PROSTIE ŞI DISPREŢ FAŢĂ DE CETĂŢEAN

Liviu Antonesei

Câteva din evenimentele ultimelor zile au pus în lumină o iresponsabilitate şi un dispreţ faţă de cetăţean al clasei noastre politice, aproape fără excepţie!, care te obligă să-ţi pui întrebarea dacă „ei” şi „noi” mai avem interese comune, chiar mai mult, dacă mai trăim în aceeaşi lume ori dacă bravii noştri politruci „de ambe sexe politice” mai au vreo legătură cu realitatea noastră cea de toate zilele, cu aspiraţiile noastre de viaţă mai bună. Era să spun cu bunul simţ, dar mi-am dat brusc ce nepotrivit ar fi sunat cuvîntul în ce-i priveşte!

Faptul cel mai grav s-a petrecut joi, cînd Senatul a respins Ordonanţa privind înfiinţarea DNA, eveniment care, pe de o parte, riscă să stopeze firavul proces de asanare a vieţii publice abia început, pe de alta, poate compromite ireversibil procesul de integrare la termen a României în UE şi, poate, le va compromite definitiv. Reacţiile, ceva mai diplomatice, ale funcţionarilor europeni, dar şi cele mai puţin prudente ale autorităţilor americane sînt cum nu se poate mai clare în această privinţă. Degeaba jubilează opoziţia pesedisto-peremistă – care, de altfel, a mai încercat o dată să blocheze cercetarea „normală” a parlamentarilor pentru delictele de corupţie – pentru victoria împotriva puterii. Înainte de a învinge puterea, joi, aceşti aleşi ai poporului au învins mai întîi poporul însuşi, devreme ce i-au compromis şansa unei vieţi publice mai curate şi a unei „integrări demne”, cum spuneau pesediştii înşişi, în marea familie europeană. Dacă ei îşi imaginează că ne vom integra cu toţi hoţii căţăraţi în înalte demnităţi, se înşeală. Cum nu sînt atît de proşti, ci mai degrabă ticăloşi, e limpede că au făcut acest lucru cu bună ştiinţă, cu premeditare, sabotînd practic interesele naţionale. Pe vreme de război, în ţări mai radicale, ar fi fost împuşcaţi. Aici şi acum, vor continua să-şi ridice indemnizaţiile urieşeşeti şi să se bucure de privilegiile pe care singuri şi le-au votat în deplinul dispreţ al sărăciei generale.

Cum se vor bucura, de bună samă, şi zecile de senatori au puterii, care au binevoit să absenteze de la votarea legii propriului lor guvern, fiind prinşi cu ocupaţii mai importante. Nicăieri în lume un parlamentar nu pleacă în străinătate, nu se duce la sindrofii sau la curve cînd instituţia legiuitoare are de votat un proiect de lege atît de important, ci stă naibii în scaun şi votează. Dacă eu aş lipsi de la ore, mi s-ar tăia salariul. Dacă aş recidiva, aş fi dat pînă la urmă afară. Dacă nu mi-aş trimite regulat şi la timp articolul de la această rubrică, de bună seamă că ziarul ar renunţa la serviciile mele. Parlamentarii noştri, complet nepăsători faţă de imaginea proastă pe care o au in ochii opiniei publice, vin la Parlament cînd au chef, dacă lipsesc, mai votează colegii în locul lor, în schimb se dotează cu laptopuri din ultima generaţie, chiar dacă habar n-au la ce folosesc butoanele şi beculeţele acestuia! Rar am mai văzut o instituţie atît de dispusă să se dovedească inutilă, dacă nu periculoasă, cum este Parlamentul nostru. Şi e instituţia vitală democraţiei moderne, reprezentative, singura în care, proporţional, în funcţie de rezultatul alegerilor, sînt prezente toate forţele politice ale momentului, atît puterea, cît şi opoziţia.

De altfel, în ce-i priveşte pe pesedişti, e limpede că nu mai ştiu pe ce lume trăisc. Sîmbăta trecută, au ratat ultima ocazie să se debaraseze de dl. Adrian Năstase, transformat din lider promiţător în adevărată piatră de moară. La mijlocul săptămînii, cînd s-a declanşat cercetarea penală în „cazul Zambaccian”, partidul condus de cloroticul domn Geoană, ce-şi arată din cînd în cînd muşchii politici subţirei şi vocea fals îngroşată, şi-a reanunţat iarăşi sprijinul pentru menţinerea nepotului mătuşii Tamara la conducerea Camerei Deputaţilor. Acesta nu este bun la partid – devreme ce i s-a acceptat, ba chiar cu entuziasm, dacă nu i s-a forţat, autosuspendarea – însă e bun în capul unei din cele mai importante instituţii naţionale! Asta spune totul despre priorităţile fostului partid de guvernămînt şi cît preţ pun pe voturile „proştilor” care i-au trimis acolo.

Că aceşti „băieţi” pe care i-am făcut oameni ne socotesc proşti şi ne dispreţuisc din adîncul sufletelor lor – e un fel a spune! – am primit o proaspătă dovadă de la însuşi dl. Năstase cu prilejul veştii că s-a cerut percheziţionarea locuinţelor dumisale. Trec peste faptul că un absolvent de drept, fost premier, actual preşedinte al Camerei Deputaţilor nu poate vorbi despre instituţii esenţiale ale statului de drept, cum sînt justiţia, parchetele, DNA ca o precupeaţă, pentru că a intrat în atenţia acestora. Mă refer la altceva – la opinia D-sale că un demnitar precum se întîmplă să fi fost şi să fie, nu poate fi tratat ca un cetăţean obişnuit, ci trebuie să i se aplice un tratament aparte, special convenit pentru D-sa de bună seamă! Păi, la naiba, trebuie să-i reamintesc eu că articolul 16 din Constituţie spune, negru pe alb: „Nimeni nu este mai presus de lege”? Dacă ai fost premier, dacă eşti parlamentar, nu mai poţi fi cercetat, pentru că e vorba de „poliţie politică”? Nu e destul că un ins în poziţia dumisale poate fi percheziţionat de-abia după o lună de la depunerea cererii – o aberaţie neîntîlnită nici Papua-Noua Guinee de altfel! –, ar trebui exonerat cu totul de „ruşinea” percheziţiei? Dar acesta este un procedeu banal în orice urmărire penală, dacă există un acord al judecătorului, ca în orice ţară civilizată. Numai în ţările necivilizate există asemenea privilegii aberante, care să-ţi permită să amîni o procedură a cărei eficacitate depinde tocmai de caracterul său inopinat!

Cît de rupţi de realitate sînt pesediştii se vede însă chiar din votul de joi. Cu toată „victoria” lor, deocamdată DNA-ul îşi continună activitatea, iar cînd legea va ajunge la promulgare, preşedintele o va returna Camerelor, parlamentarii puterii, după ce vor fi beşteliţi, se vor mobiliza mai bine, iar legea va trece. Doar că dl. Băsescu, pe care pesediştii îl urăsc cel mai mult dintre toţi reprezentanţii actualei puteri, va putea poza în salvator al camapaniei anticorupţie şi chiar al naţiei. Va mai aduna nişte tuşe în drumul său spre un veritabil portret peronist sau chavezian. Şi, normal, va rîde în barbă, mulţumind în gînd pesediştilor pentru că i-au ridicat mingea la fileu! De unde se vede că, uneori, nu e destul să fii sărac cu duhul, mai trebuie şi să dai prin gropi!