Grigore Culian într-un dialog necenzurat cu Doina Uricariu(11_

Grigore Culian:Cea de-a treia ediție a târgului internațional de carte Book Expo America s-a mutat la Chicago. Ați fost primul director ICRNY care a avut în agendă acest proiect de o importanță majoră. Primul director ICRNY care a înscris România pe harta târguriilor de carte internaționale din SUA. Mi-ați povestit despre evenimentele pe care urma să le pregătiți pentru Chicago, unul dedicat lui Mircea Eliade și altul  lui Ioan Petru Culianu. Nu am mai auzit nimic de la ICRNY despre evenimentele de la târgul de carte Book Expo America, despre scriitorii români invitați, nu am mai văzut pe site-ul institutului promovări de cărți, portrete de scriitori.

D.U.: România a avut un stand la Mc Cormick Center, există pe internet niște fotografii cu volume așezate într-un mod care mi-a adus aminte de librăriile și papetăriile de provincie.Apar vizibile coperțile unor cărți care au fost prezentate și la edițiile anterioare și …fotografii de la Mc Cormick Place.În imagini nu văd nici un scriitor, editor sau traducător. Doar funcționari și un referent plictisit sau indiferent. și coada de la înscriere. Nu apar sălile de conferințe. Reportajul fotografic e jalnic.

Grigore Culian:Mi-ați povestit de evenimentele pe care le pregăteați pentru ediția Book Expo America de la Chicago, dedicate lui Mircea Eliade și lui Ion Petru Culianu, având invitați profesori universitari de la Divinity School.Era un proiect uluitor.

D.U.: I-am prezentat proiectul referentului de la Cluj cu care am lucrat edițiile anterioare de la Book Expo America, am transmis un material la București.Cunosc bine orașul Chicago, am discutat cu echipa americană care se ocupă de târguri, am mers special ca să văd Târgul internațional dedicat companiilor de medicamente, să văd sălile de conferințe, circulația în spațiu, zonele cele mai bine expuse. Am discutat cu domnul Predescu, la vremea aceea Consulul General al României, posibilitățile de cazare și de parcare a mașinii ICRNY care urma să transporte cărți, invitați. Am analizat prețurile hotelurilor din zona târgului. Am mers la marile biblioteci din Chicago, unde se fac lansări de carte, am discutat cu cei ce includ în agendă evenimente. M-am pregătit în ideea de a da o mare vizibilitate scriitorilor, literaturii și producției de carte a României.  Nici la cel mai provincial Târg din România nu te prezinți așa cum s-a prezentat România la Book Expo America în 2016. De vină e conducerea ICR de atunci. Responsabili sunt președintele și vicepreședintele de atunci.Când nu ai om la teren care să suplinească lipsa de profesionalism și de interes real a conducerii unei instituții, se văd toate neajunsurile.Mediocritatea te izbește de la o poștă.S-a mai bifat o deplasare la un târg internațional. Participare fără valori și urmare.

Grigore Culian: După admirabilele proiecte din 2013-2014,  și anul 2015 a fost impresionant pentru noi, deși acum pot să vă spun sincer că se vedea, din păcate, dezinteresul echipei pe care o primiseți.Bărbații erau mai tot timpul la fumat plecând din sala unde se desfășurau evenimentele. Ceea ce nu se face. Nu se ocupau de partea tehnică, sonorizare, proiector. Aveau un comportament delăsător.Erați după aproape trei ani de lucru, la foc intens dar nu vă luaseți concediu. Se vedea cu ochiul liber că echipa lucra cu piciorul pe frână, cel mult cu maneta în viteza a II-a.Nu era echipa pe care o meritați.

Doina Uricariu: Nu prea aveam timp să mă preocup de toate aceste semne și lipsuri. Deși erau penibile uneori iar unii invitați și spectatori din audiență le priveau ca un sabotaj concertat. Ambasadorul Republicii Moldova la Misiunea Permanentă ONU a trebuit să rezolve tehnic problemele cu un proiector, deși sarcina îi revenea adjunctului ICRNY care a lucrat extrem de neglijent un proiect dedicat sărbătoririi Limbii Române realizat în parteneriat cu o mare Asociație a moldovenilor din Canada. Am avut o mulțime de reclamații împotriva lui dar nu le-am trimis la București. Am făcut o mare greșeală că nu am transmis aceste reclamații, mai departe, la ICR și MAE.

