VORBA ROMÂNULUI: “BATE ŞAUA SĂ PRICEAPĂ IAPA”

Grigore L. Culian

Mult aşteptatul şi mediatizatul Raport al Comisiei Europene - prezentat săptămâna trecută, la Strasbourg, în plenul Parlamentului European, de către preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso - a mai înviorat politichia mioritică, după o perioadă de câteva luni în care am remarcat mai ales scandalurile din interiorul “coaliţiei”. Odată raportul prezentat, haita politică românească l-a întors pe toate părţile, fiecare căutând să-şi taie câte o felie mai mare sau mai mică din tortul cu gust amar pus pe masă de oficialii europeni. Steguleţe roşii şi galbene - că albastre, ca să completeze Tricolorul, nu sunt în joc! - au fost fluturate pe la nasul celor care se ocupă de destinele naţiei, dar un răspuns ferm privind data exactă a aderării nu a venit, aşa cum se aştepta, parlamentarii europeni lăsându-ne în ceaţă, până în octombrie, când vor scoate din joben un nou Raport de Ţară, care va preciza că, la 1 Ianuarie 2007, vom fi băgaţi în UE (sau în altă parte!) împreună cu vecinii noştri bulgari.

Primul la “vorbitor” s-a înscris premierul Tăriceanu, care a apreciat că raportul Comisiei Europene este realist şi reprezintă cea mai bună evaluare pe care a avut-o vreodată ţara din partea forului de la Bruxelles: “Acest lucru este cu atât mai elocvent cu cât, din cauza întârzierilor acumulate până în anul 2005, am fost supuşi unei monitorizări extrem de stricte şi de riguroase din partea partenerilor europeni. A fost o monitorizare mult mai strictă decât au avut parte cele 10 ţări care au aderat la UE în 2004. Consider că raportul Comisiei a prezentat o evaluare corectă şi obiectivă, care a scos în evidenţă tot ceea ce a realizat România de la raportul precedent din octombrie 2005 şi a pus, de asemenea, în evidenţă, lucrurile care trebuie realizate până la finele acestui an. Primul mesaj este acela că aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 este pe deplin realizabilă. Al doilea mesaj este că România a făcut progrese majore în ultimele şapte luni, în preluarea standardelor şi criteriilor europene, şi trebuie să continuăm în acelaşi ritm şi pe aceeaşi direcţie pentru a rezolva şi celelalte probleme. Clauzele de salvgardare pe corupţie şi pe securizarea frontierelor au fost dezamorsate”, a spus premierul, implicat penal, împreună că “fratele” Dinu Patriciu, în dosarul “Petrom”, insistând că alternativa aderării în 2008 este exclusă. Tăriceanu a estimat că toate cele patru steguleţe roşii vor dispărea, până la sfârşitul acestui an, dar ce va face primul ministru cu galbenul de la corupţie (că după galben vine roşu, ca la fotbal!) a uitat să mai spună.

A urmat la cuvânt, de pe patul de spital din Viena, duşmanul de moarte al premierului, nimeni altul decât preşedintele ţării, Traian Băsescu, băgat şi el până în gât în în dosarul “Flota” (evaporat miraculos din sertarele Parchetului!): “Raportul de monitorizare al Comisiei Europene este o radiografie reală şi credibilă a preformanţelor ţării şi remarcă progresele semnificative în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept - reforma justiţiei, realizarea de progrese în combaterea corupţiei, prin crearea unor structuri solide şi capabile, precum şi lansarea unui număr considerabil de investigaţii în ce priveşte corupţia la nivel înalt”. Interesant este faptul că printre cei investigaţi se numără chiar şeful statului, numai că dosarul “Flota” şi cel de colaborator al Securităţii nu mai sunt de actualitate, prioritatea fiind acum integrarea...        

