,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1212\/revisions\/1213"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1214"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1212"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1212"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1212"},{"taxonomy":"author","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.nymagazin.com\/en_US\/wp-json\/wp\/v2\/coauthors?post=1212"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}