Ar fi trebuit să le trimit dar eu nu fac parte dintre acei care au în fișa de post sarcini de reclamagii sau cozi de topor. Singura mea preocupare era să iasă bine acest proiect major,un proiect salutat și susținut de Președintele României și Președintele Republicii Moldova. Aveam o mulțime de evenimente despre care prefer să vorbim.

Fac o mică paranteză. Când cineva îți spune după două-trei zile care-au trecut de când ți-a cerut cărțile că le-a citit și ce minunate sunt, devii precaut și te întristezi. De ce simte nevoia să mintă? I le-ai împrumutat de câteva zile, au peste 1200 de pagini de text tipărit și aproape 3000 de pagini de text cules.Nu suport prefăcuții, mincinoșii, lingușitorii, delăsătorii, care mă invită să trăim la slujbă ca în familie. Depinde ce fel de familie…

Apoi am și eu neputințele mele. Mi-e imposibil să aud o așa-zisă emoție estetică exprimată prin fraza repetată la nesfârșit: “Mi s-a făcut părul de găină!!!”

Grigore Culian: Un proiect extraordinar a fost Roata Culturii Române/The Wheel of Romanian Culture .

Doina Uricariu: A fost cea mai strălucitoare sărbătorire a Zilei Culturii Naționale.Am folosit imaginea Roții Mari din Parcul Herăstrău și i-am urcat în ea pe cei mai valoroși reprezentanți ai culturii românești. Am prezentat o expoziție cu peste o sută de portrete de scriitori, pictori, compozitori, sculptori, oameni de teatru, regizori de film, fotografi, istorici, filosofi, esteticieni, oameni de știință. Am ales peronalități din secolele XIX, XX și XXI.Am avut o expoziție de cărți aparținând unor scriitori clasici, moderni, avangardiști, am prezentat slide-show-uri și filme documentare. Am susținut conferința mea Eminescu, Scrisoarea continuă, în cadrul unui amplu simpozion organizat sub auspiciile Cenaclului Mihail Eminescu, condus de scriitorul, părintele și Prof.dr Theodor Damian.

Grigore Culian: Ați inițiat seria dedicată marilor muzee, a urmat proiectul dedicat artei românești contemporane, în agenda Muzeului Național de Artă Contemporană, MNAC, cum i se spune între artiști.

Doina Uricariu: Seria dedicată marilor muzee din România se completa cu MNAC, după Brukenthal, Muzeul Palatelor Brâncovene de la Mogoșoaia. Daniela Calciu, referent de specialitate și și consultant principal la MNAC a prezentat strategiile noului director al Muzeului, criticul Călin Dan și prioritățile muzeului pentru anii 2015-2017, abordând arta din România în context local, regional și internațional. Am urmărit alături de publicul numeros și cei trei curatori invitați de la MoMA, Metropolitan și Whitney Museum, prezentarea evenimentelor ce urmau să marcheze sărbătorirea a 13 ani de la înființarea muzeului și a zece ani de la așezarea acestuia într-un corp al Casei Poporului, în Palatul Parlamentului, amenajat atât de modern la interior dar situat destul de ex-centric.Daniela Calciu a prezentat și oportunitățile de expunere ale artei contemporane, planul galeriilor, al sălilor de conferințe și simpozioane pe care le deține MNAC, în vederea unor schimburi inter-muzeale. Din păcate, ICR nu a mai susținut invitația artistului vizual Călin Dan de la MNAC de a veni la New York, deși era vorba de o expoziție a grupului subREAL, pe care l-a înființat, în 1990, alături de Dan Mihălțeanu și Iosif Király ICR a motivat că instituția pe care o conduce trebuie să-i acopere deplasarea, deși era invitat ca artist nu ca manager, principiu care nu a mai fost reiterat în cazul directorilor de teatru actori. Slavă Domnului! Numai la noi pedepsești un artist sau scriitor dacă e director de instituție.I-am rugat pe cei cu care am lucrat la ICRNY să mă prezinte simplu scriitoarea Doina Uricariu. Directorii vin și pleacă.La fel președinții, vicepreședinții. Scriitorii rămân.