Lacheul prezidenţial pe nume Emil Boc, mare şef la PD, pe locul lăsat cald de Traian Băsescu, s-a băgat şi el în vorbă: “Dacă România nu va face o gafă politică majoră, va intra în UE la 1 ianuarie 2007, chiar dacă unele ţări vor amâna ratificarea tratatului de aderare până după Raportul din octombrie. O astfel de gafă ar fi instabilitatea politică. Cel mai important aspect prezentat în raport este că România trebuie să continue reformele şi să renunţe la mentalitatea balcanică”. Şmecher PD-istul care arde gazul la Primăria Clujului. După mintea lui, România trebuie să renunţe la mentalitatea balcanică, nu la corupţie, care se va rezolva de la sine odată cu ratificarea de către celelalte ţări a Tratatului de aderare...

“Opoziţia” nu putea sta cu mâinile în sân şi s-a zbârlit prin “prostănacul” - devenit prost cu diplomă! - Mircea Geoană, care “aştepta ceva mai mult” de la Raportul Comisiei Europene: “Am fost şi eu la Bruxelles luni şi, până luni seara, lucrurile arătau ceva mai bine, după care tonul s-a înăsprit. Eu sunt dezamăgit, dar şi preocupat de faptul că se amână o decizie finală clară, neechivocă, pentru luna octombrie. Nu putem vorbi încă de un eşec al integrării, pentru că putem să salvăm situaţia şi să ne integrăm în 2007, pentru că ăsta este interesul ţării, indiferent de cine este la putere sau în opoziţie”. Aşadar, mai putem salva situaţia şi vom intra în UE, la 1 Ianuarie 2007 (cu balast cu tot!), indiferent cine este la putere... Iată încă unul care se face că nu ştie care e problema de fond şi este “dezamăgit” de amânarea verdictului...

Dezbaterea din Parlament pe tema Raportului de Ţară a fost o şansă care nu putea fi ratată nici de PRM, prin preşedintele partidului, Corneliu Vadim Tudor. Într-un discurs cu o puternică tentă de carte de istorie şi ghid turistic, cel supranumit “Tribunul” şi “Măscăriciul” a susţinut că România a devenit o pradă la discreţia tuturor şmecherilor, care o asurzesc cu şabloane de genul “proprietatea e sfântă” şi “restitutio in integrum”. “Din păcate, de ceva vreme încoace, Dumnezeu şi-a întors faţa de la noi, românii. În Biblie sunt personaje cărora Dumnezeu le primeşte rugăciunea şi jertfa, dar sunt şi altele cărora nu le primeşte nimic, ignorându-le. În secolul XX, noi, românii, am trăit două experienţe istorice contradictorii. Dumnezeu ne-a primit jertfa din Primul Război Mondial - de 800.000 de morţi - şi ne-a ajutat să recuperăm teritoriile furate de alţii şi apoi să făurim România Mare, deşi totul părea pierdut la un moment dat. În al Doilea Război Mondial, Tatăl Ceresc nu ne-a mai primit sacrificiul şi, deşi i-am dat mai multe jertfe şi ofrande decât în primul război, ne-a pedepsit cum numai el ştie să o facă, judecându-ne aspru şi făcându-ne să simţim mânia sa până astăzi, şi geografic, şi istoric. Ce se întâmplase între timp? Prin ce l-am mâniat pe Dumnezeu? Răspunsul îl ştiu cei din generaţiile mai vechi, ca şi cercetătorii acelor vremuri. Timp de două decenii, între 1920 şi 1940, a fost un dezmăţ nemaivăzut în România; s-au degradat moravurile, s-a furat, s-a minţit şI s-a ucis”, a declamat senatorul. Atrăgând atenţia că România are un sublim Muzeu al Satului, dar un sat real într-o mizerie îngrozitoare, Vadim a lovit apoi în chiaburi: “Anii au trecut şi românii au dovedit, încă o dată, că au o slabă memorie a răului. Cei care au făcut averi colosale în acele vremuri – prin jaf sau prin împrumuturi bancare pe care nu le-au rambursat niciodată, fiindcă a venit războiul şi s-a schimbat regimul politic - s-au reîntors recent în ţară ca fantome, ori prin nepoţi sau prin rude colaterale la a şaptea spiţă, şi revendică munţi întregi, adică relieful României, palate care n-au fost niciodată ale lor, uzine care la origine fuseseră doar nişte ateliere prăpădite. România a devenit o pradă la discreţia tuturor şmecherilor, aventurierilor şi escrocilor, care ne asurzesc cu placa hodorogită a unor şabloane de genul: ‘proprietatea e sfântă’ şi ‘restitutio in integrum’. Dacă proprietatea e sfântă, mama lui Iisus Hristos ce mai este, stimaţi colegi?”

