Emilia Nedelcoff/Poezie
S-a născut la data de 19.01.1992, într-un orășel mic din Valea Jiului. În 2010 ajunge în orașul celor șapte coline, hotărâtă să descopere tainele Literelor ieșene. Se înscrie, așadar, la Facultatea de Litere din cadrul Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, la specializarea Română – Spaniolă, urmând ulterior un masterat în Literatură Română și Hermeneutică Literară în cadrul aceleiași universități.
Citește poezie de când se știe, printre poeții ei preferați numărându-se Fernando Pessoa, Anne Sexton și Gellu Naum. A câștigat premiul I la concursul de creație literară Blecher Fest, ediția a II-a, secțiunea Poezie; premiul Centrul Cultural European Pucioasa la Concursul Național de Creație „Același cer ce nu e” din cadrul zilelor de poezie ,,Constantin Virgil Bănescu“; premiul I și premiul revistei „Cronica Veche” la Festivalul – concurs de literatură „Rezonanțe Udeștene”, secțiunea poezie; premiul al II-lea și premiul revistei ”Alecart” la Festivalul Național de poezie ”Nicolae Labiș”, ediția a XLIX-a și altele.
Totodată, a citit în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) și la Nepotu’ lui Thoreau.
toxicity
deschizi ochii
daca stai bine să te gândești tot un fel de mișcare #rezist e și asta
când știi că tot ce urmează după se reduce la spectacolul mărfii
/ / De LUNI până VINERI / /
despre ciuma roșie și #văvedemdinsibiu
despre propaganda LGBT și Coaliția pentru familie
despre feminism și #metoo
despre dieta rina și Natur House
despre medicamente și tratamente naturiste
despre vaccin și părinții care-l refuză
despre programul Prima Casă și statul în chirie
despre sexul cu prezervativ sau fără
despre avort și păstrarea sarcinii
despre Uniunea Scriitorilor din România și Institutul Blecher
despre poezia cu rimă și cea experimentală
// De LUNI până VINERI//
despre moartea noastră cea de toate zilele & peisajele dezolante ce precedă episoadele de isterie
Ephemeroptera
la un moment dat toate
ajungem să ne transformăm
în mamele noastre
degeaba îți pipăi sânii dinții
și cauți să te recunoști în fotografiile din sertar
celine DE-GEA-BA
părul îți va albi la fel de repede
totul vine și pleacă #desprenaștereșicorupere
lucrurile care-ți plac la nebunie astăzi
pentru că ești tânără și crezi că înseamnă ceva
mâine vor zace aruncate pe podea
ca o pereche de șosete murdare
mai devreme sau mai tarziu celine
vei ajunge să-ți dai întâlnire tot mai des
cu hainele de domnișoară/ tren înspre trecut
să-ți urăști vergeturile
în unele zile
chiar soțul și copiii mai mult decât pe tine însăți
îți vei pieptăna părul în oglindă ca o bolnavă de alzheimer
te vei mira de întâmplare
și-mi vei cere răspicat să nu mai vorbim despre morți
între pereții prea subțiri
prea albi
neurotica
o altă dimineață în care alarma îți dă deșteptarea
la 8 e timpul să-ți iei pastila chiar dacă știi că un pahar
cu apă rece de la robinet & ceva amar pe vârful limbii
nu o să-ți potolească niciodată depresia adunată
grămadă în piept pe parcursul celor 20 de ani& ai tăi
e timpul să-ți iei pastila mai lasă-mă 5 minute
te rog 5 minute nu mai mult până când
ajungi să realizezi că dreamcatcherul agățat ostentativ
de un perete nu e bun de nimic & că soarele poate intra
la fel de violent și printr-o fereastră închisă
obligându-te să-l privești direct în față
celine se ridică în capul oaselor e h o t ă r â t ă
de azi înainte o să ignore oile care-și prind gâtul în gard în timpul numărătorii
& visele urâte care-i stau agățate-n păr de mai multe nopți încoace
:în parcul de joacă din spatele blocului cu un pumn plin de scaieți
un băiat aleargă o fată
un țipăt scurt
& pletele lungi în bătaia vântului ca un steag alb între două fortărețe:
neverending homework
în păcurari sfârșit de iunie 27°C pe puțin
un pahar cu limonadă rece & un pai
roz în mâna dreaptă când
visurile astea prefabricate defilează
liber prin fața ochilor negri & mari & mirați
visurile astea care se schimbă repede repede
de parcă ar fi culorile semaforului de peste drum
ca atare n-ai cum
să nu crezi că 20 de ani e sinonim
cu energia & pofta de viață
n-ai cum
altfel de unde dorința răbdarea entuziasmul de
a le urmări & de a le prinde pe toate
cu o precizie de ceas elvețian de
a le urmări & de a le prinde pe toate
doar ca să le mai poți da cu șutul încă o dată
& încă o dată
& încă o dată
până când ajungi să scuturi bine
toată plictiseala din oase
celine zice că numai așa o poți lua mereu de la capăt
sub cerul ăsta care nu e nimic
altceva decât un buzunar albastru
pentru păsările nebune care caută o colivie
***
selecție realizată de Nuța Istrate Gangan/NIG/Florida