Grigore Culian:: Actorul Constantin Chiriac, directorul Teatrului Radu Stanca din Sibiu și președintele Festivalului Internațional de Teatru din Sibiu  a avut două turnee cu o serie de spectacole, expoziții și filme cu înregistrări din diferite spectacole.Evenimentele au avut loc …

D.U: În Canada și la New York. Cum știți, am avut multe proiecte care s-au derulat și în Canada.Proiectul s-a numit Un actor despre Marele Teatru și rolurile sale. Poezia Teatrului și Teatrul Poeziei.Au fost două recitaluri extraordinare de poezie, primul intitulat Metanie ție, Părinte, cu fragmente din trei secole de poezie religioasă românească și al doilea, Domnule și frate Eminescu,un monolog dramatic bazat pe corespondența celor doi mari scriitori și prieteni. Consulul General de la Montreal, domnul Victor Socaciu a fost prezent la Montreal iar doamna ambasador Simona Miculescu, la New York. La Moncton, în Canada, Constantin Chiriac a participat la semnarea acordului de înfrățire pe următorii cinci ani între Universitatea din Moncton și Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și a ținut o conferință la Departamentul de Artă Teatrală intitulată Growing Smart/Smart Growing.A avut și un recital susținut în limba engleză din poezia lui Marin Sorescu și a lui Carl Sandburg.Am primit din Canada numeroase solicitări de a susține proiecte și de a trimite invitații și în orașele canadiene. În Canada nu există institut cultural. Cât am putut, am suplinit această absență. Deși nu cred că e necesar un institut cultural în Canada, cunoscând audiența. Sper ca Festivalul filmului românesc pe care urma să-l dezvoltăm la Montreal, în colaborare cu asociații și catedre de film, să se concretizeze. Nu mai am auzit despre acest proiect care urma să debuteze în 2016.

A doua oară l-am invitat pe Constantin Chiriac, Directorul Festivalului internațional de la Sibiu să susțină un nou turneu de recitaluri de poezie religioasă și un recital Creangă-Eminescu. În America și Canada.L-am pus în legătură cu Joseph V. Melillo, Producătorul Executiv la Brooklyn Academy of Music din 1999 și până azi și cu Președinta BAM Karen Brooks Hopkins, aflată în această poziție din 1999 până în 2015. Apoi a fost numită Președintă la BAM Caty Clark care era prin anii ’90, violonistă în Orchestra Simfonică a BBC, având ulterior o experiență managerială complexă. Stabilirea unor asemenea contacte este un proiect în sine. Mi-aș fi dorit mult ca teatrul românesc să aibă spectacole la BAM.Am fost recent la un spectacol la BAM cu piesa Stare de asediu de Albert Camus, pus în scenă de celebrul Théâtre de la Ville, invitat la Next Wave Festival, un proiect susținut și de Institut Franҫais.

Constantin Chiriac

Grigore Culian: Ați folosit originalitatea și imaginația în prezentarea fiecărui proiect și eveniment, de la format, textul de promovare, afișul însoțitor până la micile programe de sală, ilustrația muzicală și vizuală, aleasă pentru a crea un context sărbătoresc, elevat. Evenimentele la ICRNY au devenit lecții despre arta românească modernă, clasică.

Toate aceste elemente fundamentale în promovarea culturii au dispărut.Numărul evenimentelor a scăzut foarte mult, nu se mai fac afiște,promovarea e cenușie.

DU.: Cred foarte mult în individualitatea și autenticitatea proiectelor și evenimentelor pe care le propun. Există un stil în promovarea culturii. Îl ai sau îți lipsește cu desăvârșire.Sau perpetuăm stilul Cântarea României…

În clipa când am ales un proiect și regia în care-l promovez, meritul aparține invitaților dar și modului în care-i punem în valoare.Mă gândesc acum la Bird’s Eye View on Romanian Contemporary Visual Arts, un proiect la care i-am avut invitați speciali pe curatorul, criticul și istoricul de artă Olivia Nițiș și pe artistul vizual Ciprian Ciuclea. Cei doi au fost invitați la College Art Association(CAA) Conference, un eveniment cu participare internațională, aflat la ediția a CIII-a, care s-a desfășurat la New York. Au fost mai multe sesiuni de comunicări dedicate artei contemporane. La care au susținut prelegeri. Au susținut o a doua dublă conferință în Auditorium, intitulată In- Between Organizational and Individual Contemporary Art Practice in Romania,  însoțită de un slide-show.  S-au referit la asociația pe care o conduc care organizează Experimental Project și Bienala Internațională de Gravură Experimentală care a avut deja șase ediții. Proiectul lor a inclus și o vizită de documentare și cercetare la Franklin Turnace Archive, la Pratt Institute din Brooklyn, unde au fost invitați de Martha Wilson, Founding Director și artist vizual. Au mai fost invitați de Connie Tell, director la IWA(The Institute for Women and Art) din cadrul Rudgers University din New Jersey, unde au avut un scurt stagiu de cercetare și o prelegere Curating Feminism in Post-Socialist Romania. știam ce au făcut pentru Bienala de gravură experimentală Un parcurs și o mulțime de contacte internaționale.