No comment, deşi gura păcătosului adevăr grăieşte...

Dar să vedem ce spune, de fapt, Raportul. Primul care “s-a prins” a fost ambasadorul american la Bucureşti, Nicolas Taubman: “Cred că trebuie să mai lucraţi pentru combaterea corupţiei, iar Guvernul să fie puternic şi predictibil, să lucreze cu mediul de afaceri, pentru a se asigura că dorinţele acestuia sunt respectate. Şi asta nu în dezavantajul cuiva, ci în avantajul întregii economii!”. Ştie ce ştie “vulpea bătrână” trimisă de Bush la Bucureşti...

Am încercat şi eu să “decodific” Raportul, citind printre rânduri, şi am ajuns la aceeaşi concluzie: CORUPŢIA e problema! Apropos: aţi mai auzit ceva despre Adrian Năstase şi dosarul “Zambaccian”? Dar despre Traian Băsescu şi dosarul “Flota”; Dinu Patriciu şi dosarul “Petrom” (unde e implicat şi premierul Tăriceanu!); dosarele “Rafo”; “Bancorex”; “Dacia Felix”; “FNI” şi multe altele, în care trebuiau să fie judecaţi, condamnaţi şi băgaţi în puşcărie marii jefuitori ai economiei naţionale?. Aţi mai auzit ceva despre Iliescu şi ale lui mineriade?. Eu, unul, nu am mai auzit nimic, în afară de câteva audieri la Parchet şi eliberări “din lipsă de probe”. Numai că, autorii raportului nu sunt fraieri, aşa cum îi crede banda de infractori care conduce ţara de peste 16 ani. Ei vor fapte, nu vorbe! Lipsa cazurilor de mare corupţie (ne) rezolvate în Justiţie este mesajul principal din Raportul de Ţară şi totodată un avertisment sever adresat celor care încă mai trăiesc cu impresia că şmecheria salvează România...

Amânarea aderării României la UE este o decizie care poate fi adoptată de către membrii Comisiei Europene până în ultima zi a acestui an: “Nu este corect să credem că nu mai există o clauză de salvgardare. În plus, există şi posibilitatea aplicării unor altfel de clauze sectoriale în domeniile în care nu vor fi constatate progrese suficiente”, a avertizat şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, Jonathan Scheele, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barosso, şi comisarul european pentru extindere, Olli Rehn, ambii prezenţi la Bucureşti a doua zi după prezentarea raportului în Parlamentul de la Strasbourg, au fost fermi: “Trebuie să luaţi în serios recomandările noastre. Este timpul să vă suflecaţi mânecile şi să vă pregătiţi de eforturi intense. În luna octombrie, Comisia Europeană va revizui rezultatele României şi atunci se va decide dacă data de 1 ianuarie 2007 rămâne în picioare pentru România”... Spus/tradus mai pe româneşte: “Bate şaua, să priceapă iapa”...

De pe malurile Dâmboviţei pare să vină un alt mesaj, unul urât mirositor pentru parlamentarii Europei: veniţi şi luaţi ce a mai rămas după ce am furat noi, dar aveţi grijă că, în democraţie, proprietatea privată este sfântă şi inviolabilă. Între timp, prostimea înghite în sec şi moare de foame, supravieţuind cu apă de la inundaţii (în găini a dat gripa aviară)!. După ce l-au omorât pe dictator (în decembrie 1989, de Crăciun!), pentru a-i lua banii, “lupii tranziţiei” au lansat lozinca “Nu ne vindem ţara”. Apoi au “cumpărat-o” (jefuit-o) ei, iar acum vor democraţie şi integrare europeană, pentru a păstra ce-au furat. Să vedem până când. Nici Ceauşescu nu a rezistat mai mult de 25 de ani, cu toată Securitatea lui. Au trecut de atunci 16 ani. Au mai rămas doar 9 sau (sper) mai puţin...

New York, 17 Mai 2006