Grigore Culian Ați avut multe expoziții de fotografii…

DU.: E imposibil să nu folosești imaginea, fotografiile documentare sau de artă, afișele în lumea contemporană, la New York, în America.Am avut, de asemenea, o remarcabilă serie de conferințe dedicate artelor vizuale contemporane din România, mai precis fotografiei și, respectiv, modului de valorizare artistică și conceptuală a arhivelor, în cadrul proiectele derulate de grupul subREAL. Prelegerile au fost susținute de arhitectul și: artistul vizual Iosif Király, în Auditorium. Iosif Király a prezentat în conferința „Fotografia în arta contemporană românească/Photography in Romanian Contemporary Art“, tendințele, direcțiile și temele recurente în arta fotografică din România ultimelor decenii, prin prisma multiplelor ipostaze care îl definesc: artist vizual, prof. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte, din București (departamentul de Fotografie și Imagine Dinamică), și membru fondator, alături de Călin Dan, al grupului subREAL (în 1990). Conferința a fost însoțită de un bogat material vizual, prezentat electronic, sub formă de slideshow: imagini din creația unor artiști reprezentativi pentru fotografia contemporană din România, între care: Ion Grigorescu, Paul Neagu, Andrei Cădere, SIGMA, ștefan Bertalan, Peter Jacobi, Mihai Oroveanu, Eugenia Pop, Wanda Mihuleac, Doru Tulcan, Dorel Găina, Feleki Kroly,Iosif Kirly, Roxana Trestioreanu, Marilena Preda-Sânc, Gheorghe Rasovsky,TTeodor Graur, Călin Dan, László Ujvárossy, Eugen Moritz, Eugen Săvinescu, , Aurora Király, Alexandra Croitoru, Nicu Ilfoveanu, Petruț Călinescu, Cristina David, Bogdan Bordeianu, Larisa Sitar, Michele Bressan, Bogdan Gârbovan, ștefan Sava, Ioana Cîrlig, Andrei Mateescu, Daniel Djamo, Daniel Ghercă.La finalul conferinței a avut loc o sesiune de întrebări și răspunsuri, cu participarea activă a publicului. Printre participanți s-au numărat importanți artiști vizuali, stabiliți în S.U.A., precum Sasha Meret, Dumitru Gorzo, Iana Bertea, Ana Golici, sau aflați temporar la New York, precum Reszegh Botond. De asemenea, în public a fost prezentă prof. univ. dr. Cristina Vătulescu, din mediul academic-universitar american.

Iosif Király a participat la Simpozionul internațional Media în Arhivă: Imagine, Text, Performance/Re-mediating the Archive: Image, Word, Performance, în cadrul căruia a prezentat conferința „Servind arta. Modalitățile grupului subREAL de a excava și (re)construi arhivele/Serving Art. subREAL’s ways of digging and building archives“. Simpozionul a fost organizat și coordonat de dr. Cristina Vătulescu, profesor asociat la Departamentul de Literatură Comparată și Director of Undergraduate Studies la Jordan Center din cadrul NYU. Participanții la simpozion au fost nume de referință în domeniu: Paula Amad, Emma Hamilton, Michael Kunichika, Oksana Sarkisova, Sven Spieker, Diana Taylor, Ernst Van Alphen, Cristina Vătulescu. Sesiunea în care a fost inclusă conferința lui Iosif Király a fost moderată de Sven Spieker, profesor în cadrul Comparative Literature Program de la University of California, Santa Barbara, și membru al colectivului editorial al ARTMargins Online, în care a publicat un amplu articol despre grupul subREAL. Iosif Király a vorbit despre proiectele grupului subREAL, pe care l-a fondat, în 1990, cu criticul de artă Călin Dan și cu artistul vizual Dan Mihălțianu.

Iosif Kiraly